Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1305/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ Nr. 1305
Ședința publică de la 15 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lăcrămioara Moglan
JUDECĂTOR 2: Claudia Popescu
JUDECĂTOR 3: Vasilică Pintea
Grefier șef secție comercială
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi a venit pe rol judecarea recursului formulat de recurenta -creditoare 2005, împotriva încheierii din 2.10.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, având ca obiect procedura insolvenței - societăți cu răspundere limitată.
La apelul nominal făcut în ședința publică, atât la prima, cât și la a doua strigare s-a constatat lipsa părților.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul oral supra cauzei, după care:
Instanța, constatând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de către recurentă, după verificarea actelor și lucrărilor dosarului, reține cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului de față constată următoarele:
La data de 28.08.2009, administratorul judiciar Casa de Insolvență MIa depus în dosarul de faliment nr- aflat pe rolul Tribunalului Neamțo cerere prin care a solicitat aprobarea dosarului de cheltuieli în sumă totală de 3195,91 lei, reprezentând cheltuieli de judecată și onorariu administrator judiciar, A precizat că a fost admis recursul declarat de debitoarea SC SRL P N și s-a dispus respingerea cererilor de deschidere a procedurii insolvenței și a solicitat ca judecătorul sindic să dispună ca plata cheltuielilor să fie făcută de către debitoarea SC SRL.
Prin încheierea pronunțată de judecătorul sindic la data de 2.10.2009 în dosarul nr- s-a dispus obligarea creditorilor SC 2005 SRL și SC SRL să-i plătească administratorului judiciar câte 1598 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Instanța de fond a reținut că în ceea ce privește cheltuielile de procedură în sumă totală de 3.195,91 de lei, din care 195,91 de lei reprezintă cheltuieli efective de procedură, iar 3.000 de lei reprezintă onorariu, instanța constată că sunt cuvenite administratorului judiciar.
Instanța apreciază că ele sunt suportate din averea debitorului, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 sau din fondul de lichidare, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. 4 din Legea nr. 85/2006, numai în ipoteza în care este admisă cererea pentru admiterea cererii pentru deschiderea procedurii insolvenței, ceea ce cu este cazul în prezenta cauză. Legea nr. 85/2006 tace în ipoteza în care, în urma admiterii recursului și modificării sentinței pentru deschiderea procedurii, cererea este respinsă. În această ipoteză se aplică dreptul comun în materie, respectiv Codul d e procedură civilă, Codul civil și Codul comercial.
Potrivit dispozițiilor art. 3 din Codul civil, judecătorul nu va refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă. Potrivit dispozițiilor art. 998 și 999 Cod civil, orice persoană care cauzează cu intenție sau din culpă alteia un prejudiciu, trebuie să-l repare. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 274 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Deși cheltuielile de procedură prevăzute de dispozițiile art. 4 din Legea nr. 85/2006 nu au un regim identic cheltuielilor de judecată, prevăzute de dispozițiile art. 274 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, ele pot fi asimilate sub aspectul principiului că ele trebuie suportate de partea în culpă, respectiv de cea din a cărei greșeală au fost provocate.
Or, în cauză, ele nu au fost generate de debitor, ci de cei doi creditori a căror cereri au fost respinse. Cei doi creditori nu vor suporta în solidar cheltuielile de procedură, ci separat, pentru că cererile lor au fost distincte.
Împotriva aceste încheieri a declarat recurs creditoarea SC 2005 SRL Câmpulung. În motivarea recursului se arată că hotărârea pronunțată încalcă dispozițiile imperative ale art.4 din Legea nr.85/2006, precum și principiul disponibilității. Se mai arată că numai în raport de debitoare puteau fi aplicate dispozițiile art.274 Cod procedură civilă, că nici o reglementare din legea specială nu prevede obligarea creditorilor la plata onorariului administratorului judiciar și că în situația în care administratorul judiciar apreciază că a fost prejudiciat din culpa recurentului, are deschisă calea unei acțiuni de drept comun și nu procedura prevăzută de legea specială.
Intimatul administrator judiciar a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și a arătat că în cauză sunt incidente dispozițiile art.998, 999 cod civil și art.274 Cod procedură civilă. Susține că, cheltuielile efectuate de administratorul judiciar sunt cheltuieli de judecată și că deși în legea specială nu este menționată sintagma "cheltuieli de judecată", se aplică dreptul comun, așa cum prevăd dispozițiile art.149 din Legea nr.85/2006.
Curtea, analizând actele și lucrările din dosar și încheierea recurată, în raport de motivele de recurs invocate și din oficiu, reține următoarele:
Administratorul judiciar a solicitat ca judecătorul sindic să oblige debitoarea la plata cheltuielilor de procedură.
Judecătorul sindic a apreciat că nu sunt incidente dispozițiile art. 4 din Legea nr.85/2006, a apreciat că sunt incidente dispozițiile art.274 Cod procedură civilă și a stabilit că, creditorii sunt în culpă procesuală și a dispus obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.
Soluționând cererea formulată de administratorul judiciar de această manieră, judecătorul sindic nu a respectat pe de o parte principiul disponibilității (în cerere se solicitase obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecată), iar pe de altă parte nu a fost respectat nici principiul contradictorialității, creditoarele fiind obligate la plata cheltuielilor de procedură fără ca administratorul judiciar să fi formulat vreo cerere în acest sens, fără să se fi pus în discuție incidența în cauză a dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă, pentru ca recurenta să poată să-și facă apărări și să-și exprime punctul de vedere.
Curtea, apreciază că în cauză sunt incidente dispozițiile art.304 pct.5 Cod procedură civilă și în temeiul art.312 alin.1,2,3 și 5 Cod procedură civilă va dispune admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurenta - creditoare 2005 Câmpulung, str.-. -, nr.1 A, județul A, împotriva încheierii din 2.10.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-debitoare SC SRL P N,-, - 12,.C, județul N, sau P N,-, -.B,.2.45, județul N, intimat-lichidator CASA DE INSOLVENȚĂ M I,-, -hica,. 3A, județul I, intimat-creditor SC SRL - prin lichidator judiciar SC SRL B,-, - -.2,.42, N,- Bis, județul N și SC E-- GAZ ROMÂNIA SA Tg. M, Justiției nr.12, județul
Casează sentința recurată, și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier șef secție comercială, |
Red.
Red.
Tehnored.
Ex.9
11/13. 01. 2010
Președinte:Lăcrămioara MoglanJudecători:Lăcrămioara Moglan, Claudia Popescu, Vasilică Pintea
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
