Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1325/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIA Nr. 1325

Ședința publică de la 02 2009

PREȘEDINTE: Doina Lupea

JUDECĂTOR 2: Carmen Mladen

JUDECĂTOR 3: Lotus Gherghină Lotus Gherghină

Grefier: -

Pe rol, judecarea recursurilor declarate de creditoarele S și AVAS B împotriva sentinței nr.888/31.08.2009 pronunțate de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de contencios Administrativ, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC SRL S prin lichidator S și intimata creditoare PRIMĂRIA S, având ca obiect procedura insolvenței închidere procedură.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se că intimata debitoare SC SRL S prin administrator, a depus cerere de amânare a cauzei în vederea angajării unui apărător.

Curtea a respins cererea de amânare a cauzei formulată de intimata debitoare ca fiind de natură a duce la tergiversarea cauzei și, constatând cauza în stare de judecată, a reținut-o pentru soluționare.

CURTEA

Asupra recursurilor de față, constată următoarele:

Prin sentința nr. 888 din 31.08.2009 Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ a respins obiecțiunile creditoarelor și

A admis cererea lichidatorului judiciar și a dispus închiderea procedurii și radierea debitoarei SC - SRL din Registrul Comerțului.

A descărcat lichidatorul judiciar de obligații si responsabilități cu plata către acesta a sumei de 10.000 lei din fondul special constituit conform art. 4 din Legea 85/2006.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Olta reținut că biecțiunile creditoarelor sunt neîntemeiate, deoarece nu poate fi avută în vedere simpla susținere că procedura insolvenței nu e posibil a fi închisă datorită faptului că nu au fost acoperite creanțele, câtă vreme societatea nu deține bunuri care să poată fi valorificate, iar cele două creditoare nu au avansat sumele necesare continuării procedurii.

Susținerile creditoarelor referitoare la incidența dispozițiilor art.138 din Legea nr.85/2006 și formularea unei cereri de antrenare, de asemenea, nu au fost reținute, întrucât lichidatorul judiciar nu a identificat indiciile oportunității formulării unei astfel de cereri, legea conferind posibilitatea formulării unei cereri de antrenare a răspunderii și comitetului creditorilor, care însă nu a solicitat o autorizare în acest sens.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs DGFP O - S și AVAS B, criticând-o ca netemeinică și nelegală.

În motivele de recurs DGFP O - Saa rătat că raportul final, fiind ultimul raport, trebuia să cuprindă o sinteză a întregii proceduri inclusiv date referitoare la persoanele răspunzătoare de starea de insolvență a debitoarei.

Totodată, recurenta creditoare DGFP Oai nvocat faptul că în mod greșit s-a dispus închiderea procedurii insolvenței în privința debitoarei, întrucât lichidatorul trebuia să întreprindă mai multe acțiuni pentru identificarea tuturor bunurilor mobile și imobile care puteau fi valorificate.

În motivele de recurs AVAS B a arătat că, în mod greșit, instanța de fond a dispus închiderea procedurii, în condițiile în care nu s-a formulat cerere de antrenare a răspunderii persoanelor vinovate de ajungerea debitoarei în stare de insolvență, culpa acestor persoane fiind prezumată, iar răspunderea operând pentru cea mai ușoară culpă.

Nu s-a depus întâmpinare.

Analizând sentința pronunțată de Tribunalul O l prin prisma motivelor de recurs invocate de recurentele creditoare DGFP O și AVAS B și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că recursurile sunt nefondate.

În conformitate cu dispozițiile art. 131 din Legea nr.85/2006 n orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.

În speță, Curtea apreciază că cerințele legale prevăzute de dispozițiile art. 131 din Legea nr.85/2006 sunt întrunite.

Societatea debitoare nu figurează în evidențele fiscale cu bunuri impozabile în patrimoniu (adresa nr. 40048/29.05.2008 a Primăriei Municipiului S evidențiază faptul că singurul bun 1300 fost executat silit - factura fiscală de executare silită nr. -/09.09.2005 anterior deschiderii procedurii).

Creditorii nu au înțeles să avanseze sumele necesare continuării procedurii, deși a fost convocată Adunarea Generală a creditorilor de către lichidatorul judiciar la data de 10.06.2009 pentru discutarea propunerii de închidere a procedurii.

Ca urmare, în mod corect, judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii insolvenței în privința debitoarei.

În ceea ce privește critica prematurității închiderii procedurii în condițiile în care nu s-a formulat cerere de antrenare a răspunderii potrivit art. 138 din Legea nr. 85/2006, Curtea constată că aceasta este nefondată, întrucât în materia insolvenței care este o procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, judecătorul sindic are în principal atribuții jurisdicționale, limitate la controlul judecătoresc, astfel cum sunt precizate în mod expres, în teza finală a alin.2, art.11 din Legea nr.85/2006.

deciziilor manageriale și de gestionare a averii debitoarei este atributul creditorilor și al administratorului judiciar sau al lichidatorului.

În acest sens scopul Legii nr.85/2006 este acela de a spori rolul adunării creditorilor în procedura insolvenței și de a degreva judecătorul sindic de atribuții străine activității jurisdicționale.

Atribuțiile comitetului creditorilor sunt mult mai numeroase decât în reglementările anterioare, creditorii trebuind să manifeste interes sporit cu privire la soarta debitorului ajuns în dificultate, sesizând cu cereri pe administrator sau lichidator ori judecătorul sindic, acesta din urmă neputându-se substitui lor.

Lichidatorul S, în calitate de persoană căreia legiuitorul i-a conferit calitate procesuală activă pentru introducerea cererii de antrenare a răspunderii persoanelor care au cauzat starea de insolvență a debitoarei conform art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, și-a exprimat, în raportul depus( filele 123-124 din dosarul de fond), punctul de vedere cu privire la acțiunea prevăzută de art. 138 în sensul că nu sunt elemente care să conducă la concluzia că organele de conducere sau supraveghere ale debitoarei au săvârșit vreuna din faptele expres prevăzute în art. 138 alin. 1 lit. a-g din Legea insolvenței.

În condițiile menționate, nu se poate reține lipsa rolului activ în determinarea persoanelor care au cauzat starea de insolvență, creditorii prin comitetul creditorilor având posibilitatea formulării cererii de autorizare în vederea introducerii cererii de antrenare a răspunderii persoanelor vinovate de ajungerea debitoarei în starea de insolvență, cu respectarea dispozițiilor art. 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2006.

Or, creditoarele S și AVAS B nu au depus diligențe în vederea formulării cererii de autorizare a comitetului creditorilor să introducă cererea de antrenare a răspunderii în temeiul art. 138 alin. 1 din Legea nr.85/2006.

Referitor la criticile recurentei creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE O privind identificarea tuturor bunurilor existente în patrimoniul debitoarei de către lichidator, Curtea constată că sunt pur formale întrucât astfel de acțiuni au fost întreprinse de către lichidator pe parcursul desfășurării procedurii insolvenței.

Acesta și-a îndeplinit obligațiile ce îi revin potrivit legii insolvenței, stabilind că nu există bunuri în patrimoniul debitoarei.

Recurenta creditoare DGFP nu a putut indica în mod concret despre ce anume bunuri este vorba, criticile fiind formulate în termeni generali.

Pentru considerentele de mai sus, Curtea va respinge recursurile declarate de creditoarele AVAS B și DGFP O ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursurile declarate de creditoarele S cu sediul în S,-, județul O și AVAS B cu sediul în B, sector 1,--11 împotriva sentinței nr.888/31.08.2009 pronunțate de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC SRL S prin lichidator S cu sediul în S, str.-,.1C,.A,.1, județul O și intimata creditoare PRIMĂRIA S, cu sediul în S, str.- nr.1, județul O, având ca obiect procedura insolvenței - închidere procedură.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 02 2009.

Președinte,

Judecător,

Judecător,

Lotus Gherghină

Grefier,

03 2009

Red.jud.G/4 2009

3 ex./

jud.sindic

Președinte:Doina Lupea
Judecători:Doina Lupea, Carmen Mladen, Lotus Gherghină

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1325/2009. Curtea de Apel Craiova