Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 133/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 133/

Ședința publică de la 03 Martie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Rodica Dorin

JUDECĂTOR 2: Sarmisegetuza Tulbure dr. - -

JUDECĂTOR 3: Valentina Vrabie Președinte secție

GREFIER -

.-.-.-.-.-.-.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra soluționării recursului declarat de creditoarea petrol PLUS 2 G, cu sediul în-, județul G, împotriva încheierii din 01.10.2008 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalului Galați, în contradictoriu cu intimata debitoare G, prin administrator judiciar MANAGEMENT LICHIDARE G, intimatele creditoare B, G, AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI, SISTEM 2007 G, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI G, TRIBUNALUL GALAȚI, având ca obiect procedura insolvenței.

Dezbaterile și cuvântul pe fond au avut loc la termenul din data de 25.02.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 03.03.2009, când a hotărât următoarele:

CURTEA

Asupra recursului de față;

Din conținutul actelor și lucrărilor dosarului, rezultă următoarele:

Creditoarea Petrol Plus 2 Gaf ormulat contestație la tabelul preliminar motivat de faptul că a fost respinsă creanța sa de către administratorul judiciar, fiind înscrisă la masa credală cu o creanță în valoare de 0 lei, în condițiile în care aceasta a solicitat înscrierea cu suma de 1.539.177 lei cu ordinea de prioritate prev. de art. 123 pct. 7 din Legea nr. 85/2006.

Contestatoarea a arătat că, prin Decizia nr. 3690/15.11.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a hotărât irevocabil existența unui drept de superficie, instanța dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru efectuarea unei expertize din care să se stabilească cuantumul indemnizației (chiriei) aferentă folosirii terenului - Complexului în suprafață de 101.935. pe care sunt amplasate construcțiile debitoarei.

Administratorul judiciar a solicitat respingerea ca nefondată a contestației creditoarei Petrol Plus 2 G motivat de faptul că creanța pretinsă de acesta nu este o creanță certă, lichidă și exigibilă întrucât existența cuantumului și exigibilitatea acesteia nu rezultă din înscrisurile depuse de către contestatoare odată cu cererea de creanță.

Prin încheierea Tribunalului Galați, din 01.10.2008, a fost respinsă ca nefondată contestația la tabelul preliminar formulată de creditoarea Petrol Plus 2 G din-.

Prin aceeași încheiere a fost respinsă ca rămasă fără obiect contestația la tabelul preliminar formulată de creditoarea G din-.

S-a reținut că, în conformitate cu disp. art. 3 pct. 16, tabelul preliminar de creanțe cuprinde toate creanțele născute înainte de data deschiderii procedurii curente sau scadente sub condiție sau în litigiu acceptate de către administratorul judiciar în urma verificării acestuia.

Creanțele trebuie să fie certe, lichide și exigibile.

Aceste condiții nu sunt îndeplinite motivat de faptul că nu se cunoaște cu exactitate cuantumul "chiriei" datorate de către debitoarea

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție invocată în cauză de către creditoare nu face decât să constate că "urmarea adjudecării terenurilor de către reclamantă a apărut situația particulară a dreptului de superficie, dar nu s-a stabilit în sarcina debitoarei obligația de a achita către reclamant vreo sumă de bani cu orice titlu.

În prezent, dosarul a fost trimis pentru rejudecare la instanța de fond în vederea efectuării unei expertize care să stabilească cuantumul chiriei în discuție.

Nu a fost încadrată creanța în categoria celor garantate pe motiv că exista un drept de retenție asupra imobilelor proprietatea debitoarei situate pe terenul proprietatea creditoarei, dreptul de retenție fiind izvorât din chiria pe care o datorează G, motivat de faptul că nu există o sentință judecătorească care să consfințească acel drept.

Ca urmare, contestația a fost considerată nefondată.

În ceea ce privește contestația formulată de G, s-a considerat că a rămas fără obiect.

Creditoarea inițial a depus o cerere de înscriere creanță în cuantum de 4.164,53 lei în tabelul preliminar al creditorilor întocmit la data de 15.06.2008, administratorul judiciar a acceptat o creanță în cuantum de 3.096,06 lei cu ordinea de prioritate prev. de art. 123 pct. 4 din Legea nr. 85/2006.

Suma de 1.068,47 lei a fost contestată de administratorul judiciar motivat de faptul că nu au fost depuse documente justificative conform art. 65 din Legea nr. 85/2006.

În urma notificării de respingere a creanței s-a solicitat de către creditoare suplimentarea creanței cu suma de 2.102,40 lei, respectiv a sumei de 3.096,06 lei reprezentând creanța bugetară.

Creditoarea a anexat documente justificative, respectiv factura fiscală nr. - din 09.12.2004 acceptată la plată de către debitoare, motiv pentru care s-a procedat de către administratorul judiciar la înscrierea în tabelul definitiv cu o creanță în sumă de 5.198,46 lei cum s-a solicitat, contestația fiind rămasă fără obiect.

Împotriva menționatei sentințe a declarat recurs Plus 2 G, criticând soluția ca netemeinică și nelegală din următoarele considerente:

În cauză se impunea efectuarea a unei expertize care să stabilească cuantumul de folosință pentru terenul în discuție datorat de către debitoare care putea fi solicitată de administratorul judiciar și putea fi dispusă de judecătorul sindic și se putea astfel verifica dacă suma cu care s-a înscris este corectă sau nu.

Cât timp nu s-a verificat dacă suma de 1.539.177 lei este corect stabilită, prin cunoștințele unui specialist, nu se putea reține că recurenta este creditoare cu suma de 0,00 lei, ceea ce o prejudiciază.

Nu s-a avut în vedere, de asemenea, că recurenta aparține categoriei creditorilor garantați, deoarece exercita un drept de retenție asupra construcțiilor situate pe proprietatea sa, neobservându-se că detenția materială a acesteia aparține societății sale.

Construcțiile debitoarei sunt amplasate pe terenul proprietatea recurentei și în mod legal deținerea materială îi aparține, debitoarea datorând o plată pentru construcțiile amplasate pe proprietatea sa.

Consideră că se impune înscrierea sa la masa credală în tabelul creditorilor cu suma de 1.538.177 lei sau cu ordinea de prioritate prevăzută de Legea nr. 85/2006, art. 121 alin. 1 pct. 2.

Recursul de față este nefondat;

Este adevărat că, pentru înregistrarea unei creanțe în cursul procedurii, nu este necesar ca aceasta să fie certă, lichidă și exigibilă. Atare cerințe trebuie îndeplinite de creanța celui îndreptățit să solicite deschiderea procedurii în condițiile art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006.

Creanța pretinsă de recurentă putea face obiectul verificărilor în cadrul procedurii deschise împotriva debitoarei, în condițiile în care s-a dispus suspendarea soluționării litigiului intervenit inițial între părți, în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006.

În speță, însă, nu este necesară efectuarea unei expertize care să stabilească contravaloarea lipsei de folosință a terenului în discuție pentru cele ce vor arăta în continuare:

Prin decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare iar, în rejudecare, s-a dispus suspendarea soluționării cauzei în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006.

Verificând creanța pretinsă de către recurenta creditoare, Curtea reține că aceasta decurge din folosința terenului pe care se află construcții, proprietatea debitoarei, teren pe care recurenta-creditoare l-a dobândit prin adjudecare, în urma unei executări silite, cunoscând existența construcțiilor pe acest teren.

În cauză, așa cum s-a stabilit și prin decizia, s-a născut un drept de superficie care constă în dreptul de proprietate al debitoarei asupra construcțiilor situate pe terenul ce a devenit proprietatea recurentei creditoare, teren asupra căruia debitoarea are un drept de folosință.

Având în vedere situația specială în care s-a născut dreptul de superficie al debitoarei, respectiv împrejurarea că recurenta creditoare a acceptat să cumpere în cadrul executării silite un teren pe care se află construcții, proprietatea debitoarei, practic a acceptat să devină proprietarul terenului grevat de dreptul de superficie al cărui titular este În concret, recurenta a dobândit nuda proprietate asupra terenului, în timp ce dreptul de folosință asupra acestuia aparține superficiarului, în speță, debitoarea.

Titularul dreptului de proprietate asupra terenului poate pretinde plata unei îndemnizații de la proprietarul construcției numai în situația în care dreptul de superficie al acestuia din urmă s-ar fi născut în temeiul unei convenții prin care să se fi stipulat o atare obligație în sarcina superficiarului.

În lipsa unei convenții încheiate de părți, recurenta nu poate pretinde contravaloarea folosinței terenului în temeiul îmbogățirii fără just temei întrucât debitoarea, față de situația prezentată, nu și-a mărit patrimoniul în detrimentul patrimoniului recurentei, neexistând nici o dovadă în acest sens, nefiind întrunite condițiile îmbogățirii fără just temei și nici condițiile răspunderii civile delictuale pentru prejudiciile cauzate de lucruri (așa cum se invocă prin cererea de la fila 30 dosar recurs) debitoarea nu a săvârșit nici un delict în situația prezentată.

Față de cele ce preced, în temeiul art. 312 alin. 1.pr.civ. raportat la art. 3041.pr.civ. va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de creditoarea PETROL PLUS 2 G, cu sediul în-, județul G, împotriva încheierii din 01.10.2008 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalului Galați ca fiind nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 03 Martie 2009.

PREȘEDINTE,

JUDECĂTOR,

dr.

JUDECĂTOR,

Grefier,

ST//2 ex/03.04.2009

Fond:

Președinte:Rodica Dorin
Judecători:Rodica Dorin, Sarmisegetuza Tulbure, Valentina Vrabie

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 133/2009. Curtea de Apel Galati