Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1334/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA COMERCIALĂ

Operator date - 2928

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1334/

Ședința publică din data de 02 noiembrie 2009

PREȘEDINTE: Florin Moțiu

JUDECĂTOR 2: Petruța Micu

JUDECĂTOR 3: Anca Buta

Grefier: - -

S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI A împotriva sentinței comerciale nr. 1940/21.07.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată - - prin lichidator judiciar - AR MANAGEMENT, având ca obiect procedura insolvenței.

La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că a fost depusă la dosar prin registratura instanței la data de 27.10.2009, întâmpinare formulată de către lichidatorul debitoarei, la care s-au anexat o serie de înscrisuri în copie, înscrisuri existente la dosar, și nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea reține cauza spre soluționare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința comercială nr. 1940/21.07.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Arada închis procedura insolvenței declanșate de creditoarea Municipiul A - Direcția Venituri a Primăriei Municipiului A pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 85/2006 împotriva debitoarei - - A și în consecință, a dispus: descărcarea lichidatorului de toate îndatoririle și responsabilitățile cu privire la procedura prevăzută de Legea nr. 85/2006; plata retribuției lichidatorului în sumă de 3.500 lei pentru întreaga perioadă în care debitoarea a fost în procedura insolvenței, 08.10.2007- 21.07.2008, din fondul de lichidare prevăzut la art. 4 alin. 4 și 5 din Legea nr. 85/2006, precum și plata din același fond de lichidare, către același lichidator a sumei de 424,40 lei, cu titlu de cheltuieli ale procedurii.

De asemenea, a dispus radierea debitoarei - - A din evidențele Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad și notificarea sentinței de închidere către DGFP A și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad pentru efectuarea cuvenitelor mențiuni.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că prin sentința nr. 2314/08.10.2007 s-a admis cererea formulată de creditoarea Municipiul A reprezentat prin Primar G - Direcția Venituri a Primăriei Municipiului A pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 85/2006, împotriva debitoarei - - A s-a deschis procedura simplificată de insolvență, prin intrarea direct în procedura falimentului prevăzută de Legea nr. 85/2006, s-a desemnat ca lichidator provizoriu al debitoarei Consult - Ar Management A, stabilindu-se obligația acestuia de a îndeplini atribuțiile prevăzute de art. 20 din Legea nr. 85/2006 cu mențiunea de a conduce "în tot" activitatea debitoarei și s-a constatat dizolvarea - I -

Prin sentința comercială nr. 2474 din 09.12.2008 a fost închisă procedura prevăzută de Legea nr. 85/2006 modificată.

Împotriva acestei sentințe, s-a declarat recurs de către creditoarele Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B și Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A și lichidator, recurs care a fost admis prin Decizia civilă nr. 567 din 13 aprilie 2009, cauza fiind trimisă spre rejudecare, întrucât în patrimoniul debitoarei existau 2 autoturisme.

În rejudecare, raportat la art. 315 alin.1 Cod procedură civilă, prin înscrisurile de la filele 183-186 dosar fond, respectiv prin procesele verbale de adjudecare bunuri mobile, ambele din 7 noiembrie 2005, s- făcut dovada executării silite a acestor autoturisme, anterior deschiderii procedurii simplificate de insolvență, care a avut loc la 8 octombrie 2007.

Din raportul depus și notificările anexate acestuia rezultă că în averea debitorului nu au fost identificate bunuri, iar nici unul dintre creditori nu s-a oferit să avanseze sume de bani în vederea continuării procedurii, motiv pentru care lichidatorul judiciar a propus închiderea procedurii în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006, precum și descărcarea lichidatorului judiciar de obligații.

Judecătorul sindic, văzând că din probele dosarului rezultă imposibilitatea acoperirii creanțelor creditoarei în valoare totală de 2.843.546,03 lei și a cheltuielilor de lichidare, datorită împrejurării că, debitoarea nu deține bunuri, iar cheltuielile administrative ale procedurii până la acel moment se ridică la suma de 424,40 lei reprezentând contravaloarea anunțurilor și creditorii nu s-au oferit să avanseze sumele corespunzătoare în acest sens, în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, a aprobat raportul lichidatorului judiciar și a procedat la închiderea procedurii insolvenței declanșată împotriva debitoarei.

De asemenea, a dispus în consecință: descărcarea lichidatorului judiciar, de toate îndatoririle și responsabilitățile cu privire la procedura prevăzută de Legea nr. 85/2006; a stabilit retribuția lichidatorului judiciar la suma de 3.500 lei pentru întreaga perioadă în care debitoarea a fost în procedura insolvenței, 08.10.2007 - 21.07.2009, plată ce se va efectua din fondul de lichidare; a dispus din același fond de lichidare, efectuarea plății către același lichidator a sumei de 424,40 lei,cu titlu de cheltuieli ale procedurii; radierea debitoarei din evidențele de pe lângă Tribunalul Arad și notificarea sentinței de închidere către DGFP A și ORC A pentru efectuarea cuvenitelor mențiuni.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr-, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul de a se dispune lichidatorului judiciar continuarea procedurii de lichidare judiciară și formularea de către acesta a acțiunii pentru atragerea răspunderii materiale a fostului administrator, conform art. 138 din Legea nr. 85/2006.

În motivarea recursului, s-a arătat că potrivit art. 2 din Legea 85/2006, scopul declarat al legii este instituirea unei proceduri pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, situație care impune lichidatorului judiciar un ansamblu de măsuri și diligențe pentru îndeplinirea scopului propus al legii. Dacă contrar acestor inițiative nu se pot identifica bunuri urmăribile care să acopere pasivul debitoarei, dacă din evidențele contabile rezultă că nu au rămas bunuri în inventar, precum și dacă se constată cu certitudine că nu sunt persoane cărora le poate fi imputată vina de a fi provocat starea de insolvență, abia atunci se poate propune judecătorului sindic închiderea procedurii potrivit art. 131 din Legea 85/2006.

De asemenea, s-a menționat că potrivit art. 5 din Legea nr. 85/2006, organele care aplică procedura sunt: judecătorul-sindic, administratorul judiciar și lichidatorul, iar aceștia trebuie să asigure efectuarea cu celeritate a actelor și operațiunilor prevăzute de această lege, precum și realizarea în condițiile legii a drepturilor și obligațiilor celorlalți participanți la acest acte și operațiuni.

Potrivit art. 4 din Legea 85/2008: "În lipsa disponibilităților în contul debitorului, se va utiliza fondul de lichidare, plățile efectuându-se pe baza unui buget previzionat pe o perioadă de cel puțin 3 luni, aprobat de judecătorul-sindic."

Recurenta consideră că trebuia analizată eventualitatea unor acțiuni oblice pentru recuperarea creanțelor, investigații privind bunurile personale ale foștilor administratori în vederea aplicării art. 138 din lege, apreciind că este imposibil de acceptat o soluție de închidere a procedurii, cât timp nu a fost respectată o dispoziție imperativă a legii, prin acest fapt ajungându-se în imposibilitatea realizării scopului declarat al legii enunțat în art. 2 al Legii 85/2006.

Se susține că neprimirea actelor societății nu poate duce la concluzia că nu sunt bunuri și că nimănui nu-i incumbă responsabilitatea pentru ajungerea societății în faliment, că nu s-au făcut cercetări la OCPI privind eventualele bunuri imobile, la Arhiva Electronică de Gajuri Mobiliare sau la bănci, pentru eventualele conturi bancare.

Se mai consideră că nedepunerea documentelor contabile ale societății atrage incidența prevederilor art. 147 din lege, iar pentru ajungerea societății în stare de faliment, în virtutea mandatului conferit de adunarea generală a acționarilor, vina îi incumbă fostului administrator, așa încât concluzia care se impune este că sunt incidente prevederile art. 138 din Legea 85/2006.

În drept, recurenta a invocat art. 2, 5, 18, 131, 138 și 147 din Legea nr. 85/2006, art. 304 pct. 9 și 304 Cod procedură civilă.

Lichidatorul judiciar AR MANAGEMENT desemnat să administreze procedura insolvenței debitoarei - SRL, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, apreciind că hotărârea atacată este temeinica si legala, arătând cu privire la motivele de recurs, că prima instanță a dispus în mod corect închiderea procedurii în temeiul art. 131 din Legea 85/2006, că motivele recurentei sunt nefondate și netemeinice, că demersurile administratorului judiciar au constat în parcurgerea tuturor etapelor prevăzute de Legea 85/2006, respectiv: notificarea fostului administrator al debitoarei pentru depunerea actelor de înființare și a actelor contabile, demersuri în urma cărora administratorul societății a depus parțial actele solicitate, în baza cărora s-a întocmit raportul privind cauzele și împrejurările care au condus la starea de insolvență. Se arată că din analiza actelor contabile, precum și din informațiile primite de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor a Municipiului A și Serviciul Urmărire și executare silită din cadrul A, ca urmare a demersurilor lichidatorului, a rezultat că în perioada anterioară deschiderii procedurii insolvenței, debitoarea a avut în patrimoniu autoturisme, parte din ele fiind radiate și parte, valorificate chiar de către recurentă în cadrul procedurii de executare silită, conform proceselor verbale de adjudecare nr. 91710 și 91711/07.11.2005, astfel că la data deschiderii procedurii, debitoarea nu mai deținea bunuri valorificabile.

Lichidatorul mai arată că a formulat acțiune de atragere a răspunderii administratorului societar, în temeiul art. 138 din Legea 85/2006, astfel că susținerile recurentei că nu s-a formulat o astfel de cerere, sunt fără temei, acțiunea fiind respinsă prin sentința nr. 651/26.05.2008 pronunțată de Tribunalul Arad.

De asemenea, lichidatorul menționează că a notificat toate băncile pentru blocarea conturilor, fără a fi identificate conturi cu disponibil bănesc; că la adunările creditorilor, recurenta nu a manifestat nici interes și nici rol activ, că la 23.06.2009, când lichidatorul judiciar a notificat creditorii cu privire la posibilitatea închiderii procedurii insolvenței în temeiul art. 131 din Legea 85/2006, creditorii nu au propus nicio măsură și nici nu au avansat sumele reprezentând cheltuieli administrative, astfel că tăcerea creditorilor poate fi interpretată ca o acceptare a propunerii sale.

faptul că debitoarea nu are nici sediu, nici bunuri valorificabile sau fonduri pentru acoperirea cheltuielilor administrative, iar acțiunea de atragere a răspunderii administratorului a fost respinsă prin sentința nr. 651/26.05.2008, lichidatorul concluzionează că judecătorul sindic a procedat temeinic și legal la închiderea procedurii în temeiul art. 131 din Legea 85/2006, astfel că susținerile recurentei sunt netemeinice și nefondate.

Analizând recursul de față, prin prisma criticilor formulate de recurentă și din oficiu, raportat la dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta este nefondat, judecătorul sindic pronunțând o hotărâre temeinică și legală, conformă cu probele de la dosar.

Astfel, în cauză închiderea procedurii s-a realizat în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, potrivit căruia "în orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat".

Pentru a se dispune această măsură s-a constatat de judecătorul sindic, pe baza rapoartelor prezentate de lichidatorul judiciar desemnat pe seama debitoarei, că debitoarea nu dispune de bunuri valorificabile și că creditorii debitoarei nu și-au manifestat intenția de a avansa eventualele sume ce ar fi necesare continuării procedurii de insolvență.

Susținerea creditoarei recurente A că lichidatorul judiciar, conform art. 59 din Legea nr. 85/2006, trebuie să întocmească raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la insolvența debitorului, cu menționarea persoanelor cărora le este imputabilă, este întemeiată, însă acest raport se regăsește la dosarul cauzei, fiind întocmit de lichidatorul judiciar în conformitate cu prevederile legale.

În aceste condiții, așa cum corect a considerat prima instanță, închiderea procedurii în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 se poate dispune oricând, nefiind condiționată de vreun act sau moment anume în cadrul procedurii insolvenței, nepunându-se problema convocării adunării generale a creditorilor sau a comunicării raportului final către creditori pentru ca aceștia să poată formula obiecții.

Pe de altă parte, creditoarea critică în esență sentința recurată și pentru motivul că nu a fost atrasă răspunderea administratorului social al debitoarei, respectiv lichidatorul judiciar nu și-a îndeplinit obligația legală de a formula cerere pentru antrenarea răspunderii personale patrimoniale a administratorului debitoarei, deoarece doar în momentul în care se constată că nu sunt persoane cărora să le poată fi imputată starea de insolvență, se poate propune de către lichidator închiderea procedurii.

Și aceste susțineri ale creditoarei sunt nefondate, având în vedere că lichidatorul a formulat cerere de atragere a răspunderii personale patrimoniale, cerere care a fost respinsă de către judecătorul sindic prin sentința nr. 651/26.05.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.

Așa fiind, constatând că nu există motive de casare sau modificare a sentinței recurate, în baza art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A împotriva sentinței comerciale nr. 1940/21.07.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 2 noiembrie 2009.

Presedinte, Judecător, Judecător

- - - - - -

Grefier,

- -

Red. /10.11.2009

Tehn. /2 ex./11.11.2009

Instanța de fond - Tribunalul Arad

Judecător -

Președinte:Florin Moțiu
Judecători:Florin Moțiu, Petruța Micu, Anca Buta

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1334/2009. Curtea de Apel Timisoara