Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1377/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr.1377/COM
Ședința publică de la 26 octombrie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Monica Costea
JUDECĂTOR 2: Adriana Gherasim
JUDECĂTOR 3: Kamelia Vlad
Grefier - -
S-au luat în examinare recursurile comerciale declarate de creditor DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în str. - nr.18, județul C și recurenta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI -, cu sediul ales în B,--11, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 2046 din 23 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - debitoare SC SRL prin lichidator judiciar - CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ, C,-, județul C, intimat OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI C, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform disp. art. 87 și urm. din Codul d e procedură civilă.
Recursurile sunt motivate, scutite de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Instanța, văzând că nu mai sunt cereri sau alte motive de amânare, constată dosarul în stare de judecată și având în vedere că se solicită judecata în lipsă, conform art.242 pct. 2 Cod procedură civilă, rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursurilor comerciale de față:
Prin cererea depusă la data de 09.02.2009, în dosarul - al Tribunalului Constanța, - Cabinet Individual de Insolvență a solicitat ca,în temeiul art4 și 10 din Legea 85/2006,judecătorul sindic să aprobe plata sumei de 642,25 lei din fondul de lichidare,reprezentând diferență rămasă de încasat din onorariile de administrare și lichidare rămasă de încasat din onorariile de administrare și de lichidare judiciară stabilite prin sentințele civile nr.5223/COM/15.10.2007 și 732/COM/21.03.2008.
S-a arătat în motivarea cererii că prin încheierea nr.2414/12.09.2008 a fost aprobată plata sumei de 4357,76 lei, reprezentând valoarea onorariilor de administrare și lichidare rămasă după deducerea sumei de 642,24 lei neutilizată din bugetul previzionat în sumă de 1000 lei aprobat prin încheierea nr.124/COM/21.01.2008. Potrivit actualelor dispoziții ale UNPIR - Filiala C, suma de 642,24 lei rămasă neutilizată din bugetul previzionat urmează să fie restituită la fondul de lichidare.
De asemenea, lichidatorul judiciar a solicitat închiderea procedurii falimentului debitoarei SC SRL,conform art.131 din Legea nr.85/2006.
Prin sentința nr.2046/COM/23.03.2009 judecătorul sindic a respins cererea formulată de - Cabinet Individual de Insolvență, ca nefondată și în temeiul art. 131 din Legea nr.85/2006 a dispus închiderea procedurii insolvenței aplicată față de debitoarea SC SRL, cu sediul în C,-, județul C înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr.J-.
De asemenea s-a dispus radierea debitoarei din registrul comerțului și comunicarea prezentei hotărâri către debitoare, creditori, DGFP,ORC,pentru efectuarea mențiunilor de radiere.
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut,în esență,că la data de 21.01.2008, prin încheierea nr.124, a fost aprobat un buget previzionat în valoare de 1000 lei, aferent perioadei februarie-aprilie 2008.
Judecătorul sindic, prin sentința civilă nr.732/21.03.2008, a dispus intrarea în faliment a debitoarei SC SRL și a desemnat pe -Cabinet Individual de Insolvență în calitate de lichidator judiciar cu o retribuție de 3000 lei și cotă variabilă de 10% din valoarea creanțelor recuperate.
Ulterior, respectiv la data de 8 septembrie 2008, lichidatorul judiciar a solicitat plata din contul fondului de lichidare, în temeiul art.4 și 10 din Legea nr.85/2006, a sumei de 4357,76 lei reprezentând 2000 lei, onorariul de administrator judiciar și 3000 lei onorariul de lichidator judiciar, din care s-a scăzut suma de 642,24 lei, rămasă neutilizată din bugetul previzionat în cuantum de 1000 lei aprobat prin încheierea nr.124/21.01.2008.
Cererea lichidatorului judiciar a fost aprobată prin încheierea nr.2414/12.09.1998, prin care judecătorul sindic a încuviințat plata din contul fondului de lichidare constituit conform art.4 alin.6 din Legea nr.85/2006 a sumei de 4357,76 lei, reprezentând onorariul de administrator și lichidator judiciar.
Această încheiere nu a fost atacată cu recurs, dar se solicită încuviințarea plății din același cont și a sumei de 642,24 lei cu privire la care se susține că urmează să fie restituită către UNPIR.
Lichidatorul judiciar nu a probat că a restituit această sumă către UNPIR nici că este obligatorie restituirea a 642,24 lei către Filiala Ca U NPIR.
În ce privește incidența dispozițiilor art.131 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței, instanța a reținut că potrivit acestor prevederi legale în orice stadiu al procedurii, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va da o sentință de închidere a procedurii.
Reținând că, în patrimoniul falitei nu se regăsesc bunuri, din lichidarea cărora să se asigure acoperirea cheltuielilor administrative, iar creditorii nu au înțeles să avanseze sume de bani,în acest scop judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii falimentului și radierea debitoarei din registrul comerțului.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs DGFP și AVAS B ambele recurente solicitând modificarea hotărârii recurate și continuarea procedurii de lichidare până la recuperarea tuturor datoriilor.
Creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice C, a arătat în criticile formulate că,administratorii societății au continuat activitatea ceea ce a determinat acumularea în continuare de debite și nu au întreprins demersurile necesare pentru a limita valoarea debitelor către terți.
Întrucât au fost încălcate dispozițiile Codului fiscal,a Legii contabilității nr.82/1991 și a Legii 19/2000 împotriva fostului administrator al societății trebuia formulată acțiune în conformitate cu dispozițiile art.138 din Legea 85/2006 existând motive legale pentru o astfel de acțiune.
Se mai invocă faptul că lichidatorul judiciar nu a comunicat creditoarei nici un raport privind solicitarea de închidere a procedurii,nu a întrunit adunarea creditorilor pentru a pune în discuție solicitarea sa și nu a înțeles să comunice dacă există persoane responsabile în condițiile prevăzute de art.138 Legea 85/2006.
Creditoare AVAS Bas usținut nelegalitatea hotărârii recurate apreciind că sunt întrunite condițiile pentru formularea cererii pentru atragerea răspunderii patrimoniale a persoanelor care au făcut parte din conducerea societății, pentru a atrage la masa credală sume suplimentare destinate acoperirii pasivului debitoarei.
Apreciază creditoarea recurentă că, dat fiind natura creanței, respectiv virarea sumelor reținute către CAS, aplicarea dispozițiilor art.138 din Legea 85/2006 reprezintă găsirea persoanei vinovate de deturnare de fonduri și acoperirea prejudiciului pe care statul l-a suferit.
Analizând hotărârea atacată din prisma criticilor formulate Curtea apreciază nefondate ambele recursuri și, dat fiind că motivele invocate vizează aceleași aspecte, vor fi analizate împreună.
Prin sentința civilă nr.5223/15.10.2007 judecătorul sindic a dispus în temeiul art.33 alin.6 din Legea 85/2006, deschiderea procedurii insolvenței față de debitoarea SC SRL și a desemnat în calitate de administrator judiciar pe - Cabinet Individual de Insolvență.
Ulterior, prin sentința nr.732/21.03.2008 s-a dispus intrarea debitoarei în faliment fiind desemnat în calitate de lichidator - Cabinet Individual de Insolvență.
Din actele dosarului se reține că în derularea procedurii insolvenței față de debitoarea SC SRL au fost parcurse toate etapele cerute de lege pentru a se încerca recuperarea creanțelor înregistrate împotriva falitei și pentru a depista cauzele care au condus la apariția stării de insolvență asupra debitoarei în cauză.
La termenul de judecată din 09.02.2009 a fost depus la dosar raportul lunar al lichidatorului judiciar - Cabinet Individual de Insolvență cu propunerea de închidere a procedurii insolvenței față de debitoarea SC SRL, judecătorul sindic acordând un nou termen pentru a da posibilitatea creditoarei să ia la cunoștință de această propunere iar lichidatorul să întocmească un raport asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la starea de insolvență.
În cuprinsul raportului (fila212) lichidatorul judiciar precizează că administratorul social al debitoarei nu a răspuns notificării emise de lichidator astfel că, acesta nu a avut posibilitatea de a intra în posesia documentelor contabile și nu a putut concluziona asupra cauzelor reale ce au determinat intrarea în insolvență a debitoarei.
Aceleași concluzii privind închiderea procedurii falimentului au fost reiterate de către lichidatorul judiciar în raportul depus la termenul din 23.03.2009. Potrivit acestui raport societatea nu desfășoară nici un fel de activitate,nu au fost identificate bunuri în patrimoniu sau alte surse de venit care să asigure plata obligațiilor sale sau a cheltuielilor aferente procedurii de lichidare.
Potrivit dispozițiilor art. 131 din Legea nr. 85/2006, "în orice stadiu al procedurii, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii."
Ceea ce era îndrituit judecătorul sindic să verifice era lipsa fondurilor din patrimoniul debitoarei și lipsa intenției oricărui creditor de a avansa sumele necesare continuării procedurii, condiții care, odată îndeplinite cumulativ, atrăgeau soluția firească de închidere a procedurii insolvenței față de debitoarea în cauză.
Nici faptul că nu s- desemnat comitetul creditorilor nu poate fi pusă pe seama absenței de rol activ al lichidatorului judiciar,în contextul în care acesta a arătat că nu poate concluziona asupra cauzelor insolvenței din pricina imposibilității de analiză a documentelor contabile, cu toate consecințele ce decurg de aici.
Referitor la critica privind întrunirea condițiilor răspunderii materiale în temeiul disp.art.138, Curtea reține că susținerea acestei cereri pentru prima dată în calea de atac recursului exercitată împotriva măsurii judecătorului sindic prin care s-a dispus închiderea procedurii, nu poate suplini lipsa de diligență manifestată în fața acestuia și nu poate justifica încălcarea acelor dispoziții legale ce instituie anumite etape procedurale, ce trebuie respectate și nu poate conduce la reformarea hotărârii pronunțate, pentru motivele aduse prin recurs.
Introducerea unei cereri în răspundere reprezintă pentru practicianul în reorganizare o facultate și nu o obligație legală fiind astfel expresia principiului disponibilității în formularea unei cereri de chemare în judecată în accepțiunea dreptului procesual civil.
Pe de altă parte,acțiunea în răspundere reglementată de Legea nr.85/2006, poate fi promovată numai de administratorul judiciar sau lichidatorul numit în cauză sau, în cazurile prevăzute de alin.3, de comitetul creditorilor și nu de către oricare dintre creditorii care au înscrisă o creanță la masa credală.
În cauză nu se poate vorbi despre neexercitarea rolului activ al judecătorului întrucât din disp. art.138 din Legea 85/2006 nu rezultă că această măsură poate fi luată din oficiu de judecător.
Cum o astfel de cerere de antrenare a răspunderii nu a fost dedusă judecății, legal prima instanță a soluționat cauza, respectându-se principiul disponibilității părții.
De altfel, se reține că procedura reglementată de Legea nr. 85/2006 are un caracter colectiv, scopul fiind cel al recuperării creanțelor înregistrate asupra debitorului în cauză, însă, în vederea obținerii acestor sume, pentru a putea întreprinde toate măsurile puse la dispoziție de legiuitor, creditorii au deopotrivă drepturi și obligații.
În lipsa oricăror diligențe din partea creditorilor în scopul asigurării sumelor necesare continuării procedurii, nu poate exista pe tărâmul bunei credințe solicitarea recurentelor creditoare de a continua toate demersurile procedurale asupra debitoarei SC SRL pentru recuperarea creanței înregistrate în tabelul definitiv al falitei.
Față de toate aceste considerente, reținându-se că judecătorul sindic a apreciat legal și temeinic asupra îndeplinirii condițiilor cerute de art. 131 din Legea nr. 85/2006 pentru închiderea procedurii, va menține soluția recurată și, în conformitate cu dispozițiile art. 312 proc. civ. raportat la prevederile art. 304. pct. 9 proc. civ. va respinge recursurile formulate de DGFP C și AVAS ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile comerciale declarate de creditor DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în str. - nr.18, județul C și recurenta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI -, cu sediul ales în B,--11, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 2046 din 23 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - debitoare SC SRL prin lichidator judiciar - CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ, C,-, județul C, intimat OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI C, având ca obiect procedura insolvenței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
3 noiembrie 2009
jud.fond. - jud. sindic
red.dec.jud.-11.12.2009
2ex/14.XII.2009
Președinte:Monica CosteaJudecători:Monica Costea, Adriana Gherasim, Kamelia Vlad
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
