Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1429/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 1429
Ședința publică de la 18 2009
PREȘEDINTE Țăndăreanu
JUDECĂTOR 1: Nicoleta Țăndăreanu
JUDECĂTOR 2: Angela Rădulescu
Grefier
Pe rol judecarea recursului declarat de debitoarea SC SRL M prin administrator împotriva sentinței nr. 998 din 14 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj -Secția Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu lichidatorul TG.J, având ca obiect procedura insolvenței - antrenare răspundere administrator.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul personal și asistat de avocat., lipsind lichidatorul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, apărătorul recurentei depune chitanța nr. 507-315-0083/11.11.2009 privind achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 60 lei și timbrul judiciar de 0,15 lei.
Interpelat fiind de instanță, recurentul precizează că recursul împotriva sentinței prin care s-a dispus antrenarea răspunderii a fost promovat de către fostul administrator în nume propriu, în calitate de pârât.
Constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat. solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii cererii formulată de lichidatorul judiciar susținând că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii, lichidatorul judiciar nefăcând dovada legăturii de cauzalitate existentă între apariția sării de insolvență și activitatea desfășurată de administrator social.
CURTEA
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința nr. 998 pronunțată la data de 14 iulie 2009 de JUDECĂTOR 3: Nela Ochea l-sindic de la Tribunalul Gorj - Secția Comercială, s-a admis în parte cererea formulată de lichidatorul TG.J privind antrenarea răspunderii patrimoniale și în baza art. 138 alin. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006, a fost obligat pârâtul, la plata sumei de 10.892 lei, reprezentând pasivul neacoperit al debitoarei SC SRL
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul-sindic a reținut că pârâtul nu a îndeplinit obligația legală de a preda lichidatorului documentele prevăzute de dispozițiile art. 28 din Legea nr. 85/2006, astfel încât se prezumă că acesta folosit bunurile persoanei juridice în folos propriu, potrivit art. 138 alin. 1 lit. a din aceeași lege. Din verificarea ultimei balanțe contabile s-a constatat că debitoarea SC SRL M, al cărui administrator social a fost pârâtul, figura cu un activ brut în valoare de 10932 lei, reprezentând active imobiliare - construcții în valoare de 10657 lei, stoc de marfă 98 lei și disponibilități bănești de 177 lei, pe care aceasta a refuzat să le pună la dispoziția lichidatorului, în vederea valorificării în cadrul procedurii.
În aceste condiții, judecătorul-sindic a reținut că prejudiciul produs de pârâtul, este cel ce rezultă din ultima balanță contabilă, în cuntum de 10.932 lei și nu cel de 25.089 lei, întrucât nu s-a făcut dovada că pârâtul nu ar fi ținut contabilitatea în conformitate cu legea și, prin urmare, că ar exista o faptă ilicită, vinovăția pârâtului, prejudiciul și legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.
Împotriva sentinței pronunțată de judecătorul-sindic, a declarat recurs, în termen legal, pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs, recurentul pârât a invocat că, în mod greșit, judecătorul-sindic a pronunțat hotărârea numai pe baza unor simple prezumții, fără ca, în cauză, să fie făcută dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006 și anume existența faptei ilicite, care să fi produs vreun prejudiciu, legătura de cauzalitatea dintre acestea și vinovăția sa.
De asemnea, recurentul pârât mai invocat că dispozițiile art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006, ce reglementează cuantumul minim al creanței pentru care un creditor poate solicita deschiderea procedurii insolvenței, au fost modificate prin Legea nr. 277 din 14 iulie 2009, de la 10.000 lei la 30.000 lei și în aceste condiții creanța creditoarei nu mai îndeplinește cerința legală a valorii prag.
Analizând sentința pronunțată de judecătorul-sindic de la Tribunalul Gorj, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin cererea introductivă lichidatorul TG.J a solicitat antrenarea răspunderii patrimoniale a administratorului social, al debitoarei SC SRL M, invocând dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. a și d din Legea nr. 85/2006, motivată de faptul că pârâtul sustrage de la identificare și inventariere bunuri din patrimoniul debitoarei, urmărind ascunderea activului societății și folosirea bunurilor societății în interes propriu și că nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
În conformitate cu dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006, ce a fost reținut de judecătorul-sindic, drept temei pentru admiterea în parte a cererii de antrenare, în cazul în care în raportul întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 59 alin. (1) sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, dacă au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane.
Potrivit normei legale invocate, răspunderea patrimonială în acest temei, presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: săvârșirea unei fapte ilicite dintre cele enumerate de lege, existența prejudiciului, existența unei legături de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția (culpa) persoanei care răspunde.
Cât privește prejudiciul, administratorul suportă o parte din pasiv nu pentru că acesta l-ar fi produs, ci pentru că datorită faptelor săvârșite de el, societatea a ajuns în încetare de plăți.
În speță, concluzia judecătorului-sindic potrivit căreia refuzul administratorului social de a pune la dispoziția lichidatorului bunurile din averea debitoarei este nejustificat și contrar cerințelor prevăzute de dispozițiile art. 44 din Legea nr. 85/2006, este corectă.
În aceste condiții, Curtea constată că judecătorul-sindic a aplicat în mod corect prezumția, pornind de la acest refuz, a existenței faptei ilicite, realizate prin ascunderea activului și folosirea bunurilor persoanei juridice în folos propriu. Această prezumție nu a fost răsturnată de recurentul pârât, prin dovada contrară a predării bunurilor din averea debitoarei, lichidatorului
Prin urmare, criticile formulate de recurentul pârât sunt nefondate, acesta necontestând faptul că nu a predat bunurile din patrimoniul debitoarei. Ori tocmai acest refuz face dovada faptei ilicite, în modalitatea reținută mai sus, a vinovăției recurentului pârât și implicit a legăturii de cauzalitate.
În ceea ce privește critica referitoare la modificările art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006, prin legea nr. 277/2009, ce reglementează nivelul valorii prag al creanței pentru care poate fi declanșată procedura insolvenței, Curtea constată că este străină de obiectul pricinii. Astfel, antrenarea răspunderii patrimoniale este reglementată de dispozițiile art. 138 din legea nr. 85/2006, iar prevederile legale invocate de recurentul pârât, nu au incidență în cauză.
În consecință, având în vedere considerentele expuse, Curtea constată că recursul este nefondat, judecătorul sindic făcând o corectă aplicare a dispozițiilor legale invocate și o apreciere corectă a materialului probator și prin urmare, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul domiciliat în M,-,. 7,. 2,. 2. 31, jud. împotriva sentinței nr. 998 din 14 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj -Secția Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu lichidatorul TG.J cu sediul în Târgu-J,-,jud.
Decizie irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 18 2009.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
Red. Jud. /
Tehnored. /3 ex/17.12.2009
Jud. sind.
19 2009
Președinte:Nicoleta ȚăndăreanuJudecători:Nicoleta Țăndăreanu, Angela Rădulescu, Nela Ochea
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
