Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1475/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR. 1475
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 3 2008
PREȘEDINTE: Lotus Gherghină
JUDECĂTOR 2: Doina Lupea
JUDECĂTOR 3: Carmen Mladen
GREFIER - -
Pe rol, pronunțarea asupra rezultatului dezbaterilor ce au avut loc în ședința din 27 octombrie 2008, consemnate în încheierea de ședință de la aceiași dată, care face parte integrantă din prezenta decizie privind soluționarea recursului declarat de debitoarea AF J- CUI R - prin administrator social împotriva sentinței nr.558/12 2007, pronunțată de Tribunalul O l t-Secția Comercială și de contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata administrator judiciar EXPERT și intimatele creditoare SC SA J - CUI - și DGFP S, reținut spre rejudecare ca urmare a admiterii contestației în anulare și a anulării deciziei nr.141/ 25 februarie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Craiova -Secția Comercială în dosarul nr-.
La apelul nominal nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Prin decizia nr.410/21 aprilie 2008, pronunțată în dosarul nr-, Curtea de Apel Craiova - Secția Comercială a admis contestația în anulare formulată de contestatoarea AF prin administrator social, împotriva deciziei nr.141/25.02.2008 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, Secția Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul administrator judiciar EXPERT S și intimații creditori SC SA J - CUI - și DGFP
A dispus anularea deciziei nr.141/25.02.2008 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, Secția Comercială, în dosarul nr- și a fost fixat termen pentru rejudecarea recursului.
Pentru a se pronunța astfel, s- avut în vedere că potrivit art. 318 proc.civ. hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
În speță recursul a fost anulat ca netimbrat deși cu chitanța nr.-/ 25.02.2008 recurentul a făcut dovada achitării taxei de timbru (fila nr. 2), fiind astfel îndeplinite dispozițiile art.318 proc.civ.
n vederea soluționării recursului s-a cerut Tribunalului Olt dosarul de fond, care a fost atașat.
Prin sentința nr.558/12 2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului O l t-Secția Comercială și de Contencios Administrativ, judecătorul sindic a respins planul de reorganizare propus de debitoare.
Pentru a se pronunța astfel judecătorul sindic a reținut că planul de reorganizare propus nu îndeplinește condițiile impuse de lege prev. în art. 95, întrucât acesta conține numai o eșalonare a datoriilor cuprinse în tabelul definitiv de creanțe, pe o perioadă de 2 ani, bazată numai pe creșterea volumului vânzărilor concomitent cu scăderea cheltuielilor de întreținere fără însă a se fundamenta aceste aspecte.
S-a mai reținut că debitoarea a invocat două contracte de vânzare cumpărare având ca obiect cumpărarea de mărfuri și servicii conform comenzilor și solicitărilor cumpărătorului, calitate de vânzător - având societatea debitoare. Unul dintre contractele de vânzare cumpărare nu prevede nici valoarea pentru care este încheiat.
În raport de aceste două acte nu se poate afirma cu certitudine că planul de reorganizare este viabil, că sumele datorate creditorilor înscriși în tabelul definitiv de creanță pot fi achitate la termenele stabilite.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs debitoarea AF prin administrator social.
Prin motivele de recurs s-a invocat aplicarea greșită a dispozițiilor art. 95, art.98 din Legea nr. 85/2006 și interpretarea greșită a probelor aflate la dosar.
Astfel, recurentul a arătat că, planul trebuia supus aprobării adunării creditorilor și abia ulterior la 30 de zile de la data votului se putea dispune validarea ori respingerea acestuia.
Pe fondul cauzei s-a arătat că prin planul de reorganizare debitoarea s-a angajat să achite lunar peste 3000 lei către creditori, sens în care a depus contracte de la diverși colaboratori și furnizori.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs și a hotărârii recurate, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 98 alin.1 și 2 Legea nr. 85/2006, după ce planul propus a fost depus la grefa tribunalului, judecătorul-sindic va convoca o ședință, în termen de 20 de zile de la înregistrarea planului la tribunal, la care vor fi citați cei care au propus planul și persoanele menționate la alin. (1) și în care planul va fi admis sau respins de judecătorul-sindic, după audierea persoanelor citate.
Or, în cauză se constată că au fost respectate dispozițiile art. 98 alin.1 și 2 Legea nr. 85/2006. Planul propus de către debitoare a fost depus la grefa tribunalului la data de 18.09.2007 iar judecătorul-sindic a convocat ședința în vederea discutării admisibilității acestuia în termenul de 20 de zile de la înregistrare, așa cum rezultă din încheierea de ședință din 22.10.2007.
Dar, pentru ca un plan de reorganizare să fie admis acesta trebuie să conțină toate informațiile prevăzute de Legea nr. 85/2006.
Potrivit art. 95 (1) din Legea nr. 85/2006, planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare în raport cu posibilitățile și specificul activității debitorului, cu mijloacele financiare disponibile și cu cererea pieței față de oferta debitorului, și va cuprinde măsuri concordante cu ordinea publică, inclusiv în ceea ce privește modalitatea de selecție, desemnare și înlocuire a administratorilor și a directorilor.
Planul de reorganizare trebuie să cuprindă în mod obligatoriu programul de plată a creanțelor iar executarea acestuia nu va putea depăși 3 ani, socotiți de la data confirmării.
Așa cum rezultă din art.3 pct.20 din Legea nr. 85/2006 prin program de plată a creanțelor se înțelege tabelul de creanțe menționat în planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obligă să le plătească creditorilor, prin raportare la tabelul definitiv de creanțe și la fluxurile de numerar aferente planului de reorganizare, și care cuprinde:
a) cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creanțe pe care debitorul se obligă să le plătească acestora;
b) termenele la care debitorul urmează să plătească aceste sume;
Revenind la speță se constată că planul de reorganizare propus de debitoare conține doar o eșalonare a datoriilor cuprinse în tabelul definitiv de creanțe, pe o perioadă de 2 ani, bazată numai pe creșterea volumului vânzărilor concomitent cu scăderea cheltuielilor de întreținere fără însă a se fundamenta aceste aspecte.
De altfel în recurs s-au acordat mai multe termene, la 30 iunie, 15 septembrie și respectiv 27 octombrie 2008 pentru ca debitoarea să precizeze valoarea sumelor pe care le-a achitat creditorilor înscriși în tabelul definitiv de creanță, așa cum a propus prin planul de reorganizare depus la dosar și să indice contractele comerciale încheiate în vederea reorganizării și valoarea acestora, sa le depună la dosar.
Curtea constată că recurenta debitoare nu s-a conformat dispozițiilor legale și nu a depus actele solicitate.
Așa fiind, prezentarea la fond de către debitoare a celor două contracte de vânzare cumpărare nu este suficientă a face dovada că debitoarea are perspective de redresare în raport cu posibilitățile și specificul activității sale, cu mijloacele financiare disponibile și cu cererea pieței față de oferta sa, și care să cuprindă măsuri concordante cu ordinea publică, inclusiv în ceea ce privește modalitatea de selecție, desemnare și înlocuire a administratorilor și a directorilor.
Cum corect s-a reținut și în sentința recurată, în raport de aceste două acte nu se poate afirma cu certitudine că planul de reorganizare este viabil, că sumele datorate creditorilor înscriși în tabelul definitiv de creanță pot fi achitate la termenele stabilite.
Față de cele reținute deja, Curtea constată a nu fi îndeplinite dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041proc.civ. și în temeiul art. 312 proc.civ. recursul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de debitoarea AF prin administrator social J- CUI R-, cu sediul în B, nr.125, -.3,.6, județul O, împotriva sentinței nr.558/12 2007, pronunțată de Tribunalul O l t-Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul administrator judiciar EXPERT S, cu sediul în S,.16,.B,.1, județul O și intimații creditori SC SA J - CUI -, cu sediul în B, sector 4, nr.132,.1,.2,. și DGFP S, cu sediul în S,-, județul
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 3 2008.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
red.jud. M/.4 ex./2.12.2008
10 2008
Președinte:Lotus GherghinăJudecători:Lotus Gherghină, Doina Lupea, Carmen Mladen
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
