Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1489/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 1489
Ședința publică de la 02 2009
PREȘEDINTE Moleanu
Judecător Țăndăreanu
JUDECĂTOR 1: Ecaterina Moleanu
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de creditoarea SC SRL împotriva sentinței nr.808/22 iunie 2009, pronunțate de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-debitoare SC SRL, având ca obiect deschidere procedură.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat pentru recurenta-creditoare și avocat -. pentru intimata-debitoare.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat pentru recurenta creditoare solicită admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul admiterii cererii privind deschiderea procedurii insolvenței debitoarei. Susține că în cauză sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii prevăzute de dispozițiile Legii nr. 85/2006, prin 26/12.01.2009 fiind achitate parțial facturile datorate și acceptate la plată.
Avocat pentru intimata debitoare solicită respingerea recursului și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond care în mod corect a reținut că în cauză nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate a cererii privind deschiderea insolvenței, respectiv nu s-a dovedit caracterul cert, lichid și exigibil al creanței, precum și insolvabilitatea debitoarei.
CURTEA
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința nr.808/22 iunie 2009, pronunțate de Tribunalul Olt în dosarul nr- s-a admis contestația formulată de debitoarea SC SRL și s-a respins ca neîntemeiată cererea creditoarei SC SRL privind deschiderea procedurii insolvenței.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a constatat că:
Prin cererea înregistrată, creditoarea SC SRL a solicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei SC SRL, pentru o creanță de 1.725.834,02 lei în temeiul legii nr. 85/2006.
A motivat cererea în sensul că între cele două societăți au existat relații comerciale întemeiate atât pe contracte cât și pe baza de comenzi de livrare de marfă, în baza cărora creditoarea a livrat produse specifice debitoarei în baza mai multe scrisori de transport însușite de către debitoare și pentru care au fost emise și facturi care la scadență acumulau debitul menționat.
In termen legal debitoarea a formulat contestație prin care a solicitat ca să fie obligată creditoarea la plata unei cauțiuni de 10% din valoarea creanței, potrivit art. 33 al. 3 din Legea nr. 85/2006 și, pe fond să se respingă cererea formulată de către aceasta întrucât creanța invocată de creditoare nu este certă, deoarece deși se recunoaște existența unei relații de afaceri cu aceasta, o serie de produse livrate nu au fost corespunzătoare calitativ astfel că debitoarea a fost împiedicată să efectueze plata sumelor pretinse de creditoare. In acest sens, a susținut că, în 2009, s-au efectuat plăți de 177.548,43 lei către creditoare pentru facturile însușite de debitoare.
Creanța nu este exigibilă deoarece din actele depuse de creditoare la dosar nu rezultă vreun termen de plată pentru a se stabili scadența creanței, astfel că nu sunt îndeplinite nici condițiile cerute de lege sub aspectul caracterului creanței creditoare prevăzută de art.3 pct.6 din Legea nr. 85/2006.
In fine, se mai arată că societatea debitoare nu se află în insolvență, aceasta neavând alte debite și că se află în graficul de plată pentru furnizori, bugetul de stat și bănci și desfășoară o activitate economică rentabilă.
Judecătorul sindic a constatat că din înscrisurilor depuse la dosar, rezultă că debitoarea nu se află în încetare de plăți și implicit în stare de insolvență, așa cum este definită de art. 3 și următoarele din Legea nr. 85/2006, deoarece desfășoară activitate și efectuează plăți către furnizori, bugetul de stat și instituțiile bancare.
Refuzul de a achita creanța solicitată de creditoare a fost justificat de aceasta prin existența unor livrări de produse cu deficiențe calitative cât și cantitative, situație care implică o altă modalitate de rezolvare a litigiului pentru stabilirea caracterului cert al creanței.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a formulat recurs creditoarea SC SRL criticând-o ca netemeinică și nelegală, susținând că singurul motiv invocat de instanța de fond în respingerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței debitoarei SC SRL a fost faptul că între părți au existat neînțelegeri cu privire la calitatea mărfii livrate, acestea fiind motivul neachitării sumei datorate către creditoare. Ori aceste argumente nu pot fi reținute de instanță, având în vedere că la dosar nu au fost depuse probe din care să rezulte acte de refuz calitativ sau cantitativ sau returnări de marfă.
O altă critică vizează faptul că, în cerere de deschidere a procedurii insolvenței, creditoarea a argumentat temeinic caracterul cert, lichid și exigibil al creanței invocate, precum și faptul că debitoarea se află în stare de insolvență. Raporturile comerciale existente între creditoare și debitoare au fost materializate prin emiterea facturilor fiscale de către creditore și acceptarea expresă la plată de către debitoare prin semnarea și ștampilarea scrisorilor de transport privind cantitatea de marfă pentru care au fost emise facturile fiscale menționate, sunt mijloace care fac dovada relațiilor comerciale desfășurate între părți.
Scrisorile de transport ce au însoțit marfa expediată societății debitoare cuprind numărul facturilor emise pentru cantitatea de marfă expediată și poartă semnătura și ștampila debitoarei.
Totodată, la dosar s-a atașat adresa nr.60184/OT/01.06.2008 emisă de Garda Financiară O, care confirmă în contabilitatea debitoarei valoarea creanței invocate de creditoare.
În drept au fost invocate dispozițiile art.8 din Legea 85/2006, art.312 alin.3 raportat la art.304 pct. 7,9 și art.3041pr.civ.
Prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea recursului ca nefondat întrucât în mod corect s-a reținut că nu se află în încetare de plăți, întrucât face plăți lunare de miliarde către furnizori, bănci, bugete iar refuzul de plată către reclamantă se datorează faptului că recurenta nu are o creanță certă lichidă și exigibilă, că întimatei i-a fost livrată marfă de proastă calitate.
A atașat situația plăților efectuate în ian.2009-31 nov.2009 ce totalizează - lei și plățile pe perioada iulie 2009-noiembrie 2009, ce totalizează -, 27 lei.
Curtea va respinge recursul pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 3 alin.1 din 85/2006, insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile.
În cauza de față, debitorul așa cum a dovedit la fond și în recurs se află cu plățile la zi față de alți creditori ai săi, sumele plătite totalizând pentru perioada ian.2009-nov.2009, - lei, a achitat parte din creanța reclamantei, respectiv 48.865, 07 lei.
Față de situația de fapt menționată, în mod corect judecătorul sindic a apreciat că debitorul nu se află în insolvență, refuzul de a-și plăti un creditor, chiar dacă creanța acestuia ar întruni condițiile prevăzute de art.3 pct. 6 din 85/2006, nu atrage deschiderea automată a acestei proceduri. Acest articol instituie prezumția de insolvență relativă, ce poate fi răsturnată prin proba contrară cum s-a făcut în cazul în speță. 85/2006 trebuie aplicată în totalitatea sa și față de definirea stării de insolvență în articolul precitat, debitorul intimat nu se află în încetare de plăți.
De asemenea la fila 212 dosar fond se află corespondența dintre cele două părți în legătură cu calitatea mărfii livrate, creând dubii asupra certitudinii creanței recurentei, astfel că, în mod corect judecătorul sindic a reținut că recurenta are deschisă calea dreptului comun pentru realizarea creanței sale.
Astfel fiind, în baza dispozițiilor art. 312.pr.civ recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea SC SRL cu sediul în B, Șos. --- nr. 19 pavilion administrativ. 2 camera 9, sector 3 împotriva sentinței nr. 808/22 iunie 2009, pronunțate de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-debitoare SC SRL cu sediul în C, str. - nr. 83, având ca obiect deschidere procedură.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 2009.
PREȘEDINTE: Ecaterina Moleanu - - | JUDECĂTOR 2: Nicoleta Țăndăreanu - - | JUDECĂTOR 3: Nela Ochea - - |
GREFIER, - - |
02 2009
Jud. red. ME/3 ex
Tehnored. FS/ 8.12.2009
Președinte:Ecaterina MoleanuJudecători:Ecaterina Moleanu, Nicoleta Țăndăreanu, Nela Ochea
← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Contestatie faliment - procedura insolventei. Decizia 259/2008.... → |
---|