Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1546/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția Comercială și de contencios Administrativ și Fiscal
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 1546
Ședința publică din data de 5 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Valentin Niță
JUDECĂTOR 2: Maria Pohoață
JUDECĂTOR 3: Alexandrina Urlețeanu
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de, domiciliat în B,- județul B, în calitate de administrator statutar al debitoarei SC SRL, împotriva sentinței nr. 380 din data de 24 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B, cu sediul în B, nr. 209, Județul B și debitoarea SC SRL, cu sediul în B,-, județul B, prin lichidator judiciar -, cu sediul social în B, str. -,. 3,., județul
Recursul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în valoare de 20.00 lei, conform chitanțelor nr. 87808 și nr. 87809 și timbre judiciare de 0,30 lei.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-pârât, personal, lipsind intimata-creditoare Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B și intimata-debitoare SC SRL, prin lichidator judiciar -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, învederându-se că, atât intimata-creditoare Administrația Finanțelor Publice a municipiului B, prin întâmpinare, cât și lichidatorul judiciar al debitoarei, numitul, prin notelele scrise, au solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform dispozițiilor art. 242 alin. 2 Cod proc. civ.
Recurentul-pârât menționează că nu are alte cereri de formulat și solicită cuvântul în susținerea recursului.
Curtea, luând act că recurentul nu are alte cereri de formulat, iar intimata-creditoare B și lichidatorul judiciar al debitoarei au solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul, atât cu privire la excepția tardivității formulării recursului, invocată de intimata-creditoare, cât și în dezbaterea recursului.
Recurentul-pârât solicită respingerea excepției tardivității, deoarece a formulat recursul în termen procedural.
Critică sentința recurată pentru nelegalitate, invocând incidența dispozițiilor
art. 304 pct. 5,6,7,8 și 9 Cod procedură civilă.
Societatea, al cărei administrator este, a contestat sumele stabilite prin raportul de inspecție fiscală încheiat de B, contestația formând obiectul dosarului nr-, aflat în curs de soluționare pe rolul Tribunalului Buzău.
Întrucât acest litigiu nu s-a soluționat încă, nepronunțându-se nicio hotărâre în acest sens, iar sumele din raportul de inspecție stau la baza dosarului de faliment, apreciază că societatea nu trebuie să intre în faliment, aceasta desfășoară activitate și intenționează să achite sumele datorate.
Solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
CURTEA
Prin sentința nr. 380 din 24 martie 2009, judecătorul sindic de la Tribunalul Buzău a admis cererea formulată de administratorul judiciar, dispunând intrarea în faliment a debitoarei SC SRL, dizolvarea acesteia și ridicarea dreptului de administrare, a desemnat lichidator judiciar pe, care îndeplinește atribuțiile prevăzute de art. 25 din legea insolvenței. Totodată, au fost dispuse și celelalte măsuri ce decurg din această lege.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, potrivit disp. art. 107 alin.1 pct. A lit. b)și c) din Legea nr. 85/2006, modificată și completată, sunt îndeplinite condițiile intrării în faliment a debitoarei, întrucât debitoarea nu și-a declarat intenția de reorganizare.
Judecătorul sindic a apreciat că nu se verifică nici a doua ipoteză prevăzută de dispoziția legală invocată, întrucât, la cererea creditoarei de deschidere a procedurii, debitoarea nu a contestat că ar fi în stare de insolvență și niciunul dintre celelalte subiecte de drept îndreptățite nu a propus un plan de reorganizare, în condițiile prevăzute de art. 94 din Legea privind procedura insolvenței.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul, în calitate de administrator statutar al societății debitoare,care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând incidența dispozițiilor art. 304 pct. 5,6,7,8 și 9 Cod procedură civilă.
În susținerea recursului, pârâtul a arătat că sentința recurată nu este motivată în fapt și în drept, deoarece nu sunt analizate și explicate motivele pentru care se dispune intrarea în faliment.
Se mai susține că în mod greșit judecărtorul sindic a reținut că cererea este formulată de administratorul judiciar, în realitate, această cerere este formulată de creditoarea B, așa cum este reținut în sentința nr. 380.
O altă critică adusă sentinței recurate constă în aceea că, în mod greșit judecătorul sindic a reținut că nu ar fi contestat faptul că se află în insolvență, deoarece, așa cum a arătat și lichidatorul judiciar, la data de 24.03.2009 a formulat contestație împotriva procesului-verbal de control al B, contestație care se va soluționa în dosarul nr- al Tribunalului Buzău.
Apreciază că societatea nu trebuie să intre în faliment, deoarece aceasta desfășoară activitate și dorește să achite datoriile societății, după ce se va soluționa contestația ce formează obiectul dosarului nr-.
Solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Intimata-creditoare Baf ormulat întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității recursului, susținând că hotărârea a fost comunicată debitoarei la data de 08.04.2009, iar recursul acesteia a fost înregistrat la data de 13.05.2009, peste termenul legal de 10 zile.
Verificând actele și lucrările dosarului, văzând motivul de recurs, precum și disp. art. 304 Cod proc. civ. Curtea reține următoarele:
Conform art. 137 Cod procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Potrivit dispozițiilor art.8 alin.1 și 2 din Legea 85/2006, privind procedura insolvenței, Curtea de apel va fi instanța de recurs pentru hotărârile pronunțate de judecătorul sindic, în temeiul art. 11, iar termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.
În cauza de față, sentința nr. 380/24.03.2009 a Tribunalului Buzăua fost comunicată debitoarei la data de 09.04.2009, astfel cum rezultă din dovada de primire și procesul - verbal de predare ( fila 144, dosar fond).
Conform art. 101 Cod procedură civilă, termenele se înțeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârșit termenul.
În aceste condiții prima zi a termenului de declarare a recursului este 10.04.2009, iar ultima este 20.04.2009, zi lucrătoare.
Din actele dosarului, se constată că recursul a fost declarat la data de 17.04.2009, așa cum rezultă din ștampila aplicată pe plicul de expediere a recursului și nu la data de 13.05.2009, cum susține intimata-creditoare.
Ca atare, excepția invocată de intimata-creditoare va fi respinsă, ca nefondată.
Prin sentința nr. 672 din 03.10.2008, Tribunalul Buzău -Secția Comercială și de Contencios Administrativ a admis cererea formulată de creditoarea Administrația Finanțelor Publice și, în temeiul disp. art. 33 alin. 6 din Legea nr. 85/2006, modificată și completată, a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei SC SRL
După parcurgerea procedurii generale de insolvență, astfel cum rezultă din rapoartele lunare privind descrierea modului de îndeplinire a atribuțiilor și justificarea cheltuielilor efectuate, în condițiile art. 121 alin.1 și art. 123 din Legea privind procedura insolvenței, întocmite de către administratorul judiciar, creditoarea Bas olicitat intrarea în procedura de faliment a debitoarei SC SRL, cerere lăsată la aprecierea instanței de către administratorul judiciar.
Administratorul judiciar a depus la dosar raportul lunar privind descrierea modului de îndeplinire a atribuțiilor și justificarea cheltuielilor efectuate, în condițiile art. 121 alin.1 și art. 123 din Legea privind procedura insolvenței, tabel definitiv refăcut al creanțelor.
Potrivit dispozițiilor art. 107 alin. (1) din Legea 85/2006 privind procedura
insolvenței, judecătorul-sindic va decide, prin sentință sau, după caz, prin încheiere, în condițiile art. 32, intrarea în faliment în următoarele cazuri: a) debitorul și-a declarat intenția de a intra în procedura simplificată;
b) debitorul nu și-a declarat intenția de reorganizare sau, la cererea creditorului, de deschidere a procedurii, a contestat că ar fi în stare de insolvență, iar contestația a fost respinsă de judecătorul-sindic;
c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept îndreptățite nu a propus un plan de reorganizare, în condițiile prevăzute la art. 94, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat și confirmat;
debitorul și-a declarat intenția de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat și confirmat; obligațiile de plată și celelalte sarcini asumate nu sunt îndeplinite în condițiile stipulate prin planul confirmat sau desfășurarea activității debitorului în decursul reorganizării sale aduce pierderi averii sale;
a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, după caz, intrarea debitorului în faliment, potrivit art. 54 alin. (5) sau art. 60 alin. (3).
Acestea sunt condițiile prevăzute de legiuitor, pentru intrarea unei societăți debitoare în procedura falimentului, în această fază a procedurii insolvenței nu se mai analizează caracterul creanței. Condițiile creanței și valoarea prag a acesteia se analizează la momentul deschiderii procedurii. Pe parcursul procedurii simplificate administratorul societății a fost notificat de către administratorul judiciar semnând confirmările de primire, astfel încât avea posibilitatea să conteste creanța și starea de insolvență, ceea ce nu s-a întâmplat.
Întrucât expirase toate termenele fixate de judecătorul sindic prin sentința de deschidere a insolvenței debitoarei, dar și pentru că nu s-a propus un plan de reorganizare a societății, s-a dispus intrarea în faliment a debitoarei.
Susținerile recurentului, privind faptul că nu este certă creanța B, deoarece a formulat contestație împotriva raportului de inspecție fiscală, trebuiau formulate într-o eventuală contestație la cererea de deschidere a procedurii, iar după deschiderea procedurii, printr-o contestație la tabelul preliminar, însă pentru deschiderea procedurii falimentului, judecătorul sindic are de verificat îndeplinirea altor condiții și nu a celor privind caracterul creanței.
Pentru aceste considerente și în temeiul art. 3041 și 312.pr. civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat, nefiind incidente motivele de casare sau de modificare prevăzute de art. 304.pr. civ
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția tardivității recursului, invocată de intimata-creditoare Administrația Finanțelor Publice
Respinge recursul declarat de, domiciliat în B,str. -, nr.10, județul B, în calitate de administrator statutar al debitoarei SC
SRL, împotriva sentinței nr. 380 din data de 24 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B, cu sediul în B, nr. 209, Județul B și debitoarea SC SRL, cu sediul în B,-, județul B, prin lichidator judiciar -, cu sediul social în B, str. -,. 3,., județul B, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 5 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Fiind eliberată din funcție,prin
pensionare, se semnează de
PREȘEDINTELE INSTANȚEI
GREFIER,
- -
red VN
tehnored MC
5 ex/14.12.2009
f-Trib.
SC
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Președinte:Valentin NițăJudecători:Valentin Niță, Maria Pohoață, Alexandrina Urlețeanu
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
