Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1691/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - insolvență -
- deschidere procedură -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 1691
Ședința publică din 22 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Ududec Elena
JUDECĂTOR 2: Nastasi Dorina
JUDECĂTOR 3: Grapini Carmen
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de creditoarea - " " SRL, cu sediul în mun. B,-, jud. împotriva sentinței nr. 226 din 28 mai 2009 a Tribunalului Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr-).
La apelul nominal a răspuns avocat, pentru debitoarea intimată - " 2000" SRL B, lipsă fiind recurenta și partea în proces intimată ORC.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând recursul în stare de judecată, a acordat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru debitoarea intimată a solicitat respingerea recursului ca nefondat, pentru considerentele expuse în întâmpinare și menținerea soluției primei instanțe ca fiind legală și temeinică, apreciind că cererea creditoarei i-a fost comunicată la data de 23.04.2009, iar contestația a fost introdusă cu 5 zile mai târziu, deci în termenul legal. A arătat că și pe fond motivele invocate de creditoare sunt neîntemeiate, precizând că data încheierii contractului a fost 1 aprilie 2007; că nu există la dosar dovezi de comunicare facturi către debitoare; că la prima instanță, debitoarea deținea în conturi lichidități mai mari decât valoarea creanței. Referitor la capătul de cerere privind cheltuielile de judecată, a arătat că onorariul pentru avocat este în funcție de disp. art. 274 Cod proc. civ. și de jurisprudență. Fără cheltuieli de judecată din recurs.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea introductivă adresată Tribunalului Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal și înregistrată sub nr. 1726/40 din 13.04.2009, creditoarea - " " SRL Bas olicitat deschiderea procedurii insolvenței privind pe debitoarea - " 2000" SRL
În motivarea cererii introductive, creditoarea a arătat că debitoarea are o creanță certă, lichidă și exigibilă în valoarea de 39.331 lei ce reprezintă preț și penalități de întârziere, precum și faptul că - " 2000" SRL B se află în insolvență.
Debitoarea - " 2000" SRL B, în temeiul art. 33 (2) din Legea nr. 85/2006 a formulat contestație, arătând că nu se află în insolvență deoarece nu este în încetare de plăți, iar pe de altă parte, creanța nu este certă.
Judecătorul sindic, prin sentința comercială nr. 226 din 28 mai 2009, a admis contestația de încetare de plăți formulată de debitoare și pe cale de consecință, a respins ca nefondată cererea introductivă formulată de creditoarea - " " SRL B pentru deschiderea procedurii insolvenței privind pe debitoarea - " 2000" SRL
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că debitoarea - " 2000" SRL B nu se află în insolvență, dar nici că, creanța compusă din preț servicii și penalități se află în insolvență.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea, care a criticat-o ca nelegală și netemeinică, arătând că în mod greșit judecătorul sindic a reținut că debitoarea a formulat în termen contestația de încetare plăți, că creanța este certă, astfel cum a demonstrat prin cererea introductivă având în vedere clauzele contractului de prestări servicii și că debitoarea se află în insolvență, atâta vreme cât nu a achitat cuantumul facturilor emise.
Față de aceste motive, creditoarea a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței, respingerea contestației de încetare plăți, admiterea cererii introductive și deschiderea procedurii insolvenței privind pe debitoare.
În subsidiar, recurenta a solicitat admiterea recursului în ceea ce privește cuantumul cheltuielilor de judecată acordate (onorariu avocațial).
Recursul este nefondat.
Așa cum rezultă din cererea introductivă promovată de creditoarea - " " SRL B, creanța pentru care această creditoare a solicitat deschiderea procedurii insolvenței este de 39.331 lei, din care 19.682 lei c/val. prestări servicii și 19.649 lei penalități de întârziere.
Contravaloarea prestărilor de servicii de 19.682 lei reprezintă valoarea facturii nr. - din 15.08.2007 care la rubrica "semnătura de primire" este liberă, iar pe de altă parte, debitoarea contestă cifrele specificate în coloana nr. 1 ca fiind efectuate.
Atâta vreme cât debitoarea contestă însăși realizarea prestațiilor în valoare de 19.682 lei, evident sunt contestate și penalitățile de întârziere în valoare de 11.810 lei.
Această situație atrage după sine caracterul incert al creanței și singura posibilitate a creditoarei de a realiza creanța este doar aceea de a promova o acțiune comercială pe calea dreptului comun, ocazie cu care să propună probe și să dovedească prestațiile de servicii contabile efectuate.
Cât privește factura nr. - din 31.03.2007, la care debitoarea a calculat penalități de întârziere în valoare de 7.839 lei se constată deasemeni că, creanța nu este certă.
Dincolo de dispozițiile contractuale prevăzute în clauza de la art. 2 alin. 2, creditoarea nu a făcut dovada predării facturii, deoarece la rubrica "semnătura de primire" locul este gol, astfel că nu pot fi calculate penalități de întârziere cu certitudine, deci creanța nu este certă.
Dovada extrasului de cont, deci a datei intrării în contul creditoarei a sumelor achitate de debitoare în contul facturii nr. - din 31.03.2007, nu este suficientă pentru calcularea penalităților de întârziere, atâta vreme cât nu s-a făcut dovada datei certe când factura a fost primită de debitoare.
Pe cale de consecință, în mod temeinic și legal judecătorul sindic a reținut că nu este îndeplinită cerința și anume ca, creanța să fie certă pentru a se admite cererea introductivă promovată de creditoare - art. 33 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.
În mod temeinic și legal, judecătorul sindic a reținut că debitoarea nu se află în stare de insolvență, deoarece aceasta, la data formulării contestației de încetare de plăți, avea în cont 61.183,73 lei.
Curtea urmează să respingă și motivul de recurs care vizează termenul în care debitoarea a formulat contestația de încetare de plăți și aceasta deoarece față de data la care a fost comunicată debitoarei cererea introductivă a creditoarei - 23.04.2009 - introducerea contestației la data de 29.04.2009 s-a făcut în termenul prev. de art. 33 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.
În fine, curtea va respinge și motivul de recurs care vizează reducerea cuantumului cheltuielilor de judecată, deoarece în mod legal judecătorul sindic a reținut că în baza art. 274 Cod proc. civ. ca parte căzută în pretenții, creditoarea datorează cheltuieli de judecată.
Cât privește cuantumul onorariului de avocat, la dosarul cauzei au fost depuse înscrisuri doveditoare pe care judecătorul sindic le-a avut în vedere atunci când a obligat creditoarea să suporte cheltuielile de judecată în valoare de 8000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pe cale de consecință, curtea în baza art. 312 alin. 1 Cod proc. civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de creditoare.
Pentru aceste motive,
În numele LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea - " " SRL, cu sediul în mun. B,-, jud. împotriva sentinței nr. 226 din 28 mai 2009 a Tribunalului Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red. UE
Jud.
Tehnored. MM
2 ex. - 29.10.09
Dosar nr- - insolvență -
- deschidere procedură -
Motivarea opiniei divergente în sensul admiterii recursului creditoarei și casării sentinței cu trimitere la judecătorul sindic pentru rejudecarea contestației debitoarei și a cererii introductive a creditoarei.
În recurs, creditoarea invocă nelegalitatea sentinței prin care i s-a respins cererea introductivă, deși aceasta îndeplinea condițiile prev. de art. 3 din Legea nr. 85/2006.
Motivele invocate fac trimitere la prev. art. 304 (9) Cod proc. civ. rap. la art. 8 din Legea nr. 85/2006 și sunt fondate:
Creanța creditoarei în sumă de 39.331 RON îndeplinește condițiile prev. de art. 3 pct. 1 lit. "a" și pct. 6 din Legea nr. 85/2006, respectiv: este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 30 zile - pentru că rezultă din facturi emise debitoarei în baza contractului de prestări servicii încheiat cu aceasta la 01.02.2007 ( 3 ds. Trib. Sv.).
- Insolvența debitoarei este prezumată ca fiind vădită - pentru că debitoarea nu a plătit datoria către creditoare după 30 zile de la scadență (ori fiecare factură era scadentă în 30 zile de la emitere conform clauzelor contractuale - Capitol II art. 2 - );
- Creanța în valoare de 39.331 RON depășește pragul valoric de 10.000 lei stabilit în art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006 și aplicabil la data formulării cererii introductive - 10.04.2009;
Cererea introductivă a fost respinsă însă, pe considerentul admiterii contestației debitoarei în legătură cu care judecătorul sindic a stabilit conform art. 33 (5) din Legea nr. 85/2006 că nu se află în insolvență.
Constatarea judecătorului sindic fondată pe reținerea că facturile depuse de creditoare în dovedirea creanței nu sunt semnate de debitoare și pe situația că la data de 24.04.2009 debitoarea avea în cont o sumă considerabilă, respectiv 611.837.300 lei - este nelegală:
Faptul că facturile depuse de creditoare nu sunt semnate de aceasta (prin delegat) nu lipsește creanța de caracterul ei cert, deoarece conform art. 46 Cod comercial, obligațiile comerciale se probează simplu prin facturi emise și prin corespondență - ori în speță facturile emise au fost comunicate debitoarei la 22.2007 (13 ds.) și la 21 nov. 2008, cu adresa nr. 120 (6 ds. Trib. Sv.).
Cât privește reținerea situației că debitoarea nu se află în insolvență deoarece la 24.04.2009 avea în cont o sumă de 611.837.300 lei - aceasta încalcă prev. art. 3 pct. 1 lit. "a" din Legea nr. 85/2006 care statuează că insolvența este prezumată ca fiind vădită, atunci când debitoarea, după 30 zile de la scadență nu a plătit datoria sa față de creditor" (în speță).
Ori era de analizat față de această prevedere legală, situația fondurilor bănești în contul debitoarei de la data scadenței - care o reprezenta pentru fiecare factură - anul 2007 (diferind doar luna) și nu situația fondurilor debitoarei de la data introducerii cererii de către creditoare. Această condiție trebuia îndeplinită de debitoare pentru a dovedi că nu este în insolvență - ea fiind corelată cu condiția ce se cere și celui ce formulează cererea introductivă - să dovedească că are împotriva debitorului o creanță certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 30 zile.
Cum debitoarea nu a probat că nu este în insolvență la data menționată în textul invocat, iar aceasta era singura condiție prev. de art. 33 pct. 2 și 45 din Legea nr. 85/2006 pentru admiterea contestației sale, rezultă că debitoarei trebuia să i se solicite să facă dovada disponibilităților bănești în cont la data scadenței.
Întrucât judecătorul sindic nu i-a pus în vedere aceasta, am optat pentru casarea cu trimitere a sentinței la judecătorul sindic pentru rejudecarea contestației debitoarei, în sensul examinării insolvenței la 30 zile după scadență și de urmare și a cererii introductive.
Judecător,
- -
Președinte:Ududec ElenaJudecători:Ududec Elena, Nastasi Dorina, Grapini Carmen
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
