Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1709/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția Comercială și de contencios Administrativ și Fiscal
DOSAR NR-
DECIZIA nr. 1709
Ședința publică din data de 03 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Maria Pohoață
JUDECĂTOR 2: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTOR 3: Valentin Niță
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de debitoarea SC
2002 SRL,cu sediul în B,-, județul B, prin administrator, împotriva sentinței nr. 813 din 02 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu lichidatorul judiciar,domiciliat în B, M nr. 10 județul B și creditoareleSC SRL, cu sediul în B, Poarta nr. 35. 10 județul B șiSC SRL, cu sediul în B,- sectorul 2.
Recursul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 60.00 lei, conform chitanței nr. - și timbre judiciare în cuantum de 0,45 lei, acestea fiind anulate și atașate la dosarul cauzei.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurenta-debitoare
SC 2002 SRL, reprezentată deconsilier juridiv, intimata-creditoare SC SRL, reprezentată de avocat - din Baroul Brașov și lichidatorul,personal, lipsind intimata-creditoare SC SRL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, învederându-se că atât lichidatorul judiciar, cât și intimata- creditoare SC SRL au depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, întâmpinări la motivele de recurs.
Instanța înmânează părților, copii de pe întâmpinările depuse la dosar.
Părțile având cuvântul, menționează că nu au alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în dezbaterea recursului.
Curtea, luând act că nu sunt alte cereri de formulat, acordă cuvântul cu privire la excpția nulității recursului invocată de intimata-creditoare SC SRL, prin întâmpinare, dar și în dezbaterea recursului.
Avocat -, având cuvântul pentru intimata-creditoare SC SRL, solicită admiterea excepției nulității recursului, invocată prin întâmpinare,întrucât cererea de recurs nu cuprinde motivele pentru care debitoarea consideră că hotărârea este nelegală și netemeinică.
Cererea de recurs a fost depusă de recurentă înainte ca hotărârea să fie comunicată părților, ulterior depunând și motivele de recurs însă fără ca acestea să cuprindă criticile aduse sentinței.
consilier juridic, pentru recurenta-debitoare, solicită respingerea excepției ca nefondată, deoarece motivele de recurs se referă, în primul rând, la capacitatea societății de a face plăți.
Lichidatorul judiciar, lasă la aprecierea instanței în ceea ce privește modul de soluționare al excepției.
Consilier juridic, având cuvântul pentru recurenta-debitoare, critică sentința recurată pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând incidența dispozițiilor art. 304 pct. 7-9 Cod proc. civ.
În susținerea recursului său arată că judecătorul sindic nu a analizat în mod temeinic contestația debitoarei și nici dovezile depuse în apărarea sa.
Societatea nu se află în situația unui blocaj financiar și imposibilitatea de
a-și achita debitele. Într-adevăr au existat întârzieri la plată însă această situație nu poate conduce la concluzia că societatea se află în incapacitate de plată. În prezent societatea execută lucrări și, de la data pronunțării sentinței și până la momentul promovării recursului a efectuat plăți.
Solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței, în sensul admiterii contestației și închiderea procedurii generale a insolvenței.
Avocat -, având cuvântul pentru intimata-creditoare SC SRL, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recutate ca fiind temeinică și legală.
În esență, susține că, faptul că societatea debitoare nu și-a achitat mai bine de un an facturile scadente este un aspect care conduce la cocluzia că aceasta se află în vădită stare de insolvență. Au încercat o soluționare pe cale amiabilă a litigiului, însă debitoarea nu a făcut altceva decât să tragă de timp, achitând doar suma de 40.00 lei.
Societatea pe care o reprezintă nu dorește intrarea debitoarei în insolvență, ci dorește să-și recupereze creanța.
Pentru motivele expuse pe larg în întâmpinarea depusă la dosar, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală.
Lichidatorul judiciar al societății debitoare, numitul, susține că, potrivit documentelor contabile puse la dispoziția sa de către societatea debitoare, în acest moment aceasta se află în incapacitate de plată.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr-, creditorul SC SRL B, a solicitat deschiderea procedurii insolvenței debitorului SC 2002 SRL B, în vederea recuperării unei creanțe totale în sumă de 185 981,69 lei,la care se vor adăuga penalitățile de întârziere de 1 % pe zi,calculate la suma datorată.
În motivarea cererii sale, creditoarea a arătat că,în fapt, între cele două societăți comerciale s-a încheiat Contractul de prestări servicii nr.79 din 14 octombrie 2008, având ca obiect executarea lucrărilor de construcție menționate în Anexa 1 la contract, în "Devizul ofertă de lucrări".Ulterior semnării acestui contract, a fost întocmit și semnat de către reprezentantul societății debitoare un act adițional la contractul menționat,prin care s-a stabilit ca termenul de plată al facturilor să fie 25 de zile de la primirea facturilor de către beneficiar,urmând ca,în cazul în care nu se achită aceste facturi într-un interval de 15 zile de la expirarea celor 25 de zile,să se aplice o penalitate de 1 % pe zi de întârziere la suma datorată.
Societatea creditoare a demarat lucrările de construcție, fapt dovedit și de situațiile de lucrări, însușite și semnate de reprezentantul societății debitoare. Ca urmare a confirmării acestora, au fost emise mai multe facturi fiscale, acceptate la plată de către reprezentanții societății debitoare.Au fost emise facturi fiscale pentru suma totală de 250 457,82 lei,din care societatea debitoare a achitat numai suma de 64 476,13 lei,rămânând un rest de plată în suma de 185 981,69 lei.Societatea debitoare nu și-a executat obligația de plată ce îi revenea,în ciuda încercărilor societății creditoare pentru soluționarea pe cale amiabilă a litigiului.
În aceste condiții, deține împotriva debitoarei o creanță certă, lichidă și exigibilă, de mai mult de 30 de zile, astfel că starea de insolvență a acesteia este prezumată.
Debitoarea SC 2002 SRL a formulat contestatie prin care a aratat ca societatea nu este in stare de insolvență, invocând faptul că această creanță nu este certă, sub aspectul izvorului și al întinderii sale, nu este lichidă, deoarece cuantumul ei nu este determinat și nu este exigibilă. Refuzul achitării sumelor solicitate nu decurge dintr-o lipsă de fonduri, așa cum pretinde creditoarea, ci constituie un refuz justificat datorat unor divergențe cu privire la calitatea unor materiale livrate de creditoare.
S-a invocat de către debitoare și faptul că, anterior introducerii cererii, creditoarea avea obligația să o convoace pentru a soluționa litigiul pe cale amiabilă, iar în temeiul art.33 alin.(3) din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței a solicitat obligarea creditoarei să constituie o garanție de 10% din valoarea creanței, pentru acoperirea eventualelor pagube pe care le-ar suferi.
Prin sentința nr. 813 din 01.10.2009, judecătorul sindic de la Tribunalul Buzăua respins contestația debitoarei, cât și cererea acesteia privind obligarea creditoarei SC SRL la plata unei cauțiuni. A admis cererea formulată de creditoarea SC SRL dispunând deschiderea procedurii generale a insolvenței debitorului, a desemnat administrator judiciar provizoriu pe, care îndeplinește în principal atribuțiile prevăzute de art.20 din lege, cu o retribuție de 600 lei lunar și care va administra procedura până la confirmarea ori,după caz, înlocuirea sa. Totodată, a dispus și celelalte măsuri ce decurg din această lege.
Pentru a pronunța această soluție, judecătorul sindic a reținut că contestația debitoarei nu este însoțită de niciun act doveditor, împrejurare în raport de care nu poate fi admisă nici contestația debitoarei,dar nici cererea acesteia de obligare a creditoarei la plata unei cauțiuni în procent de 10 % din valoarea creanței.
Potrivit dispozițiilor art.33 alin.(2) din Legea nr.85/2006, dacă debitorul
apreciază ca fiind neîntemeiată cererea creditorului de deschidere a procedurii
insolvenței, acesta o poate ataca pe calea contestației. Motivele contestației se vor referi la starea de insolvență pe care o tăgăduiește debitorul și la îndeplinirea oricărei condiții pentru declanșarea procedurii.Altfel spus, prin contestație,debitorul va trebui să probeze că are fonduri suficiente pentru plata datoriilor sau că creanța pretinsă de creditoare nu este exigibilă ori nu îndeplinește cerințele valorii-prag,așa cum legea cere în mod imperativ.
Prezumția de insolvență poate fi răsturnată cu probe certe și concludente, precum extrase de cont și balanțe financiar-contabile,din care să rezulte că debitorul are disponibilități în cont și nu se află în insolvență.
În lipsa unor probe certe și concludente care să ateste că debitoarea nu se află în stare de insolvență, așa cum aceasta a pretins, judecătorul-sindic a respins contestația debitoarei.
S-a mai reținut de judecătorul sindic că, în procedura specială reglementată de Legea nr.85/2006 nu sunt aplicabile dispozițiile art.720 indice 1 din Codul d e procedură civilă, nefiind obligatorie procedura concilierii prealabile prevăzută de acest text de lege.
În ceea ce privește cererea debitoarei privind consemnarea cauțiunii în cuantum de 10 % din valoarea creanței, judecătorul-sindic a reține că, pentru admiterea cauțiunii, debitorul trebuie să indice motive temeinice care vor privi în principal pagubele pe care le-ar suferi ca urmare a admiterii cererii. În speță însă, cu niciun mijloc de probă debitorul nu a dovedit că admiterea cererii creditorului SC SRL i-ar produce prejudicii, astfel că și această cerere a fost respinsă.
Constatând că, în speță, creditoarea are o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva debitoarei SC 2002 SRL, în cuantum total de 185 981,69 lei, la care se adaugă penalități de întârziere, suma totală datorată de debitoare fiind de 345 784,55 lei, că aceasta se află în încetare de plăți și că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr.85/2006, judecătorul sindic a admis cererea de deschidere a procedurii insolvenței, formulată de creditoarea SC SRL. De altfel, prin înscrisul înaintat creditoarei prin fax la data de 8 mai 2009 (fila 94 din dosar), debitoarea recunoaște că datorează creditoarei suma pretinsă și propune să achite suma de 50 000 lei până la data de 13 mai 2009,urmând ca restul sumei de 135 981,89 lei să fie achitată în 4 rate lunare, creditoarea urmând să renunțe la cererea de deschidere a procedurii insolvenței.
Examinând ofertele de preluare a poziției de administrator judiciar depuse la dosarul cauzei și înscrisurile atașate, care dovedesc disponibilitatea de timp și de resurse umane, experiența generală necesară preluării dosarului și bunei administrări a cauzei, judecătorul-sindic a desemnat administrator judiciar provizoriu pe, acesta urmând să îndeplinească, în principal, atribuțiile prevăzute de art.20 din legea insdolvenței.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs debitoarea,criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând modificarea în tot a acesteia și, pe fond, admiterea contestației și respingerea cererii de deschidere a procedurii de insolvență formulată de creditoarea intimată.
In susținerea recursului, debitoarea arată că societatea nu se află în stare de insolvență întrucât are contracte în derulare și încasează și face plăți în mod permanent.
Instanța de fond, mai arată recurenta, nu a analizat și nu a avut în vedere apărările sale expuse prin contestația depusă la dosar prin care își exprimă disponibiliatatea de a achita creanța creditoarei și propunea un plan de eșalonare a plăților, și din care a și plătit suma de 40.000 ron.
Plata cu întârziere a creanței s-a datorat mai susține recurenta beneficiarilor săi de lucrări care în M parte nu le-au achitat sau le-au achitat cu M întârziere.
Tribunalul Buzău, mai susține recurenta, nu a dat dovadă în soluționarea cauzei de rol activ, în sensul că dacă dispunea efectuarea unei expertize ar fi rezultat că societatea nu se află în stare de insolvență, întrucât față de alte societăți comerciale cu profil de construcții care nu au activitate, aceasta are în derulare contracte și desfășoară în permanență activitate.
La pronunțarea soluției, recurenta solicită a se avea în vedere și faptul că asigură locuri de muncă la 120 de persoane, iar declanșarea procedurii de insolvență ar crea și o problemă socială din acest punct de vedere prin disponibilizarile care se impun a fi făcute.
Prin întâmpinarea la recurs, formulată de intimată, s-a invocat excepția nulității recursului prin prisma art. 302 indice 1 alin. 1 lit c din pr.civ. în sensul că cererea nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază aceasta și dezvoltarea lor.
Curtea, analizând sentința pronunțată de instanța de fond prin prisma criticilor formulate de recurentă, având în vedere actele dosarului și dispozițiile legale în materie, constată ca recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Analizând cu prioritate excepția de nulitate a recursului invocată de intimată,se constată că aceasta este nefondată,urmând a fi respinsă prin prisma dispozițiilor art 306 alin 3.pr.civ în raport cu care indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304.
În cauză cum recurenta invocă motive de nelegalitate a hotărârii și netemeinicia acesteia,încadrarea poate fi făcută prin prisma dispozițiilor art 304 pct 9 cu aplicarea art 304 indice 1.pr.civ.
Cu privire la recursul declarat de debitoare,așa cum rezultă din actele dosarului,creditoarea invocă de recuperat o creanță certă,lichidă și exigibilă în cuantum de 185.981,69 lei,conform unor facturi scadente în perioada 27.10.2008 - 04.02.2009.
Ca atare starea de insolvență a debitoarei trebuie analizată în raport cu creanța invocată și scadența acesteia.
Astfel, potrivit art 3 alin1 din legea 85/2006 insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile. Insolvența este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori.
Debitoarea recurentă a depus la dosar, cu ocazia soluționării recursului, o serie de înscrisuri constând în balanța analitică, extrase de cont și situația angajaților, înscrisuri care nu sunt de natură a justifica modificarea sentinței pronunțată de instanța de fond
Aceasta întrucât extrasele de cont depuse la dosar, din care rezultă că debitoarea a rulat anumite sume de bani vizează perioada iulie -noiembrie 2009.
Or, debitoarea nu a facut dovada că dispunea de disponibilități bănești pentru plata creanței aferentă intimatei la data depunerii cererii de declansarea procedurii de insolvență, cu atât mai mult cu cât termenul scadent depășise 30 de zile.
Mai mult, debitoarea recurentă a recunoscut existența creanței chiar prin motivele de recurs în sensul că a propus creditoarei un grafic de eșalonare a plăților.
Față de aceste considerente, starea de insolvență a debitoarei este prezumată potrivit dispozițiilor art 3 alin 1 lit a din legea 85/2006, motiv pentru care rezultă că instanța de fond a pronunțat o hotărârea legală.
Celelalte motive invocate de debitoare în susținerea recursului,constând în derularea unor contracte și situația socială a angajatilor nu sunt de natură dovedi că societatea nu este în stare de insolvență.
Față de toate considerentele de mai înainte, Curtea, în raport cu dispozițiile art. 312 alin.1 din Cod proc. civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de debitoare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția de nulitate a recursului, invocată de intimata-creditoare SC SRL,
Respinge recursul declarat de debitoareaSC 2002
SRL,cu sediul în B,-, județul B, prin administrator, împotriva sentinței nr. 813 din 02 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu lichidatorul judiciar,domiciliat în B, M nr. 10 județul B și creditoareleSC SRL, cu sediul în B, Poarta nr. 35. 10 județul B șiSC SRL, cu sediul în B,- sectorul 2, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 03 decembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Fiind eliberată din funcție, prin
pensionare, se semnează de
PREȘEDINTELE INSTANȚEI
GREFIER,
- -
Red AU
Tehnored MC/AU
6 ex/15. 12.2009
f-Trib.
sind.
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Președinte:Maria PohoațăJudecători:Maria Pohoață, Alexandrina Urlețeanu, Valentin Niță
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
