Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 175/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 175

Ședința publică din data de 6 februarie 2008

PREȘEDINTE: Preda Popescu Florentina

JUDECĂTORI: Preda Popescu Florentina, Niță Valentin Chirica

-

Grefier -

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de creditoarea AVAS cu sediul în B,--11, sectotr 1, împotriva sentintei nr. 365 din 3.09.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu debitoarea SC PROIECT SRL cu sediul în P,-, jud. P prin lichidator judiciar SC cu sediul în P,-, jud.P, creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANCIARĂ P cu sediul în P,- jud.P, CONSILIUL LOCAL P cu sediul în P, jud.P și intimații domiciliat în P,-,. 5,.B,. 16, jud.P și OFICIUL REGISTRULUI COMERTULUI DE PE LÂNGA TRIBUNALUL PRAHOVA cu sediul în P,-, jud.

Recurs scutit de plata taxei de timbru.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul asistat de avocat din Baroul Prahova, lipsind celelalte părți.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședintă, după care;

Avocat arată că nu mai are alte cereri de formulat, iar curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat având cuvântul pentru intimatul arată că soluția instanței de fond este legală și temeinică, criticile formulate de recurenta AVAS sunt nefondate având în vedere că aceasta nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiza, întrucât instanța de fond s-a pronunțat pe data de 3.09.2007, iar obiecțiunile formulate de AVAS au fost depuse pe data de 5.09.2007, după pronuntarea sentintei.

Solicită respingerea recursului ca nefondat și mentinerea solutiei instantei de fond.

Nu solicită cheltuieli de judecată.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:

Prin sentința nr.365 din 3.09.2007 Tribunalul Prahovaa respins cererile creditoarelor Administrația Finantelor Publice P și AVAS B, privind

- 2 -

instituirea răspunderii pârâtului - fost administrator al debitoarei SC PROIECT SA.

Pentru a pronunta această sentintă prima instanță a constatat că reclamantele nu au dovedit săvârșirea de către pârât a vreuneia din faptele reglementate de art. 137 din Legea 64/1995 rep. pe care acestea și-au întemeiat cererile.

Astfel, judecătorul sindic a constatat că în cauză s-au efectuat două rapoarte de expertiza de către experții Pașoi și, din care rezultă că societatea debitoare a avut încheiate peste 45 contracte în perioada 2001-2003, când a întocmit balanțe de verificare, situații financiare pe care le-a depus la organele fiscale și la Oficiul Registrului Comerțului, tinând o evidentă contabilă corespunzătoare, împrejurare rezultată și din rapoartele de control întocmite de Directia Generală de Muncă și Solidaritate Socială P și Casa de Asigurări de Sănătate, precum și din raportul cenzorului, însă unele contracte nu au fost executate și s-au înregistrat pierderi din cauze neimputabile debitoarei sau administratorului acesteia.

S-a stabilit că debitoarea nu a putut încasa la termen o serie de facturi emise către clienți, din lipsă de bunuri, nefiindu-i aprobate cererile de eșalonare a obligatiilor restante formulată la P și de Casa de Asigurări de Sănătate P, administratorul societății nebeneficiind decât de salariul aprobat, iar din luna decembrie 2002 nu a mai încasat această sumă, nerezultând că acesta ar fi dispus în interes personal continuarea activității societății sau că ar fi ținut contabilitate fictivă, lipsa registrului inventar sau a evidenței documentelor cu regim special nedemonstrând că el ar fi făcut să dispară documente contabile, creditoarele-reclamante neformulând obiecțiuni la rapoartele de expertiză.

Judecătorul sindic a apreciat că nu sunt incidente nici prev. art. 25 din Legea 64/1995 rep. modificată prin OG 38/2002, deoarece starea de insolvență a societății a început din anul 2000, când datoriile depășeau activele, după cum a reieșit din ambele expertize efectuate în cauză și abia ulterior, după intrarea în vigoare a OG 38/2002 introducerea tardivă a cererii de deschidere a procedurii prevăzută de Legea 64/1995, de către debitor, atrăgea răspunderea patrimonială a reprezentantilor debitoarei pentru prejudiciile cauzate, iar prin Legea nr. 149/2004 s-a încriminat omisiunea formulării cererii ca infracțiune de bancrută simplă, soluție menținută prin Legea 85/2006, astfel că s-a concluzionat că la data apariției stării de insovență a debitoarei nu exista obligația de sesizare a tribunalului și implicit nici răspunderea patrimonială a administratorului, motiv pentru care cererile celor două creditoare au fost respinse, cum s-a arătat anterior.

Impotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea AVAS B, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că în mod greșit a fost respinsă cererea sa, motivată în drept pe disp. art. 25 alin. 4 din Legea nr. 64/1995 rep. modificată prin OG 38/2002 și pe prev. art. 124 lit. ( actualul 138 lit. c ) din Legea 64/1995 rep. considerându-se că s-a aplicat gresit legea la soluționarea cauzei

Astfel recurenta a arătat că intimatul pârât trebuie să răspundă pentru neîndeplinirea obligației ce îi revenea, de a solicita tribunalului aplicarea procedurilor prevăzute de Legea 64/1995 rep. conform art. 25 alin. 4 din această lege modificată prin OG 38/2002, începând cu data de 2.08.2002, de când a intrat în vigoare textul modificat, care impunea administratorului unei societăți aflată în încetare de plăți

- 3 -

de a sesiza tribunalul cu cerere de deschidere a procedurii prev. de Legea 64/1995, creditorii nemaiavând obligatia de a dovedi interesul administratorului de a continua activitatea societății aflate în insolvență, deoarece astfel s-ar fi mărit prejudiciul creditorilor, neexistând nici o cauza de exonerare de răspundere pentru săvârșirea acestei fapte.

Recurenta a învederat că nu s-au aplicat corect nici dispozițiile art. 124 lit. c și d din Legea nr. 64/1995 rep. modificată prin OG 38/2002, raportate la art. 72 din Legea 31/1990 și la art. 374 Cod comercial, în cazul art. 134 lit. c fiind prezumat interesul administratorului de a continua activitatea unui debitor aflat în încetare de plăți, fiind aplicabile reglementările date de textul art. 374 Cod comercial pentru mandatul comercial, care este prezumat a fi oneros.

Cu privire la art. 124 lit. d din Legea 64/1995 rep. ( actualul art. 138 lit. d) s-a arătat că instanța nu și-a motivat hotărârea, din raportul de expertiză contabilă Pașoi reieșind că administratorul nu a întocmit registrele de contabilitate obligatorii, registrul inventar, registrul jurnal și nu a tinut evidenta documentelor cu regim special, solicitându-se admiterea recursului și modificarea sentintei în sensul admiterii acțiunii.

Analizând sentința criticată, prin prisma motivelor de recurs, ținând cont de actele și lucrările dosarului, precum și de dispozițiile legale incidente, Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, după cum se va arăta în continuare:

Recurenta a solicitat prin cererea cu care a investit judecătorul sindic, angajarea răspunderii intimatului pârât, fostul administrator al debitoarei SC PROIECT SRL în baza art. 25 alin. 4 din Legea 64/1995 rep. modificată prin OG 38/2002, deoarece acesta nu a sesizat tribunalul cu o cerere de deschidere a procedurii de reorganizare judiciară și faliment.

Din cele două rapoarte de expertiză întocmite în cauză de experții Pașoi și, a rezultat că debitoarea se află în încetare de plăți încă din anul 2000, deoarece nu s-au executat parte din cele 45 de contracte încheiate cu diverși beneficiari, din motive neimputable societății sau administratorului acesteia, care nu și-a putut recupera pretul lucrărilor efectuate, de la mai multi clienți, din lipsă de bunuri, recurenta neformulând obiectiuni cu privire la acest aspect, obiectiunile formale la data de 5.09.2007, după ce instanța de fond se pronunțase asupra cauzei la data de 3.09.2007, neputând fi luate în considerare.

In mod judicios prima instanță a analizat cererea recurentei creditoare în raport cu prevederile legale în vigoare la data apariției stării de insolvență a societății debitoare, pentru instituirea răspunderii patrimoniale a pârâtului și a concluzionat corect că în anul 2000 nu exista nici o obligație legală a administratorului de a sesiza tribunalul cu o cerere de deschidere a procedurii falimentului, în cazul apariției stării de încetare de plăți, care să fie sancționată cu atragerea răspunderii sale patrimoniale.

Ulterior, prin OG nr. 38/2002 și prin Legea 149/2004 s-a modificat legislația în această materie, însă nimeni nu-și poate invoca propria culpă în valorificarea unui drept, astfel încât recurenta creditoare nu poate justifica prin propria pasivitate, de a nu fi întreprins măsuri pentru recuperarea sumelor datorate de debitoare, prelungirea stării de insolvență a debitoarei.

- 4 -

Pe de altă parte, s-a stabilit în mod corect că acțiunea întemeiată pe disp. art. 25 din Legea 64/1995 rep. modificată prin OG 38/2002, nu era dată în competența judecătorului sindic, conform art. 10 din acest act normativ, iar recurenta nu a dovedit îndeplinirea condițiilor în care putea fi admisă această acțiune, respectiv existența stării de insolvență, formularea tardivă a cererii de deschidere a procedurii, existența unui prejudiciu cauzat, după ivirea stării de insolvență și raportul de cauzalitate între prejudiciul produs creditorilor și starea de pasivitate a reprezentantilor debitoarei, aceste ultime elemente nefiind dovedite de către recurentă și nici prezumate de către legiuitor a exista.

Recurenta creditoare a mai învederat că erau îndeplinite dispozitiile art. 138 lit. c (fostul art. 124 lit. c) din Legea 64/1995 rep. pentru atragerea răspunderii patrimoniale a intimatului pârât, care a continuat în interes personal o activitate ce conducea la încetarea de plăți.

Această sustinere este contrazisă de expertizele efectuate în cauză de experții Pașoi și, din care a rezultat că intimatul pârât a obținut numai veniturile salariale aprobate de adunarea generală a asociaților până în luna decembrie 2002, după care nu a mai ridicat de la societate nici un drept salarial, nefiind dovedit interesul personal al acestuia de a continua o activitate ineficientă, astfel încât Tribunalul Prahova în mod corect a constatat că nu sunt îndeplinite conditiile prev. de art. 124 lit. c ( actualul 138 lit. c) din Legea 64/1995 rep. pentru admiterea acțiunii recurentei creditoare AVAS B, întemeiată pe acest text.

Din cele două rapoarte de expertiză rezultă că intimatul pârât a întocmit balanțe de verificare, situații financiare pe care le-a depus la organele fiscale și la registrul comerțului, rezultând că acesta a ținut o contabilitate corespunzatoare, nici unul din controalele de specialitate efectuate de Direcția Generală de Muncă și Solidaritate Socială P și de Casa de Asigurări de Sănătate la sediul societății debitoare, neconfirmând o altă situație, ținerea corectă a contabilității fiind atestată și de rapoartele cenzorului societății, privind bilanțul contabil al anului 2002.

Faptul că lipsea registrul de inventar și nu a existat o evidentă a documentelor cu regim special nu coincide cu situația prev. de art. 138 lit. d din Legea 64/1995 rep. care putea atrage răspunderea patrimonială a intimatului -pârât, nerezultând că acesta a făcut să dispară documente contabile sau că nu a ținut o contabilitate conformă cu legea, din moment ce a întocmit și depus la instituțiile abilitate, bilanțuri, balanțe și toate situațiile financiare obligatorii.

Constatând că sentința atacată nu este afectată de nici unul din motivele de casare sau modificare prev. de art. 304 pr.civilă, în temeiul art. 312 alin. 1 pr.civilă, Curtea va respinge recursul reclamantei debitoare AVAS B ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de creditoarea AVAS cu sediul în B,--11, sectotr 1, împotriva sentintei nr. 365 din 3.09.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu debitoarea SC PROIECT SRL cu sediul în P,-, jud. P prin

- 5 -

lichidator judiciar SC cu sediul în P,-, jud.P, creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANCIARĂ P cu sediul în P,- jud.P, CONSILIUL LOCAL P cu sediul în P, jud.P și intimații domiciliat în P,-,. 5,.B,. 16, jud.P și OFICIUL REGISTRULUI COMERTULUI DE PE LÂNGA TRIBUNALUL PRAHOVA cu sediul în P,-, jud.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 6 februarie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Preda Popescu Florentina, Niță Valentin Chirica

- - - - - -

GREFIER,

red. FPP/HV

2 ex./8.02.2008

fd. Trib. P -

sindic

Operator de date cu caracter personal

numar notificare 3120

Președinte:Preda Popescu Florentina
Judecători:Preda Popescu Florentina, Niță Valentin Chirica

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 175/2008. Curtea de Apel Ploiesti