Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 185/2010. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 185/
Ședința publică din 11 Februarie 2010
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului formulat de pârâtul, domiciliat în municipiul S,-, județul M, împotriva Sentinței nr. 1951 din 21 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș, Falimente, în dosarul nr-.
La apelul nominal răspunde pentru pârâtul recurent, avocat, cu delegație la dosar (7), lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită
S-a expus referatul cauzei constatându-se că recursul este declarat în termen, motivat potrivit disp.art.301 și 303 Cod pr.civ.
Reprezentanta pârâtului recurent depune în instanță chitanța nr.32574 (5) din 11 februarie 2010 prin care face dovada plății sumei de 60,00 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei
La data de o9 februarie 2010 s-au înregistrat la dosarul cauzei notele de ședință formulate de către lichidatorul judiciar S &B Consult (14-17).
Cauza fiind în stare de judecată, instanța, față de actele și lucrările dosarului, precum și de faptul că lichidatorul judiciar solicită judecarea și în lipsă conform disp.art.242-1 din Codul d e pr.civ. acordă cuvântul în fond părții prezente.
Reprezentanta pârâtului recurent solicită admiterea recursului, desființarea hotărârii atacate cu consecința respingerii cererii pentru angajarea răspunderii personale a pârâtului - recurent în conformitate cu prevederile art.138 alin.1, lit.d din Legea nr.85/2006, pentru motivele expuse în cuprinsul cererii aflată la dosar. și în instanță motivele cererii de recurs, susținând că instanța de fond nu a analizat în nici un mod existența elementului indispensabil al răspunderii reglementate de prevederile legale ale art.138, alin.1 din Legea nr. 85/2006. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Prin sentința nr. 1951 pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș la data de 21.10.2010 în dosarul de faliment nr- privind debitoarea SC. SRL, s-a admis cererea formulată de lichidator împotriva pârâtului, iar în baza art. 138 alin. 1 lit. d și alin. 4 din Legea nr. 85/2006, pârâtul a fost obligat să acopere integral pasivul debitoarei prin plata sumei de 74.171 lei la care se va adăuga cheltuielile din procedură.
Pentru a pronunța această soluție, judecătorul sindic a reținut că din raportul întocmit de lichidator rezultă că acesta nu a reușit să-l contacteze pe administratorul societății debitoare, pârâtul și că a constatat că nu au fost respectate dispozițiile legale privind ținerea contabilității societății, evidența contabilă nemaifiind condusă din anul 2006. Inexistența documentelor societății și a actelor contabile este imputabilă administratorului debitoarei care avea obligația de a conduce o contabilitate conformă cu dispozițiile legale în materie. S-a mai reținut că ulterior pârâtul a fost contactat de lichidatorul judiciar și că acesta a recunoscut starea de insolvență a debitoarei, luându-și un angajament scris că va acoperi întregul pasiv al debitoarei prin plata lunar a unor sume de bani în contul datoriilor societății, din care, acesta a achitat doar o primă de 10.000 lei. Cum documentele contabile predate lichidatorului au fost insuficiente pentru a putea verifica situația economico - financiară a debitoarei iar responsabilitatea pentru ținerea evidenței contabile și pentru păstrarea documentelor financiar - contabile ale acesteia revine în totalitate pârâtului ca administrator al SC. SRL, sunt incidente dispozițiile ar. 138 alin 1 lit. d din Legea nr. 85/2006.
Împotriva sentinței a formulat recurs pârâtul arătând că motivarea judecătorului sindic este contradictorie întrucât, pe de o pare se arată că nu a predat documentele societății, iar pe de altă parte, că acestea au fost insuficiente pentru a stabili dacă contabilitatea a fost corect ținută. Precizează că toate documentele societății au fost predate lichidatorului și nu există nicio neregularitate în ceea ce privește evidența contabilă, iar faptul că nu s-a prezentat în fața primei instanțe se datorează tot acestuia care i-a spus că nu trebuie să se prezinte fiind vorba de o procedură simplă la care nu este necesară participarea sa. Tot lichidatorul l-a convins să semneze angajamentul de plată prin care, însă, nu a recunoscut că a contribuit la starea e insolvență a debitoarei ci doar că va achita datoriile acesteia. Consideră că nu sunt întrunite elementele răspunderii instituite de art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006. Astfel, sub aspectul faptei ilicite, apreciază că este necesară o expertiză contabilă care să evidențieze dacă contabilitatea a fost ținută conform dispozițiilor legale iar faptul că nu s-a prezentat în fața instanței, fiind indus în eroare de către lichidator, nu împiedica instanța ca, în baza rolului său activ, să dispună din oficiu efectuarea expertizei. Cât privește prejudiciul, consideră că responsabilitatea sa în ceea ce privește acoperirea pasivului trebuie raportată la proporția în care a contribuit la ajungerea societății în stare de insolvență și nu la întregul pasiv al acesteia. Nu s-a dovedit existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și nici a vinovăției sub forma intenției.
Prin note de ședință depuse la dosar, lichidatorul judiciar desemnat în cauză a solicitat respingerea recursului ca nefundat.
Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu în raport de dispozițiile art. 3041.pr.civ. instanța reține următoarele:
Procedura simplificată a falimentului împotriva debitoarei SC. SRL a fost deschisă prin sentința nr. 148 din 13.02.2008 iar cererea de angajare a răspunderii personale a administratorului debitoarei, pârâtul, a fost introdusă de lichidatorul judiciar în luna mai 2008. Același pârât, în perioada 2003-2008, fost administratorul a încă 4 societăți comerciale care au intrat sub incidența legii insolvenței și apoi în faliment. În condițiile în care acesta era deja "familiarizat" cu procedura instituită de Legea nr. 85/2006, este greu de crezut că a fost indus în eroare de către lichidator pentru a nu se prezenta la judecarea cererii de angajare a răspunderii. Deși citat cu mențiunea "personal la interogator" încă de la termenul din 19.11.2008, pârâtul, contrar susținerilor acestuia, s-a prezentat totuși în instanță doar la termenul de judecată din 25.02.2009, termen la care, s-a angajat să pună la dispoziția lichidatorului actele financiar contabile ale societății, la un an după deschiderea procedurii, și să achite ratele restante conform angajamentului de plată asumat la 19.11.2008. În privința acestui ultim act juridic unilateral, așa cum corect a reținut și judecătorul sindic și contrar susținerilor pârâtului, acesta din urmă recunoaște starea de insolvență în care se află debitoarea (lipsa acută de lichidități) și toate consecințele pe care le presupune deschiderea procedurii simplificate a falimentului.
Cât privește ampla analiză pe care recurentul o face cu privire la condițiile ce trebuie a fi îndeplinite pentru a se reține răspunderea sa în condițiile art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006, toată aceasta este contrazisă de actele și lucrările dosarului de faliment a debitoarei. Astfel, din economia documentelor puse la dispoziția lichidatorului judiciar după mai bine de un an de zile de la deschiderea procedurii, rezultă că ultimele documente financiar contabile ale societății falite au fost întocmite în luna martie 2005, ceea ce echivalează cu neținerea contabilității în conformitate cu legea. Mai mult, deși în aceste acte debitoarea figurează cu stocuri în valoare de 14.842 lei, creanțe în cuantum de 52.829 lei și sume în casierie și conturi bancare în cuantum de 130.031 lei, pârâtul recurent nu a furnizat nicio informație lichidatorului, scrisă sau verbală, cu privire la componența acestor solduri, respectiv, o listă cu bunurile societății,cu creanțele de încasat și, mai ales, ce s-a întâmplat cu disponibilitățile din casă și conturi bancare. Este evident astfel că recurentul, cu rea credință a ascuns documente contabile ale societății sau a făcut ca acestea să dispară, care, alături de cele de mai sus, fac incidente dispozițiile art. 28 și 44 din Legea nr. 85/2006 și art. 10,12 și 16 din Legea nr. 82/1991.
Susținerile recurentului cu privire la valoarea prejudiciului reținut în sarcina sa se dovedesc și ele a fi neîntemeiate în condițiile în care, conform situației activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, valoarea totală a activelor circulante despre care acesta nu a furnizat nicio informație, se ridică la suma de 197.702 lei iar răspunderea i-a fost angajată doar până a nivelul datoriilor societății așa cum sunt ele reflectate în tabelul definitiv consolidat de creanțe, respectiv, 74.171 lei. Pe de altă parte, deși conform declarațiilor acestuia, societatea nu mai desfășura nicio activitate din anul 2005, administratorul nu a solicitat, conform art. 27, aplicarea dispozițiilor Legii nr. 85/2006 față de aceasta, situație în care datoriile debitoarei ar fi fost mult mai mici.
Față de aceste considerente, în condițiile în care nici una din afirmațiile recurentului din considerentele cererii de recurs nu este susținută de realitatea faptică, Curtea apreciază că legal și judicios judecătorul sindic a reținut în sarcina sa săvârșirea faptei prevăzută de art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006, motiv pentru care, recursul fiind vădit nefondat și netemeinic urmând a-l respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de, domiciliat în S,-, județul M, împotriva sentinței nr. 1951 din 21 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER,
red.
tehnored. BI/4ex
jud.fond:
-3.03.2010-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
