Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 194/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA nr. 194/
Ședința publică din 26 Februarie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului promovat de Municipiul Târgu-M, cu sediul procesual în Târgu-M nr.3, împotriva sentinței nr.1737 pronunțată la data de 05.11.2008 de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședeința publică s-a prezentat lichidatorul-intimat Târgu-M prin administrator, lipsă restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, constatându-se că recursul este declarat în termenul procedural, fiind scutit de plata taxei de timbru conform art.17 al Legi inr.146/1997, iar lichidatorul-intimat a depus întâmpinare, recurenta solicitând judecarea cauzei și în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Reprezentantul lichidatorului-intimat declară că nu are cereri de formulat, împrejurare de care instanța ia act, închide procedura probatorie și acordă cuvântul asupra căii de atac exercitate.
Reprezentantul lichidatorului-intimat solicită conform întâmpinării depuse la dosar, respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică în integralitatea sa, apreciind că motivele invocate în cererea de recurs nu întrunesc cerințele cazurilor de modificare a hotărârii.
CURTEA,
Prin sentința nr.1737 pronunțată la data de 05.11.2008 de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr- s-a respins contestația formulată de creditorul Municipiul Tg.-M împotriva raportului nr.2470/25.09.2008 întocmit de lichidatorul judiciar Tg.-M în procedura de insolvență a debitoarei SC SRL Tg.-
Pentru a pronunța această hotărâre judecătorul sindic a reținut următoarele:
La data de 06.06.2008 creditorul Municipiul Târgu Mad epus la dosarul cauzei precizarea la cererea de admitere a creanței nr. 1373/5.06.2008, pentru taxele curente în sumă totală de 72.920 lei. Contestatoarea a arătat ulterior că prin precizarea la cererea de admitere a creanței nu a cerut ca taxele curente, pentru bunurile mobile si imobile deținute de către debitoare, să fie cuprinse in tabelul definitiv de creanțe, ci a solicitat ca aceste taxe să fie achitate de către lichidatorul judiciar căruia, in calitate de administrator al societății, îi revine această obligație conform art.123 pct.l din Legea nr.85/2006
Totodată, a solicitat și înființarea popririi nr. 2933/17.12.2007, asupra sumelor de bani pe care societatea le datorează fostului administrator G, care figurează în evidentele sale cu debite restante în sumă de 3.767 lei, în baza art. 149-150 din OG nr.92/2003/R Cod pr. fiscală
Lichidatorul judiciar a respins precizarea de creanță arătând că suma de 72.920 lei nu a fost stabilită printr-un titlu executoriu și că art.123 pct.l din Legea nr.85/2006, a fost interpretată in mod eronat
S-a constatat că art.261 al.1, art.256 al.1, art.249 al.1 din Legea nr.571/2003, privind codul fiscal, sunt aplicabile și societăților aflate în insolvență în situația în care au în proprietate mijloace de transport, terenuri sau clădiri, întrucât singura scutire de taxe prevăzută de Legea nr. 85/2006 este cea menționată în cadrul art. 77 alin.1 și se referă doar la taxele de timbru.
Pe de altă parte, s-a constatat că nu este aplicabil speței nici art. 41 alin. 1 și 4 din Lege întrucât prevede că "nici o dobândă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială, numită generic accesorii, nu va putea fi adăugată creanțelor născute anterior datei deschiderii procedurii", respectiv "creanțelor născute ulterior datei deschiderii atât a procedurii simplificate, cât și a celei generale, în cazul în care nici un plan de reorganizare nu este confirmat*. Aceasta deoarece taxele și impozitele datorate pentru bunurile aflate în proprietate nu au nicidecum caracter accesoriu, fiind creanțe de sine stătătoare. presupun existența unei creanțe principale -cum ar fi taxele și impozitele- și se referă strict la dobânzi, majorări și penalități sau alte asemenea acestora.
Deci, solicitarea petentei pentru plata taxelor curente menționate se încadrează în disp.art.123 pct.1 din Legea nr.85/2006, prin care legiuitorul a instituit ordinea de plată a următoarelor creanțe: "taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege.".
Împrejurarea că aceste taxe nu au fost stabilite printr-un titlu executoriu întrucât potrivit art.36 din legea nr.85/2006 de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, nu scutește creditoarea de obligația de a prezenta un calcul amănunțit al acestor taxe -pentru flecare bun în parte- tocmai pentru a da posibilitatea lichidatorului să verifice creanța, astfel cum îl obligă art. 107 alin. 4 coroborat cu art. 67 din Lege.
În acest sens, creditoarea a arătat în răspunsul la întâmpinare că dacă existau dubii în legătura cu taxele solicitate lichidatorul avea posibilitatea să solicite un desfășurător privind modul in care au fost calculate aceste taxe
Răspunzând acestei poziții lichidatorul judiciar, în raportul nr. 2642/29.10.2008, subliniază că creanța solicitată pentru plată, în cuantum de 72.790 lei, nu cuprinde modalitatea de calcul aferentă, astfel că este în imposibilitatea de a verifica aceste sume, iar simpla înșiruire de cifre, pentru care nu se precizează ce reprezintă, nu duce la o acceptare implicită a acestora.
În acest context, se observă că și în situația în care lichidatorul judiciar, în exercitarea atribuțiilor stabilite de art.107 alin.4 coroborat cu art. 67 alin.1 din Legea nu ar fi depus suficiente diligente, potrivit aliniatului 2 din același articol (art. 67) și nu ar fi solicitat explicații, informații și documente suplimentare de la creditoare, pentru fundamentarea creanței invocate, ulterior -prin raportul mai sus amintit, această problemă a fost abordată. Oricum, dreptul de creanță devenind litigios, odată cu înaintarea contestației, creditoarea avea obligația prevăzută de art. 1169 Cod civil, coroborat cu art. 129 alin. 1 Cod pr.civ, să-și dovedească pretențiile invocate și să depună, deci, modul de calcul al creanței. Această obligație nu a fost îndeplinite, astfel că - așa cum a remarcat lichidatorul judiciar - o simplă înșiruire de cifre nu poate argumenta plata acestei creanțe.
Ca atare, s-a constatat că cererea pentru plata creanței în cuantum de 72.920 lei este la această dată nedovedită și, deci, refuzul lichidatorului judiciar de aop lăti este întemeiată (dar numai pentru acest motiv - lipsa calcului ei și a lămuririlor aferente acestui calcul).
În ceea ce privește poprirea solicitată, în mod corect lichidatorul judiciar a apreciat această cerere ca fiind prematură, deoarece nu s-a formulat cererea de închidere a procedurii și nu a fost întocmit un raport final, întrucât doar în acele momente se va putea stabili dacă sunt aplicabile dispozițiile art. 133 alin. 1 lit.a) din Legea nr. 85/2006 și dacă bunurile sau sumele rămase vor trece în proprietatea asociatului. Prin urmare, această cererea este într-adevăr prematură, însă urmează ca lichidatorul judiciar să o soluționeze în situația în care condițiile legale sunt îndeplinite, soluția urmând fi comunicată creditoarei, care o va putea contesta conform art. 21 alin. 3 din Lege.
Fată de cele ce preced, s-a constatat că măsurile luate de lichidatorul judiciar prin raportul nr. 2470/25.09.2008 sunt conforme cu legea și, pe cale de consecință, s-a respins contestația formulată de creditorul MUNICIPIUL TG. M, reprezentată de dr., în calitate de primar, împotriva acestui raport întocmit în procedura de insolvență a debitoarei " "
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Municipiul Tg.-M solicitând modificarea hotărârii judecătorului sindic și obligarea debitoarei SC SRL la plata sumei de 72.920 lei reprezentând taxe curente pentru bunurile existente în patrimoniul acesteia.
În motivarea cererii de recurs se arată că lichidatorul judiciar a respins precizarea la cererea de înscriere a creanței reprezentând taxele curente solicitate pe motiv că suma solicitată nu a fost stabilită printr-un titlu executoriu și nu a fost explicată modalitatea de calcul a sumelor solicitate prin această cerere. Această motivare a refuzului lichidatorului judiciar de înscriere în de creanță a sumei solicitate a fost însușită și de judecătorul sindic fără să se țină seama de disp.art.253, 258, 263 și 271 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal care prevăd în mod expres modalitatea de calcul a valorii de impunere a clădirilor, terenului, taxei auto și taxei de publicitate.
Prin întâmpinarea depusă la dosar lichidatorul solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea soluției judecătorului sindic ca temeinică și legală, susținând că în condițiile în care suma solicitată nu a fost precizată într-un titlu executoriu și nici nu s-a indicat modalitatea de calcul a sumei solicitate, lichidatorul dar și judecătorul sindic au fost în imposibilitate să verifice legalitatea creanței solicitate.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și în limitele prev. de art.3041pr.civ. Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
În cursul desfășurării procedurii insolvenței creditoarea Municipiul Tg.-M, în termen legal, a formulat o precizare la cererea de admitere a creanței nr.1373 din 5.06.2008 solicitând prin această precizare și plata sumei de 72.920 lei reprezentând impozit pe clădiri, pe terenul intravilan ce aparțin societății debitoare precum și taxa auto, publicitate sediu și taxă aviz.
În drept și-a întemeiat această precizare pe dispozițiile cuprinse în art.249, 256, 258, 261 și 263.fisc.
Lichidatorul judiciar prin raportul întocmit respinge această cerere pe motiv că nu este prevăzut în precizare modalitatea de calcul a acestor taxe și nici nu sunt cuprinse într-un titlu executoriu, fiind astfel în imposibilitate de a verifica valabilitatea acestora.
Refuzul lichidatorului judiciar de a înscrie această sumă în de creanțe a fost apreciat de judecătorul sindic ca fiind justificat, reținându-se că nu a fost dovedită creanța solicitată.
Potrivit disp.art.249 alin.1 fisc. "orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire".
Art.256 alin.1 din același cod prevede că "orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează pentru acesta un impozit anual" iar art.261 alin.1 reglementrează situația mijloacelor de transport prevăzând că "orice persoană care are în proprietate un mijlopc de transport care trebuie înmatriculat în România datorează o taxă anuală pentru acest mijloc de transport".
În speță, debitoarea nu a contestat existența în proprietatea ei a acestor bunuri pentru care creditoarea a calculat taxele anuale prevăzute de Codul fiscal, refuzul înscrierii creanței a venit din partea lichidatorului judiciar care l-a motivat prin aceea că cererea de creanță nu era însoțită de modalitatea de calcul a sumei solicitate pentru a se putea efectua verificarea.
Lipsa anexei la cererea de creanță care să cuprindă modalitatea de calcul a acestor taxe nu justifica refuzul înscrierii creanței în de creanță, atâta timp cât modalitatea de calcul a taxelor solicitate rezultă din lege și anume dispozițiile cuprinse în art.253, 258, 263, 271 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal care reglementează în mod expres sumele datorate cu titlu de taxe pentru bunurile reclamate de creditoare, lichidatorul judiciar în calitate de administrator al bunurilor patrimoniale ale debitoarei avea așadar posibilitatea să calculeze aceste taxe și să verifice dacă cuantumul solicitat de creditoare este sau nu corect, obligație prevăzută în mod expres de art.25 din Legea nr.85/2006 dar și art.123 pct.1 din aceeași lege.
În atare situație, recursul creditoarei apare ca fiind fondat și în baza disp.art.312 alin.1 pr.civ. rap. la art.304 pct.9 din același cod, va admite recursul și va modifica hotărârea recurată în sensul admiterii cererii de creanță așa cum a fost precizată și înscrierea în tabelul de creanță al debitoarei a sumei de 72.920 lei reprezentând taxe curente pentru bunurile existente în patrimoniul debitoarei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de Munciipiul Târgu-M cu sediul procesual în Târgu-M nr.3, împotriva sentinței nr.1737 pronunțată la data de 05.11.2008 de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința atacată în sensul că admite în parte contestația formulată de Municipiul Târgu-M și pe cale de consecință, admite precizarea la cererea de admitere a creanței de 1373/05.06.2008 și dispune înscrierea în tabelul de creanțe al debitoarei.
Menține restul dispozițiilor din sentința atacată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 Februarie 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehn.
21.04.2009
2 exemplare
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
