Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 206/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(Număr în format vechi 237/F/-)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR. 206
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2008
PREȘEDINTE: Sanda Lungu
JUDECĂTOR 2: Carmen Mladen
JUDECĂTOR 3: Lotus Gherghină
GREFIER - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE O, împotriva sentinței nr.644 din 10 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu creditorii SC SRL S și SC SRL S și debitoarea SC COM SRL S J/- CF - prin lichidator INSOLVENȚA 2007
La apelul nominal făcut în ședința nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul prevăzut de art. 301.pr. civ. coroborat cu art. 8 alin. 2 din Legea nr.85/2006. De asemenea, s-a mai învederat că prin motivele de recurs creditoarea a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, după care, constatându-se dosarul în stare de judecată s-a trecut la soluționare.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Prin sentința comercială nr.644/10 decembrie 2007 Tribunalului Olt - Secția Comercială și de contencios Administrativ s-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitoarei SC SRL S, radierea sa din registrul comerțului societăților comerciale al ORC de pe lână Tribunalul O l t, fiind descărcat lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități cu privire la procedură.
În motivare, instanța reținut că sunt întrunite cerințele art.132 pct.2 din Legea nr.85/2006, toate bunurile societății fiind vândute, fondurile distribuite iar raportul final însoțit de situațiile financiare finale au fost comunicate creditorilor și debitoarei și au fost afișate la ușa Tribunalului O l t, publicate în Buletinul Procedurilor de Insolvență, neexistând obiecții la raportul final.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.132 și următoarele din Legea nr.85/2006.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs la 06.02.2008 (data poștei) creditoarea DGFP O, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare recurenta a arătat că lichidatorul judiciar nu a făcut suficiente demersuri pentru identificarea bunurilor societății precum și pentru identificarea bunurilor și veniturilor pe care administratorul debitoarei le deține.
O altă critică vizează faptul că scopul Legii nr.85/2006, care constă în acoperirea întregului pasiv al societății debitoare nu a fost atins, rămânând neacoperite creanțe.
S-a mai arătat că închiderea procedurii nu poate interveni concomitent cu aprobarea raportului final, ci numai ulterior, în baza unei cereri a lichidatorului judiciar.
Un ultim motiv de recurs se referă la faptul că lichidatorul judiciar a solicitat închiderea procedurii fără a identifica persoanele ce se fac răspunzătoare pentru apariția stării de insolvență conform art.20, 25 și 59 alin.1 din Legea nr.85/2006.
În drept au fost invocate dispozițiile nr.1692/2006, art.3041Cod pr. civilă, art.242 alin. ultim Cod pr. civilă.
Deși legal citați, intimații creditori și debitoarea prin lichidator judiciar nu au formulat întâmpinare.
Analizând cauza prin prisma motivelor invocate de creditoarea DGFP O având în vedere și dispozițiile art.3041Cod pr. civilă, Curtea apreciază recursul nefondat pentru următoarele considerente:
Prima critică a recurentei se referă la faptul că lichidatorul judiciar nu a identificat toate bunurile din averea debitoarei și a administratorului social și nici veniturile acestuia din urmă.
Cât privește averea debitoarei, se constată că lichidatorul judiciar a făcut demersuri pentru valorificarea acesteia, inclusiv o acțiune pentru anularea vânzării a două mașini proprietatea societății, acțiunea fiind admisă și mașinile vândute la licitație în procedura Legii nr.85/2006.
Neexistând indicii cu privire la existența altor bunuri în averea debitoarei, neexistând nici fonduri suficiente pentru efectuarea mai multor cercetări, în mod temeinic lichidatorul judiciar a solicitat închiderea procedurii.
Dacă recurenta creditoare DGFP O ar fi deținut date cu privire la existența unor astfel de bunuri, era datoare să le aducă la cunoștința lichidatorului judiciar.
Susținerea referitoare la bunurile și veniturile administratorului social este irelevantă, cât timp în cauză nu s-a dispus antrenarea răspunderii sale în baza art.138 din Legea nr.85/2006.
A doua critică, referitoare la neîndeplinirea scopului Legii nr.85/2006 prin neacoperirea creanțelor, este de asemenea nefondată.
Este adevărat că scopul legii este acela de a acoperi debitele societății, însă acesta se realizează într-o măsură mai mică sau mai mare, în funcție de bunurile existente în averea debitoarei.
În situația în care, în urma vânzării tuturor bunurilor debitoarei, nu se acoperă toate creanțele, nu se justifică menținerea procedurii falimentului, acest fapt generând doar cheltuieli suplimentare ce nu vor putea fi acoperite la rândul lor, din moment ce nu mai sunt disponibilități în contul societății.
Cât privește închiderea procedurii concomitent cu depunerea raportului final, se constată că această critică este neîntemeiată, raportul final fiind depus la dosar la 10.09.2007, dispunându-se afișarea sa la sediul Tribunalului O l t, și publicarea în Buletinul Procedurilor de Insolvență și numai după ce s-a constatat că acest raport nu a fost contestat, în baza cererii lichidatorului judiciar formulată tot la 10.09.2007 s-a dispus închiderea procedurii insolvenței la termenul din 10 decembrie 2007.
Ultima critică, referitoare la lipsa cererii de antrenare a răspunderii administratorului judiciar este de asemenea nefondată.
Astfel, din raportul final depus la dosar rezultă că falimentul debitoarei SC COM SRL S s-a datorat unor cauze obiective, neimputabile. Cum art.132 alin.2 din Legea nr.85/2006 nu condiționează închiderea procedurii de existența unei acțiuni în antrenarea răspunderii administratorului social, în mod corect judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii.
În cazul în care creditoarea DGFP O deținea informații referitoare la săvârșirea de către administratorul social a unor fapte prevăzute de art.138 alin.1 lit.a-h din Legea nr.85/2006, nimic nu o împiedica să solicite, prin intermediul Comitetului Creditorilor, autorizarea pentru formularea acțiunii în baza art.138.
Pentru considerentele de fapt și dedrept exprimate, apreciind hotărârea instanței de fond legală și temeinică, Curtea urmează ca în baza art.312 Cod pr. civilă să dispună respingerea recursului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE O, cu sediul în S,-, județul O, împotriva sentinței nr.644 din 10 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu creditorii SC SRL S, cu sediul în S,-, județul O și SC SRL S, cu sediul în S, strada -,.9,.A,.12, județul O și debitoarea SC COM SRL S J/- CF - prin lichidator INSOLVENȚA 2007 C, cu sediul în C, B,. 3..A,.3, județul
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 martie 2008.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
red. jud. 4 ex.
Jud.fond.GG.
12 Martie 2008
Tehnored. P/13.03.2008
Președinte:Sanda LunguJudecători:Sanda Lungu, Carmen Mladen, Lotus Gherghină
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
