Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 243/2010. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 243/COM
Ședința publică de la 18 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere
JUDECĂTOR 2: Claudiu Răpeanu
JUDECĂTOR 3: Adriana Pintea
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul comercial d eclarat de debitorul SC 2002 prin lichidator Cabinet Individual Practician în Insolvență, cu sediul în C,-, -1,.D,.58, județ C, împotriva sentinței civile nr.361/COM din 02.11.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul ORC C, cu sediul în C,-, județ C, având ca obiect procedura insolvenței - deschidere procedură.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic, pentru Cabinet Individual de Insolvență - pentru recurentul debitor, în baza împuternicirii depusă la dosar, lipsind intimatul ORC
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit art.87 și urm. Cod pr. civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat și motivat în termen, legal timbrat cu 20 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței seria - - nr.- din 17.02.2010 și cu 0,30 lei timbru judiciar.
Consilier juridic, pentru Cabinet Individual de Insolvență - pentru recurentul debitor, precizează că nu are cereri prealabile de formulat în cauză.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Consilier juridic, pentru Cabinet Individual de Insolvență - pentru recurentul debitor, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
CURTEA:
Asupra recursului comercial d e față, constată următoarele:
Debitoarea SC 2002 SRL, prin lichidator, a solicitat Tribunalului Constanța să fie supusă prevederilor Legii 85/2006, în sensul deschiderii procedurii falimentului în formă simplificată, cu motivarea că prin încheierea nr.26076/13.09.2007 a judecătorului-delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanțas -a dispus dizolvarea de drept a debitoarei, și a fost desemnat ca lichidator. Lichidatorul precizează că a notificat societatea debitoare pentru a-i preda actele contabile, demers la care nu a răspuns, precum și creditorii bugetari, singurul care s-a înscris la masa credală fiind DGFP cu o creanță în sumă de 639 lei.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 27 alin 1 și 3 raportat la art. 1 alin 2 pct. 2 și 3 din Legea 85/2006.
În dovedirea cererii, s-au depus următoarele înscrisuri: încheierea nr. 26076/13.09.2007, copiile notificărilor transmise, declarația de creanță a DGFP.
Prin sentința civilă nr.361 din 02.11.2009, Tribunalul Constanțaa respins ca nefondată cererea formulată de debitoarea SC 2002 SRL.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, potrivit art. 1 alin 2 lit. c) pct. 2 din Legea 85/2006, procedura simplificată se aplică debitorilor aflați în stare de insolvență, care se încadrează în categoria societăților comerciale la care actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi găsite.
Insolvența este definită de art. 3 pct. 1 din lege ca fiind "acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile; insolvența este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori".
Reține instanța de fond că, atunci când debitorul cere deschiderea procedurii, avem de-a face cu o recunoaștere a stării de insolvență și, practic, nu e nimic de dovedit, însă numai în situația în care mărturisirea provine de la reprezentantul legal al debitoarei.
Ori, în speță, recunoașterea provine de la lichidatorul societății care nu cunoaște situația contabilă a debitoarei, după cum a și precizat, recunoașterea sa nefiind astfel în legătură cu fapte desfășurate în cadrul societății.
șadar, reține instanța de fond, starea de insolvență trebuie dovedită cu alte mijloace de probă.
Cum în cauză s-a constata că lipsesc documentele contabile care trebuiau să însoțească în mod obișnuit cererea de deschidere a procedurii formulată de debitoare (art. 28), nu s-a putut reține în mod neîndoielnic existența unor datorii exigibile doar pe baza unui titlu executoriu care a fost întocmit de DGFP după primirea notificării lichidatorului de înscriere la masa credală, titlu care nu a fost comunicat societății până la data soluționării prezentei cereri.
Pe de altă parte, insolvența vădită presupune că debitorul se află într-o evidentă și acută criză de lichidate, iar dificultățile financiare sunt grave, pasivul debitorului fiind de o valoare semnificativă, concluzie care se desprinde și din interpretarea art. 3 pct. 12 care impune creditorului o anumită valoare prag pentru formularea cererii de deschiderii a procedurii.
Reține instanța de fond că, deși o asemenea cerință nu este reglementată expres și pentru cererea debitorului, scopul legii, astfel cum este definit de art. 2, nu poate atins, cât timp recuperarea creanțelor împotriva averii debitoarei în această procedură presupun efectuarea de cheltuieli exagerat de mari (minim 3000 lei-onorariu lichidator judiciar) în raport cu valoarea datoriilor afirmate de unicul creditor (639 lei).
De altfel, potrivit art. 178 alin 1.pr.fiscală, în situațiile în care cheltuielile de executare sunt mai mari decât creanțele fiscale supuse executării silite, conducătorul organului de executare poate aproba anularea debitelor respective.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs debitorul SC 2002 SRL prin lichidator Cabinet Individual Practician în Insolvență, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, învederând că, în condițiile în care sancțiunea prevăzută de legiuitor pentru neprezentarea acestor documente este cea stabilită de alin.2 al art.28 din Legea 85/2006, respectiv decăderea societății debitoare din dreptul de a propune un plan de reorganizare, iar nu respingerea cererii formulate de debitoare.
Spre deosebire de condițiile prevăzute pentru cererile formulate de creditori, legiuitorul nu a prevăzut pentru cererea pe care debitorul este obligat să o înainteze instanței o valoare minimă a creanței care să reflecte gravitatea dificultăților financiare.
Nu este relevantă în speță invocarea art.178 alin.1 din pr.fiscală privind posibilitatea anulării creanțelor fiscale de către conducătorii organelor de executare deoarece aceștia sunt abilitați să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii și să efectueze procedura de executare silită.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței primei instanțe, din perspectiva criticilor formulate, Curtea consideră recursul nefondat motivat de următoarele considerente,
În cauză, în raport de situația de fapt, conform căreia asupra SC 2002 SRL, societate dizolvată de drept în temeiul dispozițiilor art.30 din Legea 359/2004, s-a solicitat de lichidatorul desemnat al acesteia deschiderea procedurii simplificate a insolvenței în temeiul art.1 al.2 lit."e" din Legea nr.85/ 2006, se constată că legal judecătorul sindic a apreciat că nu sunt întrunite condițiile legale pentru a deschide procedura falimentului SC 2002 SRL în formă simplificată, deoarece nu este îndeplinită ipoteza prevăzută de acest text de lege, pasivul societății neavând o valoare semnificativă și nu s-a dovedit starea de insolvență a debitoarei, creanța neavând caracter cert întrucât nu a fost probată de creditoare cu nici un înscris.
Astfel, cererea de deschidere a procedurii simplificate a insolvenței față de SC 2002 SRL a fost formulată de lichidatorul, arătându-se în cuprinsul acesteia că datoriile societății în sumă totală de 639 lei nu au fost plătite.
Cum potrivit art.2 din Legea nr.85/2006, scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, este lesne de înțeles că, pe calea aleasă de lichidator și prin care se antrenează o cheltuială de minim 3.000 lei, onorariu lichidator judiciar, pasivul debitorului ar fi cu atât mai dificil de acoperit.
Este adevărat că dispozițiile art.28 alin.2 din Legea 85/2006 prevăd sancțiunea decăderii debitorului din dreptul de o propune un plan de reorganizare, în cazul în care nu înregistrează la tribunal în termen de 5 zile una din informațiile prev. la alin.1 lit.a-f și h, însă aceasta este o sancțiune cu caracter procedural a cărei consecință constă în pierderea dreptului privind îndeplinirea unui act de procedură neexercitat în termenul impus de lege. Această sancțiune are implicații și sub aspectul fondului cauzei, ducând în final la respingerea acțiunii promovate, întrucât aplicarea sa nu mai face posibilă dovedirea afirmațiilor din cerere.
Cu privire la continuarea executării silite de către creditor sau executarea măsurilor asigurătorii, și acest motiv de casare se dovedește a fi nefondat din moment ce însăși lichidatorul în cererea de deschidere a procedurii a afirmat că debitorul nu are disponibilități bănești, bunuri ce pot fi urmărite.
Pentru aceste considerente și în aplicarea art.312 al.1 Cod pr.civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul comercial d eclarat de debitorul SC 2002 prin lichidator Cabinet Individual Practician în Insolvență, cu sediul în C,-, -1,.D,.58, județ C, împotriva sentinței civile nr.361/COM din 02.11.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul ORC C, cu sediul în C,-, județ C, având ca obiect procedura insolvenței - deschidere procedură.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
23 Februarie 2010
Jud.fond- I
Jud.red-- -/05.03.2010
Dact.gref.CV/08.03.2010
Președinte:Georgiana PulbereJudecători:Georgiana Pulbere, Claudiu Răpeanu, Adriana Pintea
← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
---|