Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 250/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA COMERCIALĂ

Dosar nr-

DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 250

Ședința publică de la 13 martie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mircea Noșlăcan

JUDECĂTOR 2: Nicolae Durbacă

JUDECĂTOR 3: Marius Irimie

Grefier - -

Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de creditoarele - Leasing SA B și - SRL împotriva Sentinței comerciale nr.1901/C/1.04.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru creditoarea - Leasing SA B și avocat -G pentru debitoarea - SRL

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Mandatarul debitoarei intimate depune la dosar împuternicire avocațială, Precizare și extras de pe portalul instanțelor de judecată.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Mandatara creditoarei - Leasing SA B solicită în principal admiterea recursului, casarea hotărârii recurate, în sensul trimiterii cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar respingerea contestației ca tardivă și admiterea cererii introductive de deschidere a procedurii insolvenței asupra debitoarei.

Arată că instanța de fond, deși motivează într-un fel excepția tardivității, în dispozitiv nu se pronunță asupra acesteia.

Susține că, în mod greșit a fost respinsă această excepție, întrucât nu s-a probat faptul că cererea de deschidere a procedurii a fost comunicată la cutia poștală a vecinului și nici nu s-a cerut repunerea în termenul de formulare a contestației, aceasta fiind depusă peste termenul legal prevăzut de Legea nr. 85/2006.

Susține în continuare că, în mod nelegal, s-a respins cererea de deschidere a procedurii insolvenței împotriva debitoarei - SRL.

Invocă prevederile OUG nr. 51/1997 și ale OUG nr. 5/2001, în susținerea faptului că un contract de leasing este titlu executoriu și că hotărârea dată în somația de plată este irevocabilă de la pronunțare, nemainecesitând investire cu formulă executorie.

Susține că, creanța este certă, lichidă și exigibilă.

Nu solicită cheltuieli de judecată.

Mandatarul debitoarei intimate solicită respingerea recursurilor formulate.

Arată că instanța de fond a considerat că debitoarea se află în termenul legal de formulare a contestației, întrucât s-au încălcat normele privitoare la citarea și comunicarea actelor de procedură.

Învederează instanței că strada este împărțită în două, că există două imobile: 19 și 19 și că procedura de citare nu a fost îndeplinită.

Susține că debitoarea nu a contestat creanța, existând pe rolul Judecătoriei Sibiu un dosar referitor la executarea acestei creanțe, însă nu se poate discuta de un titlu executoriu.

Afirmă că unitatea desfășoară activitate, încasează și face plăți. Tot ce s-a plătit până la predarea autoturismului s-a făcut "ope legis", contractul fiind reziliat.

Solicită cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat, conform chitanțelor justificative depuse la dosar.

În replică, mandatara creditoarei recurente - Leasing SA B arată că între anii 2006-2008 se datorează rate de leasing plus penalități, întrucât în această perioadă mașina a fost folosită nefiind găsită pentru a fi executată.

Susține că toate conturile debitoarei sunt blocate de bancă și administratorul financiar, neexistând disponibilități.

CURTEA DE APEL

Asupra recursurilor de față,

Prin Sentința comercială nr. 1901/C/2008 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Sibius -a admis contestația formulată de debitorul - SRL la cererea creditorilor: - LEASING SA și - SRL, privind deschiderea procedurii insolvenței, s-a respins cererea formulată de reclamanții creditori - LEASING SA și - SRL privind deschiderea procedurii insolvenței împotriva pârâtului debitor - SRL, reclamanta - LEASING SA și reclamanta - SRL au fost obligate fiecare, la plata către pârâtă a sumei de 750 lei cu titlu de cheltuieli de judecată - onorariu de avocat.

Pentru a pronunța această sentință, judecătorul sindic a reținut:

În legătură cu data contestației formulată de pârâtă împotriva cererii reclamantei - LEASING de deschidere a procedurii insolvenței, judecătorul sindic a apreciat că aceasta a fost făcută în termenul prevăzut de dispozițiile art. 33(2) din Legea nr. 85/2006. comunicarea citației și a cererii de deschidere a procedurii insolvenței s-a realizat cu pârâta la data de 16.05.2008, prin afișare, contrar dispozițiilor art. 921.pr.civ. Potrivit acestor dispoziții legale, comunicarea citației și a altor acte de procedură nu se poate realiza prin afișare în cazul persoanelor juridice, cu excepția cazurilor în care se refuză primirea sau dacă se constată lipsa oricărei persoane la sediul acestora. Având în vedere că agentul procedural nu a făcut asemenea mențiuni pe procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de citare, judecătorul sindic a apreciat că procedura de citare cu pârâta nu a fost îndeplinită. Astfel că, contestația formulată de către aceasta la data de 5 iunie 2008, anterior primului termen, respectiv 11.6.2008, nu putea fi considerată ca tardivă.

Pe fondul contestației formulată de pârâtă, atât împotriva cererii de deschidere a procedurii insolvenței, solicitată de reclamanta - LEASING SA, cât și de reclamanta - SRL, judecătorul sindic a reținut că, potrivit art. 1(1), Legea nr. 85/2006 se aplică doar acelor categorii de persoane care se află în insolvență, iar potrivit art. 3 pct. 1, insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Refuzul la plată nu echivalează cu lipsa lichidităților, iar creanțele reclamate nu sunt certe și nu pot constitui temei pentru deschiderea procedurii insolvenței.

Facturile fiscale depuse în probațiune de reclamanta - LEASING SA și respectiv reclamanta - SRL nu au fost acceptate de către pârâtă în mod expres, conform art. 46 Cod comercial, prin aplicarea semnăturii și ștampilei.

Reclamantele creditoare nu sunt în posesia unui titlu executoriu care să justifice cererile formulate împotriva pârâtei, de deschidere a procedurii insolvenței. Dovada creanței certe, lichide și exigibile rezultă numai dintr-un titlu executoriu, iar dispozițiile art. 372.pr.civ. impun ca oricare executare silită să înceapă numai în baza acestuia. Potrivit dispozițiilor art. 372.pr.civ. prin titlu executoriu se înțelege hotărârea judecătorească sau acel înscris căruia legea specială îi recunoaște expres această calitate.

Din punct de vedere juridic, calitatea de creditor și de debitor și însușirea unei creanțe de a fi certă, lichidă și exigibilă nu rezultă decât dint-un titlu executoriu care nu a fost executat parțial voluntar sau silit, iar această regulă enunțată imperativ de art. 3721.pr.civ. nu poate fi înlăturată de interpretarea bazată pe înțelesul financiar-contabil al termenilor de creditor, debitor și creanță.

Din înscrisurile depuse de reclamante, respectiv contractele de leasing financiar nr. 6900/4.05.2004 și nr. 00118/25.08.2005 și tabelele cuprinzând calculele anexate la acestea, nu rezultă caracterele creanței de a fi certă, lichidă și exigibilă în sensul cerut de art. 379 alin. 3.pr.civ. astfel că nu sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 3 alin.1 pct. 6 din Legea nr. 85/2006 pentru a fi pornită executarea silită concursuală împotriva pârâtei.

Reclamanta - LEASING SA a depus în probațiune Sentința civilă nr. 2854/31.03.2006 apreciind că aceasta constituie titlu executoriu împotriva pârâtei. Respectiva hotărâre judecătorească este o ordonanță care conține somația de plată dată în aplicare OG nr. 5/2001.

OG. nr. 5/2001 la art. 9(2) prevede că, o ordonanță de admitere în tot a cererii creditorului, rămasă irevocabilă, va fi investită cu formulă executorie, potrivit dispozițiilor Codului d e procedură civilă. Numai astfel investită ordonanța care conține somația de plată constituie titlu executoriu. Ordonanța investită și care constituie titlu executoriu se eliberează creditorului și totodată se comunică în copie debitorului. Prin Decizia nr. XI/2006 Înalta curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, admițând recursul în interesul legii, în aplicarea art. 6 alin.4 și art. 9 alin. 2 din OG nr. 5/2001 a statuat că cererea de investire cu formulă executorie a ordonanței de admitere, în tot sau în parte a somației de plată nu este admisibilă dacă aceasta nu a fost comunicată prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Potrivit dispozițiilor legale de mai sus, Sentința civilă nr. 2854/31.03.2006 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B nu a fost investită de reclamantă cu formulă executorie și nici nu a fost comunicată pârâtei cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Nici Sentința comercială nr. 8660/2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a comercială în materia somației de plată în temeiul OG nr. 5/2001, nu constituie titlu executoriu, aceasta nefiind irevocabilă și investită cu formulă executorie. Pe de altă parte, împotriva acestei ordonanțe, pârâta a înțeles să promoveze calea de atac a cererii în anulare, cu termen la data de 2.12.2008.

Nimeni nu poate fi constrâns la executarea unei obligații decât dacă cel care o invocă dovedește că aceasta este datorată, iar celui căruia îi este opusă a avut sau are posibilitatea legală de a se apăra, în cadrul oferit de lege, dreptul de a avea acces la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din CEDO trebuie respectat în roate cazurile, inclusiv în cel în care se cere executarea silită a unei persoane juridice, opunându-i o obligație de plată. Desigur că, reclamantele au posibilitatea să-și valorifice pretențiile printr-o judecată pe fondul dreptului, acest cadru asigurând accesul efectiv la proces a tuturor părților, dar judecătorul sindic nu se poate erija în judecătorul cauzei pe fond și nici să se substituie instanței competente să judece pricina.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs creditoarele - LEASING SA și - SRL.

Creditoarea - LEASING SA a solicitat, în principal, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea soluționării excepției tardivității sau respingerea contestației debitoarei ca tardivă. În subsidiar, s-a solicitat respingerea contestației debitoarei drept nefondată și admiterea cererii creditoarei.

În motivarea recursului creditoarea - LEASING SA a arătat că judecătorul sindic nu s-a pronunțat asupra excepției tardivității contestației debitoarei. Debitoarea nu a dovedit că a primit copia cererii și a actelor după data afișării citației.

S-a mai arătat că debitoarea a semnat contractul de leasing care specifica exact scadența ratelor și cuantumul acestora, astfel că nu prezintă relevanță acceptarea și semnarea facturilor. Contractul de leasing financiar este titlu executoriu, în conformitate cu prevederile art. 8 din OG 51/1997. Judecătorul sindic a ignorat și Sentința comercială nr. 8660/4.09.2008 pronunțată de Tribunalul București. Această sentință este irevocabilă, nefiind necesară investirea cu formulă executorie. Art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/206 nu impune ca și condiție, pentru deschiderea procedurii insolvenței, ca, împotriva debitoarei, să existe un titlu executoriu care să constate creanța.

În drept s-au invocat prevederile art. 3 pct. 6, art. 8 și 12 din Legea nr. 85/2006, prevederile OUG nr. 5/2001, prevederile OG nr. 51/1997, art. 921, 299 și următoarele pr.civ.

Recursul a fost legal timbrat cu 19,5 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.

Creditoarea - SRL a solicitat casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Sibiu.

În motivarea recursului a arătat că, în mod greșit, judecătorul sindic a reținut că refuzul de plată nu este cauzat de lipsa lichidităților. Creanța este certă, lichidă și exigibilă. Debitoarea cunoștea scadența și cuantumul ratelor încă de la semnarea contractului de leasing. Acest contract este titlu executoriu conform prevederilor art. 8 din Legea nr. 287/2006.

În drept s-au invocat prevederile art. 299-316, 242 alin. 2.pr.civ. și Legea nr. 85/2006.

Recursul a fost legal timbrat cu 19,5 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.

Verificând recursurile creditoarelor - LEASING SA și - SRL prin prisma motivelor invocate, în conformitate cu dispozițiile art. 304 și 3041.pr.civ. curtea de apel constată că acestea sunt fondate pentru următoarele considerente:

Cu privire la tardivitatea formulării contestației este de reținut că, din actele dosarului, nu rezultă dovada comunicării cererii creditoarei - LEASING SA. La dosar se află doar dovada îndeplinirii procedurii de citare fără mențiuni referitoare la acte comunicate (fila 22 dosar Tribunalul Sibiu ). În aceste condiții nu se impunea contraproba făcută de debitoare cu privire la data comunicării cererii.

Contestația apare ca fiind formulată în termenul de 10 zile prevăzut de art. 33 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, astfel că excepția tardivității este nefondată. Verificând motivele de recurs ce vizează fondul cererilor creditoarelor, curtea de apel constată că ambele creditoare invocă pentru deschiderea procedurii insolvenței creanțe născute din contracte de leasing. Potrivit art. 8 din OG nr. 51/1997, contractul de leasing financiar este titlu executoriu. În aceste condiții, câtă vreme ratele de leasing și scadențele erau clar stabilite, creanța rezultată este certă, lichidă și exigibilă. Câtă vreme nu s-a făcut dovada că aceste contracte au fost anulate, creanțele rezultate din executarea lor au caracter executoriu.

Mai mult decât atât, creditoarea - LEASING SA a dovedit că deține împotriva debitoarei o creanță de 101.992,77 lei constatată prin Sentința comercială nr. 8660/4.09.2008 pronunțată de Tribunalul București și investită cu formulă executorie (filele 25-27).

Debitoarea nu a făcut dovada plății creanțelor certe, lichide și exigibile scadente de mai mult de 30 de zile, astfel că, în speță, se constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 3 pct. 1 lit. a, pct. 6 și pct. 12 și art. 33 alin. 4 din legea nr. 85/2006 pentru deschiderea procedurii generale a insolvenței.

Contestația debitoarei apare drept nefondată, impunându-se respingerea ei.

Față de cele reținute, curtea de apel urmează ca, în temeiul art. 312.pr.civ. să admită recursurile creditoarelor - LEASING SA și - SRL, să modifice în tot sentința atacată în sensul admiterii cererilor creditoarelor și respingerii contestației debitoarei - SRL în conformitate cu dispozițiile art. 33 alin. 4 din Legea nr. 85/2006.

Întrucât debitoarea este cea care a căzut în pretenții, aceasta va fi obligată, în temeiul art. 274.pr.civ. să plătească creditoarei - SRL suma de 1.190 lei cheltuieli de judecată.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE:

Admite recursurile declarate de creditoarele - " Lesing " SA B și - " " SRL B împotriva Sentinței nr. 1901/C/1.04.2008 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Sibiu în dosar nr-.

Modifică în tot sentința atacată în sensul că:

Respinge contestația debitoarei - " " SRL,

Admite cererea formulată de creditoarele - " Leasing " SA B și - " " SRL B și în consecință:

Constată că debitoarea - SRL S se află în încetare de plăți,

Dispune deschiderea procedurii insolvenței prevăzută de Legea nr. 85/2006 împotriva debitoarei - " " SRL S,

Dispune judecătorului sindic să procedeze la îndeplinirea actelor, măsurilor, procedurilor și a notificărilor ulterioare momentului deschiderii procedurii insolvenței prevăzute de Legea nr. 85/2006.

Obligă debitoarea să plătească recurentei - " " SRL 1190 lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 13.03.2009.

Președinte Judecător Judecător

- - - - - -

Grefier

- -

Red.

Th.

Ex. 3/04.05.2009

Jud. fond:

Președinte:Mircea Noșlăcan
Judecători:Mircea Noșlăcan, Nicolae Durbacă, Marius Irimie

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 250/2009. Curtea de Apel Alba Iulia