Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 266/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE COMERCIALĂ Nr. 266/2008
Ședința publică de la 14 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gilica Popescu
JUDECĂTOR 2: Ioan Cibu
JUDECĂTOR 3: Mircea Noșlăcan
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI SIBIU împotriva sentinței nr.435/04.03.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
La apelul nominal părțile lipsesc.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Prin sentința comercială nr.435/C/4.03.2008 pronunțată de către judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Sibiu în dosar nr- a fost respinsă cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulate de creditoarea S împotriva debitoarei SC SRL
Pentru a se pronunța această sentință s-a reținut că, potrivit prevederilor art.31 din Legea nr.85/2006 este îndreptățit să ceară deschiderea procedurii creditorul definit la art.3 punct 6 contra unui debitor prezumat ca fiind starea de vădită insolvență, definită la art.3 pct.1 lit.a dacă posedă o creanță având cuantum cel puțin egal cu pragul de 10.000 lei prevăzut de art.3 pct.12 din lege.
Legitimarea conferită de art.31 din Legea nr.85/2006 pentru a declanșa procedura insolvenței este condiționată de existența unei creanțe care să îndeplinească cele trei condiții și anume să fie certă, lichidă și exigibilă în sensul definit prin art.379 alin.2 și 3 cod procedură civilă și art.1023 cod civil.
În cauză, creditorul bugetar Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului S și-a justificat calitatea de creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii pe baza deciziilor de impunere (întocmite pe baza declarațiilor fiscale ale contribuabilului, societatea comercială) emise în anul 2000 și 2002 și care au fost materializate în titlurile executorii depuse la filele 5-8 din dosarul cauzei.
Declarațiile fiscale întocmite de debitoare, în calitate de contribuabil, asimilate deciziilor de impunere conform art.86 alin.7 cod procedură fiscală au fost depuse, în lipsă de dovezi contrarii în perioada decembrie 2000-decembrie 2002 (conform tabelului depus la filele 25-52).
Pentru deciziile referitoare la obligațiile de plată accesorii, enumerate la filele 56, 86-87, creditoarea nu a făcut dovada comunicării acestora conform art.86 alin.6 raportat la prevederile art.44 alin.2 lit.c din codul procedură fiscală și art.91 din codul d e procedură civilă.
Modalitate de comunicare a actelor fiscale, prin publicitate, pe pagina de internet (filele 53-54) atrag o puternică îndoială asupra împrejurării care au fost respectate prevederile art.44 cod procedură fiscală, în lipsa dovezilor privind indicarea documentelor fiscale publicate.
Comunicarea prin publicitate, se impune în cazul în care s-a constatat că s-a refuzat primirea actului la domiciliul fiscal al contribuabilului sau s-a constatat lipsa oricărei persoane la acest sediu.
În lipsa dovezilor privind respectarea acestor cerințe procedurale, judecătorul sindic constată că nu sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art.31 alin.1 din legea insolvenței, astfel că în lipsa dovezilor privind calitatea de creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii, s-a respins cererea formulată de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs S, solicitând admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii privind deschiderea procedurii simplificate a insolvenței SC SRL
În dezvoltarea motivelor de recurs arată că în mod eronat instanța a respins cererea deoarece potrivit art.66 alin.1 din Legea nr.85/2006 "toate creanțele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de lege, cu excepția creanțelor constatate prin titluri executorii", ori așa cum s-a arătat mai sus creanța pentru care s-a solicitat deschiderea procedurii insolvenței este evidențiată prin titluri executorii comunicate debitoarei și necontestate.
De asemenea, arată că potrivit art.66 alin.2 din Legea nr.85/2006 "nu sunt supuse acestei proceduri creanțele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale".
Totodată, în conformitate cu prevederile art.66 din Legea nr.85/2006 care arată că "toate creanțele prezentate pentru a fi admise și înregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate valabile și corecte dacă nu sunt contestate de către debitor, administrator judiciare sau creditor", consideră că trebuia admisă cererea lor pentru creanța menționată având în vedere că societatea debitoare nu a formulat contestație împotriva cererii de deschidere a procedurii insolvenței.
Sentința este criticabilă pentru motivul că respinge acțiunea creditoarei pe considerentul că: "modalitatea de comunicare a actelor fiscale, prin publicitate pe pagina de internet atrag o puternică îndoială asupra împrejurării că au fost respectate prevederile art.44 cod procedură fiscală, în lipsa dovezilor privind indicarea documentelor fiscale publicate", consideră că această reținere a instanței ca fiind greșită, eronată, întrucât instituția recurentă începe comunicarea actelor conform dispozițiilor art.44 alin.2 din codul d e procedură fiscală prin comunicare la sediul debitorilor direct, prin poștă sau publicitate. Comunicarea prin publicitate se efectuează cu respectarea dispozițiilor art.44 alin.3 cod procedură fiscală: "Comunicarea prin publicitate se face prin afișarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent și pe pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală a unui anunț în care se menționează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului. În cazul actelor administrative emise de organele fiscale prevăzute la art.35, afișarea se face, concomitent, la sediul acestora și pe pagini de internet a autorității administrației publice locale respective. În lipsa paginii de internet proprii, publicitate se face pe pagina de internet a consiliului județean.
În toate cazurile, actul administrativ fiscal se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data afișării anunțului.
Analizând recursul declarat sub aspectul motivelor invocate se consideră că este nefondat pentru considerentele ce urmează a fi mai jos expuse.
În mod corect s-a reținut că pentru deciziile referitoare la obligațiile de plată accesorii enumerate la filele 56, 86-87 creditoarea nu a făcut dovada comunicării acestora conform art.86 alin.6 raportat la prevederile art.44 alin.2 lit.c din codul d e procedură fiscală și art.91 din codul d e procedură civilă.
Comunicarea prin publicitate se impune în cazul în care s-a constatat că s-a refuzat primirea actului la domiciliul fiscal al contribuabilului sau s-a constatat lipsa oricărei persoane la aceste sediu.
Modalitate de comunicare a actelor fiscale doar prin publicitate pe pagina de internet nu se poate considera ca fiind realizată ca legală și respectate prevederile art.44 cod procedură fiscală, în lipsa dovezilor privind indicarea documentelor fiscale publicate.
Pentru motivele de mai sus, în baza art.312 cod procedură civilă prezentul recurs va fi respins ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de către creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a jud.S, împotriva sentinței comerciale nr.435/4.03.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-- Secția Comercială și de contencios Administrativ și Fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14.05.2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact. 2ex
Jud.fond
Președinte:Gilica PopescuJudecători:Gilica Popescu, Ioan Cibu, Mircea Noșlăcan
| ← Insolventa societati comerciale pe actiuni. Decizia 235/2008.... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
