Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 279/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 279/2008
Ședința publică de la 21 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioan Cibu
JUDECĂTOR 2: Doina Hârceagă
JUDECĂTOR 3: Eugenia Florescu
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de reclamanta TRANS împotriva Sentinței nr. 90/F din 26 martie 2008 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Alba în Dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă avocat pentru intimata pârâtă Junior, lipsind recurenta Trans.
Procedura de citare este îndeplinită.
Se constată depusă la dosar din partea recurentei dovada achitării taxei de timbru și timbrul judiciar în limita sumelor consemnate în dispozitivul de citare.
Avocat pentru intimata pârâtă Junior depune la dosar întâmpinare, împuternicirea avocațială nr. 34 și copia unor ordine de plată, lăsând la latitudinea instanței cu privire la comunicarea întâmpinării cu recurenta Trans
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta intimatei pârâte, pentru motivele expuse în întâmpinare pe care le susține și oral, solicită respingerea recursului declarat de Trans și menținerea ca temeinică și legală a Sentinței nr. 90/F/2008 pronunțată de Tribunalul Alba. Solicită acordarea cheltuielilor de judecată conform chitanței pe care o depune la dosar.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față reține;
Prin sentința civilă nr.90/F/26.03.2008, pronunțată de către judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Alba în dosar nr- a fost respinsă ca tardivă contestația formulată de către debitoarea - SRL.
- a fost respinsă cererea formulată de creditoarea - TRANS SRL pentru deschiderea procedurii insolvenței față de debitoarea - SRL.
Pentru a pronunța această sentință judecătorul sindic a reținut următoarele:
Referitor la contestația debitoarei s-a constatat că aceasta nu a respectat termenul legal de formulare prevăzut de art.33 alin.2 din Legea nr.85/2006, respectiv 10 zile de la data primirii cererii creditoarei. În concret, s-a observat că cererea a fost primită la data de 1.10.2007, iar contestația a fost depusă la data de 18.11.2007, situație în care a fost admisă excepția tardivității și în consecință a fost respinsă ca tardivă contestația debitoarei.
În ce privește temeinicia cererii creditoarei, s-a reținut că o singură factură dintre cele depuse de către creditoare, în susținerea cererii, poartă semnătura administratorului și ștampila societății și anume factura nr.-/15.05.2007, emisă pentru suma de 17.355,31 lei. Celelalte facturi fiscale nu sunt acceptate de societatea debitoare, astfel că nu pot fi luate în considerare la stabilirea cuantumului debitului datorat creditoarei.
Cu toate acestea, s-a observat că singura factură acceptată de către creditoare menționează o datorie de 17.355,31 lei, care reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă, astfel că din acest punct de vedere ar fi îndeplinite cerințele prevăzute de art.31 alin.1 raportat la art.3 pct.6 și 12 din Legea nr.85/2006 pentru declanșarea procedurii insolvenței împotriva debitoarei. Însă, trebuie verificată și apărarea debitoarei pentru răsturnarea prezumției de insolvență datorită faptului că efectuează în continuare plăți.
Din această perspectivă, s-a constatat că din documentele de plată depuse la dosar de către debitoare rezultă că aceasta a efectuat plăți semnificative către diverși creditori după formularea cererii de față și chiar către creditoarea introductivă ( suma de 2.355,31 lei prin ordinul de plată nr.63/6.11.2007), iar plata restului datoriei nu înțelege să o facă nu din pricina lipsei disponibilităților bănești ci datorită unor neînțelegeri ivite între părți cu privire la compensarea unor creanțe reciproce și cesiuni de creanțe deținute de cele două societăți și - COM SRL.
În consecință, s-a constatat că debitoarea a refuzat achitarea datoriei către creditoare, deși dispune de fonduri bănești în acest sens, dar nu vrea să achite debitul din diverse motive. Așadar, debitoarea nu se află în incapacitate de plată pentru a se putea iniția împotriva acesteia procedura insolvenței reglementată de Legea nr.85/2006, iar pentru satisfacerea creanței solicitate creditoarea are calea dreptului comun pentru obținerea unui titlu executoriu și ulterior executării silite.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta - TRANS SRL B criticând sentința pronunțată pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs arată că:
1. în mod corect s-a respins contestația formulată de către creditoare ca tardivă, reține în mod greșit motivările debitoarei din această contestație;
2. nu s-a ținut seama de constatările Gărzii Financiare din care rezultă că "Urmare a controlului efectuat se constată că toate facturile specificate în sesizarea noastră sunt evidențiate în contabilitatea debitoarei - SRL "
3. Este greșită neadmiterea cererii de declanșare a procedurii de insolvență doar pe motivarea că debitoarea a efectuat plăți considerabile însă nu vrea să achite debitul din diverse motive;
4. deci se reține că există o creanță certă, lichidă și exigibilă, se respinge cererea cu îndrumarea satisfacerii pretențiilor pe calea dreptului comun.
Analizând recursul declarat sub aspectul motivelor invocate se constată că aceasta este nefondat pentru considerentele ce urmează a fi mai jos expuse:
Așa cum rezultă chiar din dispozitivul sentinței, instanța a respins contestația formulată de către debitoarea -, ca fiind tardivă, astfel încât partea prejudiciată și care era îndreptățită să atace o asemenea dispoziție ar fi fost contestatoarea - intimată și nu creditoarea, căreia o astfel de soluție îi profita, însă nimic nu împiedică instanța de judecată să analizeze apărările de fond, pe care intimata - debitoare era îndreptățită să și le facă, în virtutea dreptului la apărare și al unui proces echitabil.
Din coroborarea întregului material probator rezultă că, între părți au existat relații contractuale care s-au finalizat prin apariția unor divergențe, în legătură cu compensarea unor servicii, care au determinat la rândul lor neplata la termen a unor facturi, care deveniseră scadente. De altfel, niciun moment, intimata nu a refuzat plata sumelor datorate invitând creditoarea să vină și să realizeze o înțelegere, care însă nu s-a mai materializat datorită promovării prezentului litigiu.
Analizând materialul probator administrat rezultă, că singurele probe prin care recurenta a înțeles să facă dovada insolvabilității intimatei sunt acele facturi, care nu i-ar fi fost achitate și, care erau în divergență între părți.
În speță, nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.3 pct.1 din Legea nr.85/2006, intimata neputând fi încadrată la prevederile pct.a, b ale textului menționat, aceasta făcând cu prisosință dovada efectuării plăților, atât față de recurentă, cât și față de alți parteneri contractuali, dar și a exigibilității sale, iar lichiditățile pe care le are îi permit să-și achite datoria. În contextul celor menționate recurenta, în sarcina căreia revenea obligația de a proba, nu a putut face dovada îndeplinirii condițiilor, pentru o insolvență prezumată și iminentă conform legii.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către - TRANS SRL B, împotriva sentinței civile 90/F/26.03.2008 pronunțată de către judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Alba în dosar nr-.
Obligă reclamanta recurentă să plătească intimatei - SRL suma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21.05.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Dact.2 ex./18.08.2008
Jud.fond.
Președinte:Ioan CibuJudecători:Ioan Cibu, Doina Hârceagă, Eugenia Florescu
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
