Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 287/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 287/
Ședința publică de la 25 martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător - -
Judecător -
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de, cu sediul în Târgu M, P-ța -, nr. 13,. 31, județul M, împotriva sentinței nr. 127/C din 1 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș.
În lipsa părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
dezbaterilor și susținerile asupra recursului declarat sunt cuprinse în încheierea de ședință din data de 18 martie 2008, dată la care s-a amânat pronunțarea pentru azi, 25 martie 2008, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr. 127/C/01.11.2007, pronunțată de judecătorul sindic în dos. nr- a Tribunalului Comercial Mureș, a fost admisă excepția lipsei calității de reprezentant a creditorului, a salariaților debitoarei falite "" privind promovarea cererii de înlocuire a lichidatorului. A anulat cererea promovată de salariații debitoarei falite având ca obiect înlocuirea lichidatorului.
A admis, prin același dispozitiv, sesizarea din oficiu a judecătorului sindic și a dispus înlocuirea lichidatorului, desemnat prin sentința nr. 425/2007, confirmat prin sentința nr. 1149/2007 cu lichidatorul SPPI.
A menținut în calitate de lichidator practicianul în insolvență, confirmat prin sentința nr. 1149/2007.
A stabilit în sarcina lichidatorilor SPPI și atribuțiile prevăzute de art. 24 din Legea nr. 85/2006, atribuții ce urmează a fi exercitate împreună.
A stabilit remunerația lichidatorilor la nivelul unui procent de 7% din valoarea încasărilor obținute în cursul procedurii.
A dispus predarea gestiunii averii debitoarei falite de către lichidatorul judiciar înlocuit în favoarea lichidatorilor SPPI și împreună cu toate actele și documentele deținute în calitatea de lichidator în termen de 5 zile de la primirea notificării judecătorului sindic.
Pentru a pronunța în acest sens, judecătorul sindic a reținut următoarele:
La data de 17.10.2007, se arată în considerentele hotărârii atacate, creditorul, în calitate de reprezentant al salariaților, creditori ai debitoarei, a solicitat judecătorului sindic înlocuirea lichidatorului, sancționarea lichidatorului cu amendă judiciară pentru neîndeplinirea din culpă și cu rea - credință a atribuțiilor stabilite de judecătorul sindic, obligarea lichidatorului la plata prejudiciului produs salariaților creditori, constând în daune interese și daune morale, atragerea răspunderii persoanelor care au adus societatea în stare de insolvență, precum și a celor care au administrat-o în perioada procedurii de insolvență și aplicarea unor măsuri asigurătorii judiciare asupra bunurilor debitoarei.
Lichidatorul judiciar a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a creditorului întrucât, argumentează lichidatorul, potrivit art. 68 Cod procedură civilă este necesară o procură sub semnătură legalizată pentru exercițiul dreptului la acțiune, condiție pe care nu o îndeplinește solicitarea creditorului ca reprezentant al salariaților creditori ai debitoarei.
Judecătorul sindic reține că cererea formulată de acest creditor, în calitate de reprezentant al salariaților, nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 160 Cod procedură civilă întrucât nu deține o procură specială din partea salariaților pentru promovarea cererii de înlocuire a lichidatorului. În fapt, salariații l-au împuternicit pe numitul pentru a vota în cadrul procedurii de faliment pentru creanțele reprezentând drepturi salariale și alte drepturi bănești în numele lor, astfel că acest mandat nu poate fi extins și la promovarea altor cereri în cursul procedurii de faliment.
În continuare, judecătorul sindic reține că s-a sesizat din oficiu în legătură cu modalitatea de îndeplinire a atribuțiilor de către lichidatorul judiciar.
Astfel, a arătat că în cauză au fost numiți doi lichidatori, pe lângă cel a cărui atribuții au făcut obiectul cercetării sesizării din oficiu, fiind numit și lichidatorul judiciar, aceasta din urmă având atribuții doar în ce privește recuperarea creanțelor.
Judecătorul sindic arată în considerentele aceleiași hotărâri că în ședințele din 13.09.2007și 28.06.2007 a atras atenția lichidatorului judiciar de a identifica actele și operațiunile susceptibile de a fi anulate potrivit art. 78 - 80 din Legea nr. 85/2006, a pus în discuție condițiile de efectuare a inventarului privind bunurile din averea debitoarei falite, respectiv modalitatea de îndeplinire a atribuției lichidatorului judiciar în ce privește inventarierea bunurilor, judecătorul sindic relevând că procesele - verbale de inventariere depuse la dosarul cauzei nu au fost semnate de către lichidator, precum și faptul că membrii comisiei de inventariere sunt foștii administratori ai debitoarei.
Or, reține judecătorul sindic, potrivit art. 114 din Legea nr. 85/2006, lichidatorul judiciar după inventarierea bunurilor din averea debitoarei devine depozitarul judiciar al acestor bunuri, fiind obligat să ia în posesie bunurile inventariate. În condițiile în care din comisia de inventariere au făcut parte doar angajați ai debitoarei falite, printre care două persoane au făcut parte din comisia de inventariere, și nicio persoană desemnată de lichidator nu a participat la această inventariere, judecătorul sindic a concluzionat că nu au fost respectate dispozițiile art. 114 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, motiv pentru care judecătorul sindic a reținut ca nerelevante apărările lichidatorului judiciar, prin care lichidatorul susținea că personalul debitoarei deținea personal calificat pentru evaluarea bunurilor, întrucât, afirmă judecătorul sindic, efectuarea inventarului era o obligație a lichidatorului, ce putea angaja personalul necesar, cu atât mai mult cu cât este remunerat cu un procent de 7% din încasările obținute în cursul procedurii.
În ce privește dispozițiile date de judecătorul sindic din ședințele din 28.06. și 13.09. prin care i s-a pus în vedere lichidatorului să identifice actele încheiate de debitoare anterior deschiderii procedurii susceptibile de a fi anulate și să promoveze toate acțiunile în anulare, judecătorul sindic reține că până la data soluționării contestației creditorului, lichidatorul judiciar nu a promovat astfel de acțiuni, deși în raportul preliminar încheiat în calitate de administrator judiciar a menționat încheierea mai multor contracte cu societățile care sunt acționari ai debitoarei, în condițiile în care reprezentanții acestor societăți făceau parte și din Consiliul de Administrație al debitoarei la momentul încheierii acestor contracte. În acest sens, se dă exemplul contractului încheiat cu " "
Se mai arată, de către judecătorul sindic, că creditoarea "" a fost înregistrată creanța acesteia ca fiind născută după deschiderea procedurii, în condițiile în care din actele de la dosar rezultă că majoritatea sumelor, ce constituie creanța acestei creditoare, sunt născute înainte de deschiderea procedurii, astfel că trebuia înscrisă în altă categorie de creanțe.
Conform celor de mai sus, judecătorul sindic a conchis că lichidatorul judiciar nu și-a îndeplinit atribuțiile stabilite de lege în mod corespunzător, astfel că în temeiul art. 22 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 judecătorul sindic a dispus în sensul celor arătate mai sus.
Față de această hotărâre a declarat recurs, în termen, solicitând ca, prin admiterea recursului, să se dispună modificarea în întregime a sentinței nr. 127/01.11.2007 pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș și să se dispună asupra înlocuirii lichidatorului judiciar și menținerea calității de lichidator judiciar al debitoarei. Prin motivele de recurs, recurenta pretinde că hotărârea este nelegală și netemeinică. Astfel, în ce privește imputarea că nu ar fi respectat dispozițiile art. 114 din Legea nr. 85/2006, recurentul susține că, dimpotrivă, a respectat aceste dispoziții legale, care, coroborate cu art. 115 din același act normativ, cu atât mai mult cu cât chiar aliniatul 1, teza a III-a prevede că judecătorul sindic poate dispune ca debitorul să fie de față la inventariere, iar, pe de altă parte, prin decizia de inventariere nr. 3/23.04.2007 administratorul special al debitoarei, ce îndeplinea și funcția de director comercial al debitoarei, a fost numit membru în comisia de inventariere. debitoarei, susține în continuare recurentul, au participat la inventariere ca și persoane neutre care au avut sarcina de a efectua inventarierea și de a preda noilor gestionari bunurile inventariate și nu au participat în calitate de angajați ai debitoarei. În al doilea rând, recurenta arată că a ales să efectueze inventarierea cu angajații debitoarei pentru a evita alte costuri în sarcina debitoarei și, având în vedere că se impunea personal specializat pentru inventarierea utilajelor, instalațiilor, materiilor prime, aceștia erau în măsură să aprecieze asupra acestora. și încăperilor, mai afirmă lichidatorul, în care se aflau bunurile inventariate au fost preluate de la persoanele care au predat de către persoanele care au preluat bunurile.
În aceleași motive de recurs, lichidatorul judiciar consideră că a respectat și dispozițiile art. 25 lit. c din Legea nr. 85/2006. astfel, acesta afirmă că imputarea potrivit căreia ipoteca constituită de BRD Generale SA, făcută de debitoare înainte de declanșarea procedurii insolvenței, nu se încadrează în niciuna din ipotezele legiferate prin art. 80 din Legea nr. 85/2006, complicitatea terțului dobânditor la fraudă, respectiv a BRD Generale neputând fi dovedită, iar o posibilă acțiune în anulare ar fi fost respinsă ca inadmisibilă. De asemenea, recurentul precizează că a adus la cunoștință comitetului creditorilor situația constituirii ipotecii în favoarea BRD GENERALE, însă acesta a apreciat că promovarea unei acțiuni în anulare nu ar avea nicio finalitate, tocmai datorită imposibilității dovedirii fraudei băncii.
Analizând actele de la dosar, atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și în temeiul art. 304 Cod procedură civilă, ce consacră rolul devolutiv al căii de atac extraordinare exercitate, instanța de recurs reține următoarele:
În fapt, judecătorul sindic reține, în hotărârea atacată, trei aspecte care, în opinia acestuia, atrage aplicarea dispozițiilor art. 22 alin. 2 raportat la art. 24 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.
Ca atare, acestea fiind și limitele judecății prezentei cauze, instanța de recurs va analiza fiecare din cele trei aspecte imputate lichidatorului judiciar dacă sunt sau nu îndeplinite în justificarea dispozițiilor de înlocuire date de judecătorul sindic.
Înainte de aceasta, însă, este necesar de a constata modalitatea în care au fost numiți cei doi lichidatori judiciari și sarcinile partajate pentru fiecare lichidator judiciar numit, acest lucru fiind necesar în raport cu nerespectarea atribuțiilor concrete ce i se impută prin hotărârea atacată lichidatorului judiciar.
Așadar, prin sentința nr. 425/05.04.2007 judecătorul sindic a dispus intrarea în faliment a debitoarei "", desemnând în calitate de lichidator provizoriu, stabilindu-i toate atribuțiile legale prevăzute de art. 25 din Legea nr. 85/2006 ( 322 - 325, vol. VIII).
Prin încheierea din 16.05.2007 ( 173, vol. IX) judecătorul sindic a luat act de voința adunării creditorilor, conform procesului verbal al adunării creditorilor din 23.04.2007, în sensul că a fost confirmat lichidatorul numit provizoriu anterior, respectiv și că a fost desemnat și un al doilea lichidator judiciar, în persoana practicianului. În consecință, judecătorul sindic i-a numit pe cei doi lichidatori, dispunând în sarcina lichidatorului judiciar aceleași atribuții prevăzute de art. 25 din Legea nr. 85/2006 și, în plus, stabilindu-le lichidatorilor judiciari desemnați sarcina ca până la data de 14 iunie 2007 să-și departajeze atribuțiile stabilite în sarcina lor sau să indice modalitatea concretă de exercitare a acestor atribuții împreună și să supună acestea aprobării comitetului creditorilor.
La data de 12.06.2007 a fost realizată convenția dintre cei doi lichidatori judiciari ( 43 - 44, vol. X), conform căreia lichidatorul judiciar urmează, printre atribuțiile principale partajate în favoarea sa: să coordoneze în continuare activitatea de lichidare judiciară a debitoarei, conform atribuțiunilor stabilite de judecătorul sindic la deschiderea procedurii de lichidare judiciară; de întocmire a rapoartelor cerute de judecătorul sindic, comitetul creditorilor și adunarea creditorilor și reprezentarea în instanță, la Tribunalul Comercial Mureș, a debitoarei; să organizeze, să coordoneze și să controleze activitatea de conservare și pază a patrimoniului debitoarei etc. Celălalt lichidator judiciar urma să aibă ca atribuții, printre altele: să participe la ședințele comitetului creditorilor și adunării creditorilor; să reprezinte debitoarea la instanțe pentru cauzele care sunt pe rol sau care se vor deschide în cadrul procedurii de lichidare judiciară; să urmărească recuperarea debitelor și a altor creanțe atât pentru cele acționate în instanță, cât și cele date în executare silită; de a verifica existența bunurilor aflate la terți și să propună măsurile care se impun; să colaboreze la operațiunile de inventariere și selectarea arhivei debitoarei.
Această convenție nu a fost supusă aprobării comitetului creditorilor, cum s-a stabilit prin încheierea din 16.05.2007, dar nici nu a fost contestat modul în care cei doi lichidatori și-au partajat atribuțiile nici de comitetul creditorilor, nici de vreun creditor.
Ce este de observat din convenția mai sus-amintită, raportat la atribuțiile pe care judecătorul sindic le-a reproșat lichidatorului judiciar prin sentința nr. 127/C/01.11.2007, atacată prin recurs în prezenta cauză, este faptul că în ce privește inventarierea bunurilor din averea debitoarei falite, ca și promovarea acțiunilor în anulare prevăzute de art. 79 și 80 din Legea nr. 85/2006 nu au fost partajate, fiind astfel în ființă dispoziția judecătorului sindic cu privire la art. 25 lit. c din Legea nr. 85/2006 (cu privire la introducerea de acțiuni, cum sunt cele enumerate de acest text de lege) și lit. laa celuiași text (cu privire la inventarierea bunurilor debitoarei. Cu atât mai mult cu cât una din atribuțiile partajate lichidatorului judiciar, este tocmai aceea de a colabora la inventariere, deci de a participa alături de celălalt lichidator judiciar la această inventariere), în sensul în care ambii lichidatori judiciari au ca atribuții cele menționate și imputate de judecătorul sindic doar unui lichidator judiciar.
Din acest punct de vedere, rezultă că în măsura în care i se poate imputa lichidatorului judiciar nerespectarea celor două atribuții, același lucru i se poate imputa și lichidatorului judiciar.
Sigur, urmează ca în mod concret să se analizeze respectarea/nerespectarea atribuțiilor imputate recurentului, inclusiv din perspectiva nepartajării acestor atribuții între cei doi lichidatori judiciari și a obligației ambilor de a-și duce la îndeplinire aceste atribuții.
1) În ce privește nerespectarea dispozițiilor art. 114, care prevede textual"(1) Dacă averea debitorului poate fi inventariata complet într-o singura zi, lichidatorul va putea proceda imediat la inventariere, fără a aplica sigiliile. În toate celelalte cazuri se va proceda la inventariere în cel mai scurt timp posibil. Debitorul va trebui sa fie de fata și sa asiste la inventar, dacă judecătorul-sindic dispune astfel. Dacă debitorul nu se va prezenta, el nu va putea contesta datele din inventar.
(2) Lichidatorul, pe măsura desfășurării inventarierii, ia în posesie bunurile, devenind depozitarul lor judiciar.",instanța reține că dispoziția de efectuare a inventarului a fost dată la 23.04.2007 ( 45, vol. X), iar operațiunile de inventar au fost finalizate la data de 31.05.2007 ( 46 - 55, vol. X).
Or, pe parcursul efectuării inventarului a fost numit și cel de-al doilea lichidator judiciar, respectiv, care avea printre atribuții și cea de "colaborare la operațiunile de inventariere", ceea ce pune sub semnul întrebării constatarea judecătorului sindic că doar unul din lichidatorii judiciari nu și-a respectat această atribuție, de inventariere a bunurilor debitoarei.
În al doilea rând, în ce privește modul concret în care s-a realizat inventarierea. Judecătorul sindic reține, în principal, că niciun reprezentant al lichidatorului judiciar nu a participat la inventariere, că pe măsura desfășurării inventarierii bunurilor acestea trebuiau să fie luate în posesie de către lichidatorul judiciar și că această inventariere a fost efectuată de către angajații debitoarei, din care doi dintre ei au făcut parte din fostul Consiliu de Administrație al debitoarei.
În ce privește modul de efectuare a inventarierii bunurilor debitoarei, ambii lichidatori judiciari (ceea ce demonstrează odată în plus că atribuția inventarierii, conform dispozițiilor art. 114 din Legea nr. 85/2006, revenea ambilor lichidatori judiciari) prin adresa aflată la filele 35 - 44, vol. XI al Tribunalului Comercial Mureș, pentru ședința comitetului creditorilor convocată la data de 22.08.2007, relevă la punctul 1 al ordinii de zi, denumit "Informare cu privire la măsurile luate conform sentinței nr. 425/05.04.2007" al debitoarei, că în cadrul atribuțiilor stabilite cei doi lichidatori judiciari au procedat la luarea măsurilor de inventariere a patrimoniului debitoarei, ce s-a finalizat și valorificat fără probleme la data de 31.05.2007. De remarcat că această adresă a fost întocmită și semnată de ambii lichidatori judiciari.
Cu ocazia ședinței din 22.08.2007 discuția asupra acestei informări, printre care se afla și situația inventarierii, a fost amânată, însă cu ocazia ședinței comitetului creditorilor din 02.10.2007 s-a votat în sensul că acesta, respectiv membrii prezenți ai comitetului creditorilor, este de acord cu măsurile luate de lichidatorii judiciari în ceea ce privește paza și păstrarea bunurilor din patrimoniului debitoarei ( 60 - 64, vol. XI).
În orice caz, așa cum rezultă din procesul verbal al inventarierii, trebuie remarcat că acesta nu a fost semnat de niciunul din lichidatorii judiciari.
Pe de altă parte, trebuie semnalat că în ce privește aprobarea prin hotărâre a modului de desfășurare a activității debitoarei comitetul creditorilor nu s-a pronunțat până la data la care judecătorul sindic a dispus înlocuirea lichidatorului judiciar, respectiv 01.11.2007, deși același comitet al creditorilor, în ședința din 02.10.2007, a aprobat măsurile luate de lichidatorii judiciari referitoare la paza și păstrarea bunurilor din patrimoniul debitoarei.
Or, prin aprobarea măsurilor luate în raport cu paza și păstrarea bunurilor, comitetul creditorilor s-a pronunțat, implicit, și asupra preluării bunurilor de către lichidatorii judiciari. Astfel, comitetul creditorilor, la data de 02.10.2007, a recunoscut faptul că lichidatorii judiciari au preluat bunurile în posesie, în calitatea lor de depozitari judiciari, pentru că, altfel, nu aveau cum, lichidatorii judiciari, să dispună asupra pazei și păstrării bunurilor.
Pentru același raționament, lipsa semnăturii lichidatorului judiciar de pe actul de inventariere nu poate constitui "un motiv temeinic", după cum cere art. 22 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, în primul rând pentru că nu s-a demonstrat vreo vătămare a vreunui creditor prin efectuarea inventarierii, care să se constituie într-un motiv temeinic, mai ales că încă nu a fost adoptată hotărârea de către comitetul creditorilor privind modul de desfășurare a activității lichidatorilor judiciari și, în al doilea rând, așa cum s-a precizat mai sus, comitetul creditorilor au constatat că la data de 02.10.2007 depozitarii judiciari ai bunurilor debitoarei erau lichidatorii judiciari și, pe de altă parte, ceea ce infirmă susținerea judecătorului sindic că lichidatorii judiciari nu ar fi luat în posesie bunurile inventariate.
În altă ordine de idei, instanța reține că la inventariere a participat administratorul special, persoană care de altfel este și enumerată de textul art. 115 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 (indiferent că aceasta a făcut parte din fostul Consiliu de Administrație, acest lucru nu are relevanță în raport cu dispozițiile art. 114), dar și angajați ai debitoarei.
Instanța nu constată nici sub aspect existența "motivului temeinic", odată pentru că administratorul special este enumerat printre persoanele ce pot participa la operațiunile de inventariere și, în al doilea rând, pentru că nu există vreo interdicție prevăzută expres în lege ca angajații debitoarei să participe la inventarierea bunurilor debitoarei.
2) În ce privește solicitarea pe care judecătorul sindic ar fi făcut-o lichidatorului judiciar prin încheierile din 28.06.2007 și 13.09.2007, rămâne aceeași observație amintită anterior, adică această atribuție, prevăzută expres de art. 25 lit. c) din Legea nr. 85/2006, revine în egală măsură ambilor lichidatori judiciar și nu doar unuia, iar obligația de a identifica acte și operațiuni susceptibile de a fi anulate în condițiile dispozițiile art. 79 - 80 din Legea nr. 85/2006 este în sarcina ambilor lichidatori judiciari.
În continuare, instanța reține că prin încheierea din 28.06.2007 nu s-ar fi pus în vedere lichidatorilor judiciari de a identifica acte și operațiuni susceptibile de a fi anulate, cel puțin așa rezultă din cuprinsul acestei hotărâri.
Cu referire la încheierea din 13.09.2007, într-adevăr în dispozitivul hotărârii ( 47 verso, vol. XI) se dispune administratorului judiciar de a identifica actele și operațiunile de a fi anulate.
Or, așa cum s-a arătat mai sus, comitetul creditorilor nu au aprobat prin hotărâre conținutul actelor efectuate de lichidatorii judiciari de la data intrării debitoarei în faliment, cu atât mai mult cu cât această dispoziție, de intrare în faliment, a fost suspendată până inclusiv la data de 02.10.2007, data la care comitetul creditorilor au amânat a doua oară discuția privind hotărârea asupra activităților desfășurate.
Este adevărat că lichidatorul judiciar nu a notificat BRD GENERALE, privind garanția reală pe care debitoarea a instituit-o în favoarea " " cu 4 luni înainte de deschiderea procedurii, ulterior creditoarea BRD GENERALE fiind trecută în tabelul definitiv consolidat ca urmare a admiterii contestației (august 2007).
Din această stare de fapt, în raport cu exemplul concret furnizat de judecătorul sindic în hotărârea atacată, este dificil de reproșat în această fază procesuală, tocmai pentru a sesiza, astfel, "motive temeinice", în condițiile în care instanța de recurs suspendase hotărârea prin care s-a dispus intrarea debitoarei în faliment și în condițiile în care s-a soluționat contestația creditoarei mai sus-amintite, dat fiind timpul scurt scurs pentru a formula o eventuală acțiune în anulare.
Asta nu înseamnă că nu există în continuare obligația lichidatorilor judiciari de a formula astfel de acțiuni în anulare, prevăzute în art. 79 și 80 din Legea nr. 85/2006, frauduloase, iar, în raport cu acestea, judecătorul sindic poate să se sesizeze din oficiu, conform art. 22 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, pentru că lichidatorii judiciari numiți nu și-au îndeplinit obligația prevăzută expres de art. 25 lit. c) din Legea nr. 85/2006.
Ca atare, instanța de recurs nici în acest caz nu consideră că înlocuirea (doar) lichidatorului judiciar, în acea fază procesuală, în raport cu întreaga stare de fapt, a fost făcută pentru un motiv temeinic.
3) în fine, în ce privește ultimul motiv invocat de judecătorul sindic, instanța constată că acesta, referitor la modul de înscriere a creanței "", nu a fost pus în discuția contradictorie a părților, iar lichidatorul judiciar - recurent nu și-a putut pregăti apărarea și în raport de acest motiv. Ca atare, instanța constată că nu au fost respectate aceste principii coordonatoare ale procesului civil.
Având în vedere cele de mai sus, instanța va admite recursul lichidatorului judiciar, va modifica în parte hotărârea atacată în sensul că va respinge sesizarea din oficiu a judecătorului sindic cu privire la înlocuirea acestui lichidator judiciar.
Va dispune predarea gestiunii averii debitoarei falite de către lichidatorul judiciar SPPI în favoarea și cu toate actele și documentele deținute în calitate de lichidator judiciar până la data de 15.04.2008.
Va menține celelalte dispoziții din hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de Consult împotriva sentinței nr. 127/01.11.2007 pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-.
Modifică în parte hotărârea atacată în sensul că respinge sesizarea din oficiu a judecătorului sindic cu privire la înlocuirea lichidatorului Consult.
Dispune predarea gestiunii averii debitoarei falite de către lichidatorul Consult SPPI în favoarea lichidatorilor Consult și, împreună cu toate actele și documentele deținute în calitate de lichidator până la data de 15.04.2008.
Menține dispozițiile privitoare la lichidatorul judiciar și la exercitarea atribuțiilor lichidatorului, cu referire la lichidatorul judiciar Consult, precum și pe cele cu privire la remunerație și la sigilarea bunurilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 martie 2008.
Președinte, | Judecător, - | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
2 exp./15.05.2008
Jud. fond. -
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
