Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 3/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIA NR.3/
Ședința publică de la 6 ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sarmisegetuza Tulbure dr.- -
JUDECĂTOR 2: Rodica Dorin
JUDECĂTOR 3: Valentina Vrabie
GREFIER - - -
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de pârâții, cu domiciliul în B, strada -, - 1,. B,. 3,. 9, județul B și ȘAGUNA, cu domiciliul în B, B-dul -, bloc 3.. 3, județul B, împotriva sentinței comerciale nr. 407/10.06.2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalului Vrancea, în contradictoriu cu intimații, comuna Vânători, județul V, prin lichidator judiciar, strada - - nr. 14,. 21, intimata DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că recursul dedus judecății este la al treilea termen de judecată, este motivat și timbrat; se referă că la termenul de judecată din 7 decembrie 2009, după terminarea ședinței de judecată, s-au primit la dosar relațiile solicitate de la lichidatorul judiciar iar recurenta prin motivele de recurs a solicitat judecarea în lipsă.
Instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr.407/10.06.2009, pronunțată de judecătorul-sindic, în dosarul nr- al Tribunalului Vrancea, s-a admis cererea formulată de lichidatorul judiciar privind atragerea răspunderii patrimoniale a administratorilor debitoarei C L și, pe cale de consecință, s-a dispus obligarea administratorilor debitoarei să suporte, în solidar, pasivul în sumă de 11.000 lei.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul-sindic, a motivat că, deși administratorii au fost notificați pentru depunerea documentelor contabile încă din 17.12.2008, aceștia nu și-au îndeplinit obligația. În aceste condiții, lichidatorul a analizat cauzele și împrejurările ajungerii în insolvență având în vedere situațiile financiare depuse la.
Debitoarea a depus ultima raportare în decembrie 2005 iar din înscrisurile depuse de creditoare la dosar rezultă că în iulie 2006, debitoarea a încetat plățile, neachitând amenda de 11.000 lei pentru care s-a deschis procedura.
S-a mai menționat că în decembrie 2005 disponibilul din casierie era de 16.776 lei iar debitele erau de 6.035 lei, amenda de 11.000 lei fiind ulterioară.
Împrejurarea că administratorii debitoarei nu au folosit disponibilul pentru a-și achita debitele, dovedesc faptul că și-au însușit această sumă, prin fapta lor contribuind la ajungerea societății în insolvență, faptă care se înscrie în sfera art.138 lit.a din Legea nr.85/2006 fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale speciale.
Întrucât nu s-a putut stabili ce sumă și-a însușit fiecare dintre administratori aceștia au fost obligați, în solidar, la suportarea pasivului debitoarei.
Împotriva acestei hotărâri, au formulat recurs pârâții și Saguna, înregistrat sub nr- pe rolul Curții de Apel Galați.
Au criticat hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie motivând următoarele:
Nelegalitatea hotărârii atacate derivă din împrejurarea că, în cauză, nu erau întrunite premisele antrenării răspunderii civile delictuale a foștilor administratori, lichidatorul desemnat de instanță fundamentându-și cererea exclusiv pe prezumții simple, prezumții pe care le vor răsturna prin intermediul probei cu înscrisuri.
Practicianul în insolvență a menționat în cererea privind antrenarea răspunderii foștilor administratori ai debitoarei falite, că singurele documente contabile pe care aceștia și-au întemeiat cererea erau formele prescurtate ale bilanțurilor publicate pe situl oficial al Ministerului d e Finanțe, ultimul fiind cel din anul 2005.
Recurenții pârâți au susținut că incidența prevederilor art.138 lit.a din Legea nr.85/2006 este exclusă ca urmare a faptului că, astfel cum rezultă din balanțele lunare întocmite pentru anul 2006, soldul contului casă în lei a scăzut de la lună la lună, sumele de bani respective fiind utilizate exclusiv în vederea acoperirii cheltuielilor curente ale societății.
Precizează astfel că în balanța întocmită la 31.07.2006 soldul acestui cont era de 20 lei și nicidecum de 16.772 lei așa cum a susținut lichidatorul judiciar.
S-a mai precizat că recurenta pârâtă a căpătat calitatea de asociat și administrator ulterior utilizării sumelor evidențiate în contul "casă", împrejurare care, în opinia recurenților, exclude posibilitatea antrenării răspunderii sale.
În raport de aceste motive și de prev. art.1169 civ. consideră că reclamantul este ținut să facă dovada susținerilor sale prin probarea tuturor elementelor răspunderii civile delictuale.
Au solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul respingerii cererii lichidatorului judiciar, ca neîntemeiată.
În drept, a invocat art.312 alin.3 pr.civ.;
În dovedirea recursului s-au folosit de proba cu înscrisuri depunând la dosarul cauzei următoarele: balanța de verificare la datele de 31.07.2006, 30.06.2006, 31.05.2006, 30.04.2006, 31.03.2006, 28.02.2006, 31.01.2006, notă contabilă salarii decembrie 2005 - iunie 2006, actul adițional la actul constitutiv privind aprobarea cesiunii părților sociale reprezentând 50% din capitalul social de către doamna către doamna și numirea acesteia în calitate de administrator, alături de domnul Saguna.
Legal citat, intimatul-reclamant lichidatorul judiciar Las olicitat prin cerere scrisă, intitulată raport, respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond precizând că debitoarea prin reprezentanții săi nu a predat actele contabile și nici ștampila societății.
Lichidatorul judiciar a considerat că actele contabile prezentate în copie în fața instanței de recurs nu au fost înregistrate în anul 2006 la organul fiscal și nici la Inspectoratul Teritorial d e Muncă, respectiv cele referitoare la salarii.
A învederat faptul că ștampila societății, aflându-se în posesia recurenților-pârâți iar actele contabile nefiind predate, este ușor de întocmit înscrisuri care nu poartă dată și numărul înregistrării fiscale sau declararea la. nefiind opozabile și neputând constitui probe în apărarea recurenților-pârâți.
În exercitarea rolului activ prev. de art.129 alin.5 pr.civ. instanța de recurs din oficiu a dispus completarea probatoriilor și, prin adresă scrisă, comunicată recurenților s-a solicitat acestora să prezinte înscrisurile care au stat la baza înregistrărilor contabile.
Recurenții-pârâți nu au prezentat în recurs înscrisuri din conținutul cărora să rezulte cheltuielile curente efectuate și înregistrate în contabilitate.
Analizând actele și lucrările dosarului Curtea, reține următoarele;
angajării răspunderii patrimoniale a foștilor administratori ai societății debitoare se află în raportul administratorului judiciar asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență, raport care conține și informații privind eventuala răspundere a oricărei persoane din conducerea societății.
Din cuprinsul raportului asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență rezultă că lichidatorul judiciar a analizat datele financiar contabile ale debitoarei pentru perioada iulie 2005 - decembrie 2005 așa cum au fost publicate deoarece documentele contabile ale societății nu au fost predate lichidatorului judiciar de către foștii administratori cu toate că au fost notificați în acest sens.
Din cuprinsul documentelor financiar contabile depuse la organul fiscal, respectiv bilanț contabil și balanță de verificare întocmite la data de 31.12.2005 rezultă că societatea debitoare înregistra disponibil în casierie în sumă de 16.776 lei sumă care nu a fost predată lichidatorului de către administratorii societății.
Susținerile recurenților-pârâți conform cărora aceste sume au fost utilizate pentru cheltuielile curente ale societății în perioada decembrie 2005 - iunie 2006 nu au fost dovedite prin probe concludente.
Înscrisurile depuse în dovedirea acestui motiv de recurs constând în balanțe de verificare lunare, note contabile, salarii, extras intitulat "casă" nu pot face dovada clară a cheltuielilor pretins efectuate în legătură cu activitatea societății, câtă vreme nu au fost însoțite și de înscrisurile justificative ale cheltuielilor efectuate și care au stat la baza întocmirii documentelor contabile prezentate în recurs.
Aceste dovezi era necesar a fi prezentate pentru a se stabili certitudinea și corectitudinea datelor consemnate în documentele contabile depuse în recurs cu atât mai mult cu cât în perioada în care recurenții-pârâți pretind că s-au cheltuit aceste sume, societatea debitoare nu a mai depus și înregistrat la organul fiscal și la.C de pe lângă Tribunalul Vrancea situațiile financiare anuale iar documentele contabile și ștampila societății nu au fost predate lichidatorului judiciar.
Faptul că recurenta-pârâtă a devenit asociat și administrator al societății debitoare la data de 25.05.2006 este lipsit de relevanță deoarece, în absența dovezilor concludente referitoare la justificarea sumei de 16.776 lei aflată în casieria societății la data de 31.12.2005, se poate considera că și aceasta, a cunoscut sau trebuia să cunoască modul în care a fost utilizată această sumă de bani evidențiată în documentele contabile depuse la organul fiscal și să depună documente justificative concludente în acest sens.
În mod corect instanța de fond a reținut că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale faptei prev. de art.138 alin.1 lit.a din Lege deoarece, în absența dovezilor concludente privind justificarea sumei de 16.772 lei evidențiată ca disponibil în casieria societății debitoare se poate considera că această sumă a fost folosită în folosul propriu al celor doi administratori ai societății debitoare, societate care a fost astfel adusă în situația imposibilității plății datoriilor (pasivul societății constând într-o creanță în sumă de 11.000 lei decurgând dintr-o amendă contravențională) cu consecința declanșării stării de insolvență și a prejudicierii creditorului V prin nerealizarea creanței.
Față de cele ce preced recursul formulat de pârâți este nefondat, urmând a fi respins ca atare în temeiul art.312 alin.1 și 2.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat recursul declarat de pârâții, cu domiciliul în B, strada -, - 1,. B,. 3,. 9, județul B și ȘAGUNA, cu domiciliul în B, B-dul -, bloc 3.. 3, județul B, împotriva sentinței comerciale nr. 407/10.06.2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalului Vrancea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Ianuarie 2010.
Președinte, dr.- - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehno.O/15.01.2010/7 ex.
Fond-
Președinte:Sarmisegetuza TulbureJudecători:Sarmisegetuza Tulbure, Rodica Dorin, Valentina Vrabie
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
