Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 352/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 352/
Ședința publică din 15 aprilie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- - Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului formulat de creditoarea " S" cu sediul în B,-, bloc 33,.A,. 4, județul B, împotriva Sentinței civile nr. 3037 din 10 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr. 2599/2004.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei constatându-se că recursul este declarat în termen, motivat, conform art. 301, 303 Cod procedură civilă, fiind achitată taxa judiciară de timbru în cuantum de 40,00 lei prin chitanța aflată la fila 6 din dosar și timbru judiciar în valoare de 0,30 lei.
Cauza fiind în stare de judecată, instanța, față de actele existente la dosar o reține în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 3037/10 decembrie 2007, pronunțată de judecătorul sindic în dos. nr. 2599/2004 a Tribunalului Harghita, au fost admise cererile formulate de lichidatorul judiciar și, în consecință, s-a dispus obligarea creditoarei "`S" B și a MC să restituie în contul de faliment al debitoarei AF suma de 6.700 lei RON, respectiv suma de 7.294,69 lei RON.
De asemenea, a admis cererea de amânare formulată de pârâtul privind soluționarea cererii de stabilire a răspunderii administratorului statutar, acordând termen în continuare în acest sens.
Pentru a pronunța în acest sens, judecătorul sindic a reținut următoarea stare de fapt:
La data de 11.12.2006, se arată în considerentele hotărârii atacate, lichidatorul judiciar a formulat cerere de obligare a creditorilor "`S" "" de a restitui în contul de faliment al debitoarei AF sumele încasate după deschiderea procedurii, sume arătate în dispozitivul hotărârii, motivându-se că deși prin sentința de deschidere a procedurii s-a ridicat dreptul de administrare a debitoarei, aceasta, prin administratorul statutar, a efectuat plăți în favoarea unor creditori și după această dată.
Astfel, judecătorul sindic reține că, într-adevăr, prin sentința nr. 97/24.01.2005, prin care s-a deschis procedura prevăzută de Legea nr. 64/1995 rep. s-a dispus și ridicarea dreptului de administrare al debitoarei.
Or, plata de către debitoare a unor creanțe născute anterior deschiderii procedurii, în cuantumurile mai sus-arătate, în favoarea unor creditori, deși judecătorul sindic a interzis efectuarea unor astfel de operațiuni, contravine caracterului colectiv al procedurii, astfel că se impune luarea măsurii de vărsare a sumelor respective în contul de faliment al debitoarei.
De asemenea, se mai arată că prin sentința civilă nr. 165/19.02.2007 cererea lichidatorului judiciar a fost soluționată de același judecător sindic ce a dat soluția prin prezenta hotărâre. Această sentință a fost casată prin decizia nr. 584/R/17.05.2007 pronunțată de Curtea de APEL TÂRGU MUREȘ, ce a dispus și trimiterea cauzei spre rejudecare judecătorului sindic. Deși judecătorul sindic a formulat cerere de abținere, în prezenta cauză, pe motiv că a mai soluționat cererea lichidatorului judiciar, această cerere a fost respinsă.
Față de această hotărâre a declarat recurs, în termen, creditoarea "`S" solicitând ca, prin admiterea recursului, să se dispună "casarea" hotărârii atacate și respingerea pretențiilor lichidatorului judiciar. În motivele de recurs se arată că hotărârea atacată este lovită de nulitate absolută deoarece judecătorul sindic ce a soluționat această cerere este incompatibil, chiar dacă judecătorul sindic a formulat cerere de abținere. În continuare, se arată că nu au existat suficiente probe pentru a determina admiterea cererii lichidatorului judiciar, iar sumele achitate creditoarei provin din fondurile personale ale administratorului statutar, numitul, fără a folosi conturile debitoarei.
Analizând actele de la dosar, atât prin prisma motivelor de recurs, cât și în virtutea rolului devolutiv prevăzut de art. 304 Cod procedură civilă, instanța de recurs reține următoarele:
La data de 04.10.2007 judecătorul sindic, în raport cu soluționarea cererii lichidatorului judiciar privind restituirea sumelor de bani încasate de recurentă după deschiderea procedurii, a formulat cerere de abținere, motivând că s-a pronunțat anterior prin sentința civilă nr. 165/2007 asupra aceleiași cereri ( 426 dos. Trib. H).
Cererea de abținere a fost, însă, respinsă prin încheierea dată în camera de consiliu la data de 04.10.2007, dată fără drept de atac la instanța superioară.
Art. 34 alin. 1 Cod procedură civilă prevede expres că "încheierea prin care s-a încuviințat sau respins abținerea. nu este supusă la nicio cale de atac".
În raport cu această dispoziție imperativă, apare ca evident că primul motiv de recurs, invocat de recurentă nu poate fi primit, din moment ce împotriva dispoziției prin care a fost respinsă cererea de abținere nu poate fi atacată cu nicio cale de atac.
În ce privește cel de-al doilea motiv de recurs, instanța reține că prin sentința civilă nr. 97/24.01.2005 a judecătorului sindic, s-a dispus deschiderea procedurii de reorganizare și faliment prevăzută de Legea nr. 64/1995 rep. împotriva debitorului, în baza art. 50 alin. 1 din acest act normativ dispunându-se și ridicarea dreptului debitorului de a-și administra averea, de a-și continua activitatea și de a dispune de bunurile societății. De remarcat că cererea de intrare în insolvență a fost formulată tocmai de creditoarea - recurentă.
Așa cum rezultă din raportul întocmit de lichidatorul judiciar pentru termenul din 04.04.2005 ( 77 - 78), dar și din dosarul Curții de Apel nr. 229/2005, actuala recurentă "" a formulat recurs împotriva sentinței de deschidere a procedurii, însă pe parcursul soluționării cererii de recurs, această creditoare a renunțat la judecată pe considerentul că debitul pretins a fost achitat integral. În fapt, așa cum rezultă din recursul formulat, recurenta a solicitat instanței de recurs să respingă cererea de deschidere a procedurii cu motivul că debitoarea și-a achitat mai mult de J din creanța datorată recurentei.
La data de 03.06.2005 același lichidator întocmește tabelul definitiv al tuturor creanțelor declarate, dar și constatate conform actelor contabile, creditoarea - recurentă figurând cu o creanță chirografară în cuantum de 137.824.948 lei ROL ( 112).
Conform procesului verbal din 12.12.2005, lichidatorul judiciar a preluat actele și documentele contabile ale debitoarei de la administratorul statutar ( 169).
Pentru termenul din 20.03.2006, pe baza actelor contabile și a informațiilor furnizate de administratorul statutar, precum și având în vedere declarațiile de creanță depuse, lichidatorul judiciar a întocmit raportul privind împrejurările și cauzele care au dus la insolvență cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabil pasivul societății.
Din cele de mai sus, rezultă chiar din recunoașterea făcută de creditoarea - recurentă, prin cererea de recurs formulată împotriva sentinței de deschiderea a procedurii prevăzute de Legea nr. 64/1995 rep. că aceasta a primit plata datorată de debitoare, dar și prin declarația formulată în fața judecătorului sindic prin care arată că i s-au eliberat bilete la ordin de către debitoare în contul datoriei sale ( 72, vol. I).
Or, în aceste condiții, având în vedere că deși i s-a ridicat dreptul debitoarei de a-și continua activitatea și de a-și administra averea, deci și de a face plăți în contul unor creanțe, creditoarea - recurentă având cunoștință că s-a declanșat procedura prevăzută de Legea nr. 64/1995, astfel că în cauză, raportat la momentul actelor menționate mai sus, moment în care era în vigoare Legea nr. 64/1995 rep. sunt incidente dispozițiile art. 49 alin. 1 din acest act normativ "În afară de cazurile prevăzute de prezenta lege sau de cele autorizate de JUDECĂTOR 1: Nemenționat l-sindic, toate actele, operațiunile și plățile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.".
Motiv pentru care instanța de recurs reține ca fiind corectă soluția judecătorului sindic, de a oblige recurenta - creditoare de a restitui în contul de faliment suma de 6.700 lei, întrucât operațiunea de plată efectuată în modul descris mai sus este nulă.
Apărarea recurentei potrivit căreia administratorul ar fi efectuat plăți personal și nu pentru debitoare nu poate fi primită, pentru că recurenta nu face dovada contrară celor afirmate chiar de ea prin actele procedurale mai sus - amintite.
Ca atare, instanța va respinge recursul formulat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de " S" cu sediul în B,-, bloc 33,.A,.4, județul B, împotriva sentinței nr. 3037/10 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr. 2599/2004.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 15 aprilie 2008.
Președinte Judecător Judecător
Pt. -
fiind în concediu,
semnează
Președintele instanței
Grefier
Red.
Tehnored.
2 exp./19.05.2008
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
