Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 403/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(NUMĂR ÎN FORMAT 454/F/-)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR. 403
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2008
PREȘEDINTE: Doina Lupea
JUDECĂTOR 2: Carmen Mladen
JUDECĂTOR 3: Lotus Gherghină
GREFIER - - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de intervenienta DGFP O împotriva sentinței comerciale nr.91 din 11 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de contencios Administrativ în dosarul nr- - nr. format 149/F/-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC SA J/- CF - prin lichidator C, intimatele creditoare BCR SUCURSALA, BANCA DE EXPORT IMPORT A ROMÂNIEI SA B și intimații pârâți și.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că recurenta intervenientă a depus note scrise, iar intimatul pârât a formulat întâmpinare, acestea fiind atașate la dosar.
Curtea, în baza art.242 alin.2 pr.civ. constată cauza în stare de judecată, trecând la soluționarea recursului.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr.91 din 11 februarie 2008, pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ a respins cererea creditoarei BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ- Sucursala, în contradictoriu cu debitoarea SC SA prin lichidator judiciar, pârâții, și cererea de intervenție formulată de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE O ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel judecătorul sindic a avut în vedere că la data de 19.12.2000 BCR SA - Agenția a acordat SC SA creditul global de exploatare de 1.500.000.000 lei Rol - pentru activitatea de aprovizionare, producție și desfacere a berii, prin actul adițional la acest contract menținându-se plafonul pe perioada 18.06.2001 - 17.12.2001, clauzele privind contravaloarea creditului global existând inserate și în contractul de credite nr.1205/2001, pentru ca începând cu 18.02.2001 BCR să majoreze acest credit la suma de 2.800.000.000 lei, termenul de rambursare fiind stabilit conform actului adițional, astfel încât la 15.02.2002, respectiv 28.02.2002 volumul creditelor acordate cu respectiva destinație se încadrau în limita plafonului aprobat,î în speță 1.433.152.972,53 lei și respectiv 2.772.552.989,53 lei.
În ceea ce privește verificarea dacă transferurile de sume pe cifre rotunde către cele trei societăți comerciale, potrivit ordinelor de plată existente la dosar nu s-a constatat existența unor contracte comerciale, iar operațiunile privind rambursarea creditului au fost înregistrate în mod corect, figurând suma de 1.386.500.000 lei - transferată din contul SC SA deschis la pentru rambursarea creditului pentru achiziții de utilaje pentru producția de bere.
Privitor la factorii ce au condus la intrarea debitoarei în incapacitate de plată urmează a se reține că debitoarea nu a reușit reducerea costurilor în condițiile în care ca și materie primă de bază - malțul a cunoscut o creștere a prețului concomitent cu creșterea prețurilor utilităților - energie electrică, apă și scăderea cifrei de afaceri ca urmare a lipsei pieței de desfacere, astfel încât îi incumba creditoarei obligația prudenței la suplimentarea liniei de credit din 18.02.2002 când creditul global de exploatare s-a majorat la 2.800.000.000 lei.
Funcție de obiecțiunile la raportul de expertiză - formulate de pârâți în sensul că expertul a reținut eronat că transferurile de sume către nu s-au efectuat din fonduri proprii ci din creditul BCR, că expertul nu a solicitat lichidatorului judiciar punerea la dispoziție a întregii arhive a debitoarei - potrivit cu care distribuitorii se angajau să achiziționeze cantitatea de bere pe care o achitau în avans, urmând ca la sfârșitul lunii să se procedeze la analiza cantităților efectiv livrate și regularizarea debitelor, în ipoteza mărfii vândute distribuitorilor și neconsumată de piață, aceasta era returnată cu obligația de plată a prețului plătit, astfel că cele trei societăți comerciale în perioada ianuarie 2001- 28.02.2002 au achitat în avans sume al căror cuantum depășește valoarea sumelor returnate - s-a admis efectuarea unui supliment la raportul de expertiză - atașat fila 243 dosar.
Reținându-se ca și temei juridic al promovării acțiunii dispoz.art.137 alin.1 lit.a, f Legea nr.64/1995R, în actuala reglementare art.138 ce reglementează că o parte a pasivului debitorului, persoană juridică ajunsă în stare de insolvență să fie suportată de membrii organelor de supraveghere sau conducere dacă s-au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau cel al unei alte persoane și s-au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul încetării întârzierii de plată, judecătorul sindic concluzionează că aceste fapte nu se regăsesc în activitatea celor doi pârâți.
Întrucât avea cunoștință de existența contractului de împrumut a SC SA cu, îi incumba acesteia, obligația la momentul oportun de a rezilia respectivul contract de credite și a-și recupera creanța, cât timp toate transferurile sumelor de bani s-au făcut cu viza BCR, iar la data încasării sumelor provenite din vânzări - acestea erau folosite conform contractului de credite încheiat cu BCR - în speță diminuarea liniei de credit, iar plata către se făcea apelându-se la împrumutul pe linia de credit.
Întrucât valoarea plăților din contul curent către diverși beneficiari era mai mare decât valoarea încasărilor zilnice - se apela la credite din linia de credit deschisă - consecința firească fiind acea că plățile efectuate prin contul curent deschis la BCR vizau activitatea de bază a societății privind producția de bere.
Nesubzistând elementele ce să constituie suportul material al folosirii bunurilor sau creditelor debitoarei în folosul lor propriu, coroborat cu cauzele pieței de desfacere identificate mai sus ce au concurat la starea de insolvență a debitoarei, nu rezidă în sarcina pârâților folosirea mijloacelor ruinătoare pentru a se procura fonduri în scopul întârzierii la plată - judecătorul sindic constatat că acțiunea creditoarei este nefondată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând în drept dispozițiile art.3041proc.civ.și dispozițiile art.8b din Legea nr.85/2006.
Recurenta creditoare a invocat în motivele de recurs faptul că în cauză, prin raportul efectuat în cauză, precum și prin răspunsul expertului la obiecțiunile formulate de către pârâți, s-a făcut dovada incidenței prevederilor art.138 lit.c,d și e din Legea nr.85/2006. Din concluziile raportului de expertiză întocmită în cauză s-a reținut că plățile efectuate prin contul curent deschis de SC SA la BCR, privesc activitatea de bază a societății, dar și o serie de transferuri de sume care au fost efectuate fără a avea la bază documente legale care se certifice realitatea obligațiilor de plată.
S-a mai arătat că din probele administrate în cauză reiese că au fost efectuate transferuri de sume de bani în alte scopuri decât cele aferente activității de bază și că, de asemenea, au fost efectuate virări de sume către diverse societăți comerciale pentru presupusa plată a contravalorii materiei prime livrată de către acestea, marfă care însă nu se regăsește în evidențele debitoarei.
Recurenta creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE consideră că s-a făcut dovada că prin modul defectuos de conducere a activității a determinat ajungerea societății în încetare de plăți, astfel încât soluția instanței de fond este netemeinică și nelegală.
În ceea ce privește prejudiciul cauzat creditorilor, acesta este fără echivoc, dovada constând în imposibilitatea încasării creanțelor scadente din cauza ajungerii societății debitoare în încetare de plăți.
De asemenea, s-a mai susținut că s-a făcut și dovada că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.138 alion.1 li.c,d și e din Legea nr.85/2006, fapta pârâților se încadrează în cazurile prevăzute de lege.
La data de 18 aprilie 2008, intimatul pârât a formulat și depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală.
Prin întâmpinare, intimatul pârât a invocat și excepția lipsei calității procesuale active a DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE în formularea recursului întrucât la instanța de fond această creditoare nu a fost parte în proces.
În subsidiar, s-a solicitat să se constate că recursul declarat este nul având în vedere că din conținutul motivelor de recurs nu rezultă nici o critică referitoare la respingerea cererii de intervenței, recurenta având dreptul să critice sentința nr.91/11.02.2008 numai în ceea ce privește admisibilitatea cererii de intervenței.
Pe fondul cauzei, din materialul probator administrat în cauză, s-a dovedit că sunt îndeplinite cumulativ cele 4 condiții generale, respectiv existența prejudiciului creditorilor, existența unei fapte ilicite, a vinovăției celui care a cauza prejudiciul și nici nu s-a demonstrat că fapta ar fi cauzat starea de insolvență a debitorului.
Analizând sentința pronunțată de Tribunalul Olt conform dispozițiilor art.3041civ.Cod Penal, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În materia insolvenței care este o procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, judecătorul sindic are în principal atribuții jurisdicționale, limitate la controlul judecătoresc, astfel cum sunt precizate în mod expres, în teza finală a alin.2, art.11 din Legea nr.85/2006.
deciziilor manageriale și de gestionare a averii debitoarei este atributul creditorilor și al administratorului judiciar sau al lichidatorului. În acest sens scopul Legii nr.85/2006 este acela de a spori rolul adunării creditorilor în procedura insolvenței și de a degreva judecătorul sindic de atribuții străine activității jurisdicționale.
Atribuțiile comitetului creditorilor sunt mult mai numeroase decât în reglementările anterioare, creditorii trebuind să manifeste interes sporit cu privire la soarta debitorului ajuns în dificultate, sesizând cu cereri pe administrator sau lichidator ori judecătorul sindic, acesta din urmă neputându-se substitui lor.
În speță cererea de antrenare a răspunderii a fost formulată de creditoarea BCR SUCURSALA O iar DGFP Oaa vut calitatea de intervenient.
Observând cererea recurentei creditoare DGFP O (fila nr. 237 dos.fond) se constată că aceasta a solicitat aplicarea dispozițiilor art.138 pct.3 din Legea nr.85/2006.
Potrivit art. 138 alin. 3 din lege, comitetul creditorilor poate cere judecătorului sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută la alinatul 1, dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice în raportul său asupra cauzelor insolvenței persoanele culpabile de starea de insolvență, ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea și răspunderea persoanelor la care se referă aliniatul 1 amenință să se prescrie.
Or, în cauză lichidatorul judiciar nu a omis indicarea, în raportul său, a persoanelor culpabile de starea de insolvență și nici nu a omis să formuleze acțiunea în pericol să se prescrie, ci a menționat în cuprinsul raportului că starea de insolvență a debitoarei SC SA nu a fost determinată de vreuna din faptele prevăzute la art. 138, astfel încât nu s-a impus introducerea unei cereri de antrenare a răspunderii membrilor organelor de conducere (fila nr. 43 dos.fond).
În speță nu au fost îndeplinite condițiile prevăzute de art.138 alin.3 privind autorizarea comitetului creditorilor să introducă acțiunea reglementată de dispozițiile art. 138 alin. 1 din Legea nr.85/2006.
Pentru considerentele expuse mai sus, având în vedere dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de intervenienta DGFP O, cu sediul în S,-, județul O, împotriva sentinței comerciale nr.91 din 11 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr- - nr.format 149/F/-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC SA J/- CF - prin lichidator C, cu sediul în C, B nr.2.-B, D, intimatele creditoare BCR SUCURSALA O, BANCA DE EXPORT IMPORT A ROMÂNIEI SA B, sector 5, nr.15 și intimații pârâți, P, B- -, -1,.E,.9, A și, S,.2..C,.4,.19,
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
Red.jud.CM/ex.5
Jud.fond
Tehnored.LP/
22 Aprilie 2008
Președinte:Doina LupeaJudecători:Doina Lupea, Carmen Mladen, Lotus Gherghină
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
