Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 43/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 43/
Ședința publică din 17 Ianuarie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului formulat de, domiciliat în Ol S,-,.3 și, domiciliat în O S,-, jud.H, împotriva sentinței civile nr. 2528din o8 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr. 1124/2004.
La apelul nominal răspund administratorii-recurenți, prezent și, prin avocat, cu delegație la dosar (8) și creditoarea BCR - Agenția S prin consilier juridic, cu delegație la dosar (27), lipsă celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei constatându-se că recursul este declarat în termen, motivat, potrivit disp.art.301 și 303 Cod pr.civ. fiind achitate taxele judiciare de timbru în cuantum de 18,50 lei, fiecare (7) și câte 1,oo leu, fiecare (28,29) și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, fiecare.
Nemaifiind cereri, instanța, acordă cuvântul părților în litigiu, asupra căii de atac exercitate.
Reprezentantul administratorilor recurenți și, solicită admiterea recursului,modificarea în parte a hotărârii atacate, în principal în sensul respingerii cererii creditoarei DGFP H, de stabilire a răspunderii administratorilor și, în subsidiar, în sensul reducerii cuantumului sumei la care au fost obligați. Susține că în speță s-a întocmit un raport de expertiză ale cărui concluzii nu conduc la stabilirea răspunderii administratorilor față de societatea în insolvență. Prima instanță a obligat administratorii la plata întregii sumei de recuperat, fără să deducă prețul imobilului vândut, astfel un procent de 66,5 % din suma datorată fiind recuperat. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentanta creditoarei BCR- Agenția S, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică. Susține că doar o parte a creanței a fost recuperată de bancă.
CURTEA,
Prin sentința nr. 2528 pronunțată de Tribunalul Harghita la data de 08.10.2007 în dosarul de faliment nr. 1124 privind debitoarea SC. SRL, s-a admis cererea formulată de creditoarea DGFP H pentru atragerea răspunderii personale a administratorilor debitoarei, iar administratorii debitoarei și, au fost obligați în solidar să plătească în contul de faliment suma de 1.520.816 lei reprezentând pasivul debitoarei.
Pentru a pronunța această soluție, judecătorul sindic a reținut că, atât din raportul lichidatorului desemnat în cauză cât și din raportul de expertiză contabilă efectuat, culpa pentru ajungerea debitoarei în stare de insolvență aparține celor doi administratori. Astfel, aceștia se fac vinovați pentru continuarea activității societății în condițiile în care aceasta era nerentabilă, acumulând continuu datorii. De asemenea, aceștia se află în culpă pentru decontarea nelegală a producției ascunzând o parte din pierderea financiară reală a societății, la baza înregistrărilor neaflându-se nici un document justificativ, bonurile de predare neconstituind document justificativ. Totodată, reevaluarea mijloacelor fixe a fost înregistrată în mod eronat în evidența contabilă, fapt ce a dus la denaturarea rezultatelor fiecărui exercițiu financiar. Prezentarea acestei situații nereale a avut drept scop angajarea unui credit de exploatare de la BCR S, credit pentru care s-au plătit dobânzi și penalități care au afectat grav lichiditățile financiare ale societății.
Față de această stare de fapt, judecătorul sindic a apreciat ca fiind îndeplinite cerințele art. 138 alin. 1 lit. c și d din Legea nr. 85/2006 pentru atragerea răspunderii personale a celor 2 administratori ai debitoarei.
Împotriva sentinței au formulat recurs și solicitând, în principal respingerea cererii creditoarei DGFP H, iar in subsidiar, reducerea cuantumului sumei la care au fost obligați.
În motivare se arată că, pentru aplicarea dispozițiilor art. 138 alin 1 lit. c din Legea nr. 85/2005, era necesar a se dovedi că, continuarea activității să se fi făcut în interes personal ceea ce nu s-a dovedit, mai mult, s-a reținut că administratorii aveau interesul să mențină societatea în stare de funcționare întrucât se prefigura o comandă din partea armatei. În privința aplicării lit. daa celuiași articol, recurenții arată că prin această dispoziție legală se incriminează ținerea unei contabilități fictive, dispariția unor documente contabile sau neținerea contabilității în conformitate cu legea, judecătorul sindic reținând încălcarea dispozițiilor art. 11 alin. 1 din Legea nr. 82/1991, dispoziții legale modificate la data pronunțării hotărârii. Pe de altă parte, răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revenea administratorului, ordonatorului de credit sau altei persoane care avea obligația gestionării unității respective, iar ei în calitate de ingineri nu puteau verifica eventualele erori ale comportamentului de specialitate.
Din probatoriul administrat în cauză rezultă că numitul în calitate de director, a fost cel care a semnat bilanțurile contabile. Concluziile expertizei efectuate arată că nu poate fi reținută o supraevaluare a imobilelor, că activitatea de contabilitate a fost condusă pe un program de calculator iar eventualele erori de contabilizare a reevaluărilor nu au contribuit în mod direct la scăderea capacității de plată a societății. Instanța și-a motivat angajarea răspunderii recurenților doar pe bază de prezumții de culpabilitate fără ca acestea să fie întărite și de probatoriu administrat.
În subsidiar, recurenții au solicitat reducerea cuantumului creanței la plata cărei au fost obligații luându-se în considerare valoarea imobilului valorificat de creditoarea BCR S care nu a fost scăzută din totalul creanței datorate.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor invocate dar și din oficiu în raport de dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că aceasta este temeinică și legală.
Astfel, procedura reorganizării judiciare și a falimentului s-a deschis împotriva debitoarei SC. SRL prin încheierea nr. 791/23.06.2004 a judecătorului sindic, iar procedura falimentului s-a deschis prin încheierea nr. 711/10.06.2005. Conducerea societății a fost asigurată încă de la înființare de către administratorii și Benze, până în anul 2003 aceștia figurând pe statele de plată ale acesteia. Deși prin deciziile nr. 108 și 109/15.07.1998, a fost înlocuit cu, în evidențele ORC nu au fost operate aceste modificări. Prezenta cerere a fost formulată împotriva celor doi administratori de drept iar aceștia nu au înțeles să-l cheme în garanție pe, deși conform susținerilor din cererea de recurs, acesta a semnat bilanțurile contabile.
În ceea ce privesc criticile aduse sentinței atacate, trebuie remarcate următoarele aspecte:
La data săvârșirii faptei prevăzută de art. 138 alin. 1 lit. d, respectiv, ținerea unei contabilități fictive, dispariția unor documente contabile sau neținerea contabilității în conformitate cu legea, dispozițiile art. 11 alin. 1 din Legea nr. 82/1991 nu erau modificate iar momentul la care se face raportarea este cel al săvârșirii fapte și nu al pronunțării hotărârii prin care ea a fost reținută în sarcina recurenților. Faptul că cei doi administratori erau ingineri și nu puteau verifica eventualele erori ale compartimentului de specialitate contabilă nu poate fi reținut în favoarea acestora întrucât, pe de o parte, operează răspunderea prevăzută de art. 1000 alin. 3 Cod civil, respectiv a comitentului pentru fapta prepusului, iar pe de altă parte, nu au fost chemate în garanție persoanele direct răspunzătoare.
Judecătorul sindic a făcut o corectă apreciere a stării de fapt, din conținutul raportului de expertiză efectuat ( filele 264-286 vol. I) rezultând cu evidență faptul că prin săvârșirea de către cei doi administratori a faptei prevăzută la art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006, societatea debitoare a ajuns în stare de incapacitate de plată și apoi de insolvență, iar prezumțiile acestuia au la bază tocmai probatoriul administrat, respectiv, raportul de expertiză. În altă ordine de idei, nu se poate susține că recurenții nu au avut un interes personal în continuarea unei activități care ducea în mod vădit societatea la incapacitate de plată câtă vreme aceștia erau salariați ai debitoarei iar faptele lor au dus la acumularea continuă a datoriilor. Deși din anul 2001 societatea a încheiat anul fiscal cu pierderi (dacă înregistrările în contabilitate ar fi fost reale, acest aspect s-ar fi evidențiat în contabilitatea societății), acest trend menținându-se și în anii 2002 și 2003. mai mult, în anul 2002 societatea angajează și un credit bancar, cei doi au dispus continuarea activității debitoarei, introducând cererea pentru deschiderea procedurii falimentului doar la 03.06.2004. A menține în funcțiune o societate care înregistra pierderi masive doar pe considerentul că se prefigura o comandă din partea armatei nu poate constitui o justificare adecvată pentru o exonerare de răspunderea prevăzută de art. 138 lit. c din Legea nr. 85/2006.
Cât privește reducerea cuantumului creanței la care au fost obligați cu valoarea imobilului valorificat de BCR S, instanța consideră că aceasta este o chestiune ce ține de executarea silită, neputând fi analizată în această fază a procesului.
Curtea, constatând că recurenții nu au combătut cu argumente juridice viabile constatările din raportul de expertiză și cele reținute de judecătorul sindic în sarcina lor, va resping recursul ca nefundat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții, domiciliat în Ol S,-,.3, județul H și, domiciliat în O S,-, județul H, împotriva sentinței civile nr. 2528 din 8 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr. 1124/2004.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
Jud.fond:
-25.02.2008-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
