Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 463/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE NR. 463
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2008
PREȘEDINTE: Doina Lupea
JUDECĂTOR 2: Carmen Mladen
JUDECĂTOR 3: Lotus Gherghină
GREFIER - -
Pe rol, judecarea recursului formulat de creditoarea DGFP O împotriva sentinței nr.124 din 25 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC SRL POJ /- CF -, prin lichidator judiciar
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, constatându-se dosarul în stare de judecată, s-a trecut la soluționare, reținându-se că s-a solicitat judecarea în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod pr. civilă.
CURTEA
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința nr.124 din 25 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială în dosarul nr- s-a dispus închiderea procedurii insolvenței privind pe debitorul SC SRL S, s-a dispus radierea debitoarei din Registrul Comerțului, a fost descărcat lichidatorul judiciar de orice responsabilități legate de procedură, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții și asociați și s-a dispus plata sumei de 14.710,80 lei, reprezentând cheltuieli de administrare, către.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că, la data de 21.01.2008, lichidatorul judiciar a solicitat să se dispună închiderea procedurii falimentului privind pe debitorul SC SRL P O, procedură deschisă prin sentința nr. 579 din 10.10.2005 la cererea creditorului Agenția Națională de Administrarea Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice, pentru creanțe bugetare în sumă de 109.356 lei.
Constatând că s-a întocmit raportul final de lichidare din care rezultă că societatea comercială nu deține în patrimoniul său bunuri mobile sau imobile care să poată fi valorificate, că prin sentința nr.256 din 4 iunie 2007, reformată de Curtea de APEL CRAIOVA prin decizia nr. 1704 din 21 noiembrie 2007, fost stabilită răspunderea administratorilor debitoarei pentru plata pasivului acesteia de 111.394 lei, s-a respins cererea creditorului bugetar de continuare a procedurii. S-a motivat că instanța de control judiciar a reținut că înstrăinarea bunurilor existente în activ a avut loc pe cale silită tocmai pentru acoperirea datoriilor către bugetul de stat, iar falimentul s-a datorat lipsei pieței de desfacere a produselor petroliere.
Închiderea procedurii de faliment s-a realizat în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței.
Împotriva sentinței a declarat recurs creditoarea DGFP O criticând-o ca netemeinică și nelegală.
În esență, recurenta a formulat următoarele critici: raportul lichidatorului nu este suficient pentru a dovedi lipsa bunurilor din patrimoniul debitoarei, fiind necesar ca acest raport să se bazeze pe documente provenite de la autoritățile care dețin evidența bunurilor mobile și imobile; lichidatorul nu a examinat activitatea debitoarei, conform atribuțiilor conferite deart.25 din Legea nr.85/2006 și nu a întreprins toate demersurile necesare pentru identificarea bunurilor și veniturilor deținute de administratorul debitoarei, rezumându-se doar la a efectua adrese la primăria de la domiciliu acestuia; închiderea procedurii este prematură, nefiind atins scopul Legii nr.85/2006, care constă în acoperirea întregului pasiv al societății debitoare; nu s- nu s-a avut în vedere faptul că închiderea procedurii în temeiul art.132 alin.2 din Legea nr.85/2006 nu se poate realiza decât după aprobarea raportului final.
Analizând sentința conform dispozițiilor art.3041Cod pr. civilă, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art.131 din Legea nr.85/2006, în orice stadiu al procedurii, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii, prin care să dispună și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.
Conform raportului întocmit de lichidatorul judiciar la data de 21.01.2008, în averea debitorului nu există bunuri a căror valorificare să acopere cheltuielile administrative.
În condițiile în care nu există în fapt bunuri urmăribile, nu se întrevede utilitatea continuării procedurii, neputând fi atins scopul legii, definit de art. 2 din Legea nr.85/2006, respectiv acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, astfel încât apare ca neîntemeiată excepția prematurității luării măsurii de închidere a procedurii invocată de recurentă.
Raportul lichidatorului judiciar care a stat la baza închiderii procedurii nu este un raport final în sensul art.129 din lege, nefiind întocmit ca urmare a valorificării bunurilor din averea debitoarei, astfel încât sunt străine cauzei criticile referitoare la nerespectarea dispoz. art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.
În realitate, raportul lichidatorului judiciar este unul de activitate, în care supune atenției judecătorului sindic faptul că în patrimoniul societății nu există bunuri, ceea ce face incidente dispozițiile art.131 din Legea 85/2006. Cum recurenta nu face dovada că în averea debitorului ar exista bunuri care să poată fi valorificate de către lichidatorul judiciar desemnat în cauză, Curtea reține că mențiunile acestuia din raport referitoare la inexistența bunurilor sunt reale și bazate pe consultarea documentelor provenind de la organele care dețin evidența bunurilor mobile și imobile.
Lichidatorul judiciar și-a îndeplinit atribuțiile ce-i reveneau potrivit art, 25 lit.a din Legea nr.85/2006, procedând la examinarea activității debitorului în raport de situația de fapt, așa cum rezultă din raportul întocmit la data de 04.12.2007.
Având în vedere considerentele reținute mai sus, Curtea constată că nu sunt întrunite cerințele art 304 pct.9 și art 3041.proc.civ. astfel încât, apreciind că sentința atacată este temeinică și legală, potrivit art. 312.proc. civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de creditoarea DGFP O cu sediul în S-, Județul O, împotriva sentinței nr.124 din 25 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC SRL POJ /- CF - prin lichidator S cu sediul în S,-,.8C,.A,.4, Județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Mai 2008.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
Red.DL/4 ex.
Jud.fond
Tehnored.MP/12.o6.2008
Președinte:Doina LupeaJudecători:Doina Lupea, Carmen Mladen, Lotus Gherghină
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
