Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 479/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIA NR.479/
Ședința publică de la 02 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alexandrina Zaharia dr. - -
JUDECĂTOR 2: Simona Gavrila
JUDECĂTOR 3: Gina Ignat
Grefier - - -
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol, judecarea recursului declarat de către creditoarea - LEASING SA, cu sediul în B, sector 1,-, împotriva sentinței comerciale nr. 599/11.05.2009 pronunțată de Tribunalul Galați, în contradictoriu cu intimații - SRL prin lichidator judiciar, - SA G prin lichidator judiciar, lichidator și ORC TRIBUNALUL GALAȚI, cauza având ca obiect procedura insolvenței - 85/2006.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspunde pentru recurenta creditoare av., în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar și lichidatorul debitoarei - SRL, lipsă fiind ceilalți intimați.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat și timbrat corespunzător, cu 39 lei taxă judiciară de timbru, timbru judiciar în valoare de 0,50 lei, iar la 24.09.2009 recurenta creditoare a înaintat la dosar relațiile solicitate de instanță, după care;
Curtea, după verificarea tuturor actelor existente la dosarul cauzei, constată taxa de timbru legal satisfăcută și, cauza fiind în stare de judecată acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentei creditoare solicită admiterea recursului în sensul casării hotărârii recurate, iar pe fond solicită a se dispune înscrierea recurentei creditoare la masa credală cu suma de 85.857,93 lei reprezentând cuantumul ratelor de leasing solicitate cu titlu de daune interese. Dezvoltând motivele de recurs susține că în hotărârea tribunalului judecătorul sindic afirmă că administratorul judiciar poate controla titlul executoriu, această remarcă nefiind fondată, precum și faptul că din punctul său de vedere titlul executoriu privește doar debitul. Solicită a se constata că acesta cuprinde și o clauză penală legată de reziliere, precum și daune interese. În acest sens s-a depus și un desfășurător al contractului de leasing, potrivit căruia toate ratele existente după momentul neachitării reprezintă daune interese.
Pentru cele expuse oral și detaliate în motivele scrise, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii recurate și în rejudecare solicită înscrierea la masa credală a creditoarei cu suma menționată mai sus.
Întrebat fiind cu privire la valoarea reziduală, reprezentantul recurentei creditoare susține că din eroare s-a solicitat deoarece aceasta nu intră în contractul de leasing, urmând ca până la pronunțare să depună și o cerere scrisă cu privire la acest aspect.
Lichidatorul societății debitoare solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii recurate ca temeinică și legală. Solicită a se avea în vedere că societatea creditoare s-a înscris la masa credală cu contractul de leasing dar nu și cu capitalul. Aceasta și-a recuperat bunul și dorește și ratele de leasing ceea ce înseamnă o îmbogățire fără justă cauză.
Solicită a se avea în vedere că rezilierea aparține unilateral societății de leasing și nu se face dovada despre culpa societății debitoare, respectiv nu se face dovada că mașina ar fi fost depreciată, așa cum s-a precizat.
Cu privire la desfășurător, acesta este semnat doar de societatea de leasing, fără să poarte și semnătura societății debitoare, ceea ce duce la concluzia că aceasta din urmă nu și-a dat consimțământul. Depune și concluzii scrise susținute de acte, solicitând să fie avute în vedere la pronunțare.
În replică, față de susținerea lichidatorului debitoarei apărătorul recurentei învederează că acel grafic despre care s-a făcut vorbire, se semnează face parte integrantă din contract și se semnează doar la sfârșitul contractului.
Cu privire la susținerea lichidatorului privind îmbogățirea fără justă cauză apărătorul recurentei invocă clauza penală cu precizarea că în cauză există un pact comisoriu de gradul III.
CURTEA
Asupra recursului comercial d e față;
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la 25.03.2009 în dosarul nr-, creditoarea Leasing SA a formulat contestație la tabelul preliminar al creanțelor, întocmit de lichidatorul judiciar al debitoarei - SRL.
În motivarea de fapt a contestației a arătat că a încheiat cu debitoarea contractul de leasing financiar nr. 49036/ -1-001. Debitoarea nu și-a îndeplinit însă obligația contractuală, astfel că la data de 30.09.2008 contractul a fost reziliat, iar creditoarea a încercat soluționarea litigiului pe cale amiabilă.
Creditoarea s-a înscris la masa credală a debitoarei cu suma de 85.857,93 lei (echivalentul a 22.475 euro), reprezentând daune-interese datorate de utilizator ca urmare a rezilierii contractului din culpa exclusivă a acestuia.
La data de 17.03.2009 lichidatorul i-a comunicat tabelul suplimentar al creditorilor, în care creanța sa nu a fost admisă, cu motivarea că este nedatorată. Or, creditoarea a depus odată cu declarația de creanță contractul de leasing și notificarea de reziliere a acestuia. Respingerea declarației ca nedatorată este nelegală, având în vedere prevederile contractuale. A fost încălcat art. 66 din lege, potrivit căruia toate creanțele vor fi supuse verificării.
În drept a invocat dispozițiile art. 73 alin. 1 și 66 din Legea nr. 85/2006.
Prin sentința nr. 599/11.05.2009 Tribunalul Galația respins ca nefondată contestația la tabelul suplimentar formulată de creditoarea - Leasing SA.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul Galația reținut următoarele:
Prin contractul de leasing financiar nr. 49036/2008 Leasing SA, în calitate de finanțator, s-a obligat să asigure utilizatorului folosința autovehiculului cambinato, acesta din urmă obligându-se să achite contravaloarea celor 48 de rate de leasing.
Face parte din acest contract și înscrisul intitulat "condiții generale pentru contractele de leasing financiar", astfel cum se prevede în preambulul acestora, condiții ce au fost însușite de debitor, fiind semnate și ștampilate de către reprezentantul acestuia.
Conform art. 4.2.B din aceste condiții generale, în cazul rezilierii unilaterale a contractului de către finanțator, ca urmare a apariției unui caz de culpă conform art.4.1, utilizatorul va plăti cu titlu de daune-interese contravaloarea tuturor ratelor de leasing ce urmau a fi plătite de la data ultimei scadențe și până la sfârșitul contractului, concomitent cu predarea către finanțator a bunului ce face obiectul contractului.
În cauză, contestatoarea nu a administrat probe în dovedirea susținerilor sale, în condițiile în care ar fi putut dovedi cu înscrisuri data ultimei plăți sau alt motiv care a dus la rezilierea unilaterală a contractului (având în vedere că art. 4.1 cuprinde lit. a-l, cu titlu exemplificativ, referitoare la eventuale cauze care ar constitui culpa utilizatorului, iar notificarea rezilierii din 2.10.2008 nu precizează care este motivul acesteia).
Contestatoarea nu a anexat un mod de calcul al daunelor-interese, nu a emis facturi pentru contravaloarea lor, nu a precizat perioada pentru care le-a calculat și nici debitul la care au fost aplicate, astfel încât întinderea lor nu poate fi determinată, iar creanța nu îndeplinește condiția esențială de a fi certă.
Instanța are în vedere și conținutul art. 4.2.A din condițiile generale anexă la contract, potrivit cărora daunele-interese datorate de utilizator se calculează diferit și au un cuantum diferit în funcție de natura pecuniară sau nepecuniară a obligației neîndeplinite de utilizator și care a dus la rezilierea contractului. Și pentru clarificarea acestui aspect contestatoarea ar fi trebuit să indice cel puțin în notificare motivul pentru care a reziliat contractul, să arate și să dovedească în ce a constat culpa debitoarei.
În ceea ce privește caracterul de titlu executoriu al contractului de leasing, acesta se menține doar în privința sumelor datorate conform contractului. Pentru daunele-interese datorate ca urmare a nerespectării clauzelor contractuale creditoarea ar fi trebuit să promoveze acțiune în instanță pentru ca pe baza probelor administrate și în urma stabilirii culpei debitoarei să se calculeze întinderea obligației de plată și să se obțină un titlu. Suma pretinsă de creditoare, de 85.857,93 de lei nu a fost în nici un fel dovedită.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat recurs contestatoarea, solicitând modificarea ei în sensul dispunerii înscrierii la masa credală cu suma de 85.854,93 lei reprezentând cuantumul ratelor de leasing solicitate.
În motivarea cererii sale a arătat contestatoarea că încheiase cu debitoarea un contract de leasing financiar care a fost reziliat în urma Notificării nr. 679/2008, pentru faptul că utilizatorul nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, că debitoarea s-a aflat în culpă întrucât nu a achitat rata de leasing nr. 4 și împotriva sa s-a declanșat procedura de insolvență astfel încât potrivit art. 4.1 intervenea rezilierea de plin drept.
A mai arătat contestatoarea recurentă că potrivit art. 4.2 lit. B din contractul de leasing, utilizatorul trebuia să achite finanțatorului cu titlu de daune interese c-valoarea tuturor ratelor de leasing ce urmau să fie plătite până la sfârșitul contractului și toate cheltuielile făcute de finanțator pentru a reintra în posesia bunului.
Că modul de calcul al daunelor-interese reiese din scadențarul depus la dosarul cauzei și că în temeiul OG 51/1997 contractul de leasing beneficiază de un regim aparte fiind titlu executoriu, astfel încât potrivit art. 66 din Legea 85/2006 el nu trebuie verificat.
În cauză nu s-au formulat întâmpinări.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor invocate de către contestatoare, Curtea de Apel apreciază că recursul este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
Din înscrisurile depuse rezultă că debitoarea și contestatoarea au încheiat contractul de leasing nr. 49036 -1-001 și că prin adresa din data de 30.09.2008, notificată prin executor judecătoresc la 2.10.2008 contestatoarea a notificat rezilierea contractului pentru înregistrarea de restanțe la plata ratelor de leasing.
În temeiul clauzelor contractuale - capitolul "Consecințele apariției unui caz de culpă" - în cazul rezilierii contractului utilizatorul trebuie să plătească finanțatorului cu titlu de daune-interese c/valoarea tuturor ratelor de leasing, toate cheltuielile și orice sumă cerută de finanțator pentru reintrarea în posesie a bunului ce forma obiectul contractului de leasing.
Rezultă din acestea faptul că contestatoarea a dovedit existența creanței constând în daunele interese datorate urmare a rezilierii contractului și că debitoarea era cea care trebuia să dovedească faptul că a achitat ratele și nu s-a produs rezilierea contractului sau că a achitat daunele-interese.
Cum debitoarea nu a făcut astfel de dovezi se reține faptul că aceasta datorează creditoarei daunele-interese stabilite prin contract.
În ceea ce privește cuantumul creanței, se reține faptul că recurenta-contestatoare a solicitat suma de 85.857,93 lei reprezentând echivalentul sumei de 22.475,90 Euro.
Această sumă se compune din ratele de leasing, dobândă și valoare reziduală.
Cum dobânda este prevăzută pentru restituirea sumei finanțate până la data de 01.05.2012, iar urmare a rezilierii data exigibilității se modifică devenind data rezilierii, văzând și faptul că urmare a deschiderii procedurii conform art.41 din Legea 85/2006 nu mai curg dobânzi sau penalități, Curtea apreciază că acestea nu trebuia incluse în totalul daunelor interese.
De asemenea, se reține faptul că valoarea reziduală este suma de plătit în cazul în care utilizatorul opta pentru achiziționarea bunului și că aceasta este diferită de ratele de leasing, astfel încât nici aceasta nu va fi inclusă în totalul daunelor interese.
Față de aceste considerente, Curtea de Apel va admite recursul și va modifica sentința recurată în sensul că va admite contestația la tabelul suplimentar și va dispune înscrierea creditoarei cu o creanță egală cu suma ratelor de leasing, în cuantum de 11.476,64 Euro, sumă exprimată în lei la cursul Euro de la data deschiderii procedurii.
PNTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de creditoarea - LEASING SA, cu sediul în B, sector 1,-, împotriva sentinței comerciale nr. 599/11.05.2009 pronunțată de Tribunalul Galați, pe care o modifică în sensul că:
Admite în parte contestația la tabelul suplimentar și dispune înscrierea creditoarei cu o creanță de 44.872,16 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 octombrie 2009.
Președinte, dr. - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
12 Octombrie 2009
Fond:
Președinte:Alexandrina ZahariaJudecători:Alexandrina Zaharia, Simona Gavrila, Gina Ignat
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
