Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 48/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 48
Ședința publică de la 15 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicolae Durbacă
JUDECĂTOR 2: Marius Irimie
JUDECĂTOR 3: Mircea Noșlăcan
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de debitoarea SC SRL împotriva Sentinței nr. 1386/C/2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr- al Tribunalului Sibiu.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se că la dosar s-a înregistrat întâmpinare din partea creditoarei intimate Leasing SA, iar din partea debitoarei recurente, chitanța ce face dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 60 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Instanța, având în vedere actele dosarului și împrejurarea că s-a solicitat judecare și în lipsă, conform art. 242 alin. 2.pr.civ. lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față,
Prin sentința comercială nr.1386/C/2009 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Sibius -a respins contestația la cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată de debitoarea SC SRL în contradictoriu cu creditoarea SC Leasing SA, s-a admis cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată de creditoarea SC Leasing SA în contradictoriu cu debitoarea SC SRL și, în consecință, în temeiul art.33 alin.6 din Legea nr.85/2006 modificată, s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței debitoarei SC SRL.
Pentru a pronunța această sentință judecătorul sindic a reținut, din examinarea contractului de leasing și a actului adițional la contract, care potrivit art.8 din OG nr. 51/1997 constituie titlu executoriu, că facturile emise pentru ratele 15,16 și 17 scadente la 01.04.2009 și facturile emise pentru ratele 18 și 19 (scadente la 25.02.2009 și respectiv 25.03.2009), în valoare totală de 48.767,99 lei, nu au fost achitate la scadență, fapt necontestat de către debitoare.
Argumentele debitoarei privind greșita determinare a întinderii sumei datorate în temeiul contractului, în ipoteza restituirii bunurilor, obiect al leasingului nu sunt de natură a conduce la respingerea cererii creditoarei.
Aceasta deoarece, judecătorului sindic îi revine obligația de a verifica valoare prag a creanței. Or, din examinarea facturilor aferente ratelor 15-19 facturi enumerate de debitoare s-a apreciat că suma de 48.747,99 lei poate constitui fundamentul cererii de deschidere a procedurii insolvenței, urmând ca aspectele vizând întinderea creanței să fie stabilite în procedură în modalitatea reglementată de legea insolvenței.
În consecință, având în vedere prevederile art. 376 alin.3 și alin.4 pr.civ. și ale art. 1023 civ. care definesc conceptul creanței certe, lichide și exigibile, apreciind că judecătorul sindic are atributul și competența verificării acestor condiții ale creanței s-a constatat că suma de 48.747, 99 lei prezintă raportul de certitudine, lichiditate și exigibilitate.
În ceea ce privește susținerea debitoarei vizând lipsa dovezilor privind starea de încetare a plăților care incubă autorului cererii, judecătorul sindic a constatat că aceasta este nefondată.
Dispozițiile art. 3 pct.1 lit.a din Legea nr. 85/2006 modificată instituie o prezumție de insolvență pentru comerciantul debitor care nu stinge o datorie exigibilă după 30 de zile de la scadență.
Instituirea acestei prezumții, cu consecința răsturnării probei în sarcina debitorului, este justificată, conform jurisprudenței constante a instanței de contencios constituțional (Decizia Curții Constituționale nr. 1133/06.10.2008 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 776/19.11.2008 și Decizia Curții Constituționale nr. 680/05.05.2009 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 441/26.06.2009), de necesitatea asigurării celerității în desfășurarea procedurii insolvenței, principiu recunoscut pentru desfășurarea raporturilor de drept comercial, precum și din nevoia de a evita obligația creditorului de a dovedi starea de insolvență, fapt ce ar fi imposibil în condițiile în care acesta nu are acces la documentele debitorului și la datele privind disponibilitățile bănești ale acestuia.
Afirmația debitoarei vizând infirmarea stării de insolvență nu poate prin ea însăși să permită aprecierea instanței cu privire la situația lichidităților pentru plata datoriilor exigibile.
În consecință, față de dispozițiile art. 1202 alin.1 civ. potrivit cu care prezumția legală acordă o dispensă de dovadă în favoarea celui căruia este făcută, situație în raport de care, debitoarei îi revenea sarcina probei de natură a infirma starea de insolvență, judecătorul sindic a constatat ca dovedită această stare a patrimoniului din perspectiva art.3 pct.1 din Legea nr. 85/2006 modificată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs debitoarea SC SRL, solicitând modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii creditoarei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului s-a arătat că, în mod greșit, s-a apreciat caracterul cert, lichid și exigibil al creanței. Cuantumul creanței este de 9616,04 lei reprezentând ratele 15-19. Factura nu este un act de creanță. Creanța invocată de creditoare este 772.747,23 lei. Facturile din 25.02.2009 și 25.03.2009 nu corespund prevederilor contractului de leasing. Creanța este mai mică de 30.000 lei, valoarea prag prevăzută de Legea nr.85/2006.
În drept, s-au invocat prevederile art.274, 299 și urm. art. 379 pr.civ. Legea nr.85/2006 și HG nr.831/1997.
Recursul a fost legal timbrat cu 60 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
Creditoarea SC Leasing SA a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că, în speță, titlul de creanță este un contract de leasing, acesta fiind executoriu conform art.8 din OG nr. 51/1997. Creanța este mai mare decât valoarea prag prevăzută de art.3 pct.12 din Legea nr.85/2006. Debitoarea este în incapacitate de plată, neachitând la scadență sumele prevăzute în graficul de plăți.
S-a solicitat judecarea recursului în lipsa părților, în conformitate cu art.242 așlin. 2 pr.civ.
Verificând recursul debitoarei SC SRL față de motivele invocate, în conformitate cu prevederile art.304 și 3041pr.civ. curtea de apel constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Creanța invocată de creditoarea SC Leasing SA derivă din contractul de leasing încheiat între părți.
Debitoarea SC SRL nu a contestat că nu a achitat ratele 15-19, deși acestea erau scadente.
Debitoarea a arătat că valoarea acestor rate este de doar 9616,04 lei.
Verificând graficul de plăți (11, 12, 15, 16) și contractul de leasing (10, 14, 18-20), curtea de apel constată că sumele stipulate în contract sunt stabilite în EUR. Suma recunoscută de debitoare nu este de 9616,04 lei, ci de 9616,04 EUR. La această sumă se adaugă și penalizările și asigurările CASCO.
Debitoarea și-a asumat prin contract obligația de achita sumele cuprinse în grafic, fără a invoca necomunicarea facturii.
Creanța este certă, lichidă, exigibilă și depășește pragul de 30.000 lei.
Față de cele reținute și văzând și dispozițiile art.31 și art.3 pct.1 și 12 din Legea nr.85/2006, curtea de apel urmează ca, în temeiul art.312 pr.civ. să respingă recursul debitoarei SC SRL.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de debitorul SC " " SRL împotriva sentinței nr.1386/C/2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15.01.2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Th.
Ex.5/15.02.2010.
Jud.sind:
Președinte:Nicolae DurbacăJudecători:Nicolae Durbacă, Marius Irimie, Mircea Noșlăcan
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
