Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 497/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr- DECIZIE Nr. 497/2008
Ședința publică de la data de 22 Iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cătălin Șerban
JUDECĂTOR 2: Claudia Popescu
JUDECĂTOR 3: Mona Gabriela
Grefier -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de debitorul " " - prin administrator, împotriva sentinței civile nr.96/F din 19 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr.-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns avocat din partea recurentului- debitor, lipsă fiind: intimatul- lichidator și intimații- creditori: LEASING ROMÂNIA și BROKER DE ASIGURARE
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, în sensul că s-au comunicat prin fax de către recurent, precizări în scris referitoare la efectuarea procedurii de citare și copia chitanței de plată a taxei de timbru, după care:
Avocat pentru recurent, depune la dosar chitanța de plată în original, a taxei de timbru de 10 lei și timbru judiciar de 0,50 lei, precizând totodată că nu mai are cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind cereri de formulat în cauză, sau alte chestiuni prealabile, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul recurentului- debitor având cuvântul, susține că sentința recurată este nelegală atât sub aspectul contradictorialității dintre considerentele hotărârii și
dispozitivul acesteia, cât și pe fond, având în vedere că societatea recurentă a făcut dovada cu acte până la pronunțarea sentinței, că au fost achitate creanțele, deci nu se afla în stare de insolvență. Invocă dispozițiile art.33 alin.5 din 85/2006, punând concluzii de admitere a recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate și pe fond respingerea acțiunii. Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
-deliberând-
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.96/F/19.02.2008 Tribunalul Neamț, prin judecătorul sindic, a admis cererea formulată de creditoarele Leasing România și Broker de asigurare și, în temeiul art.33 al.6 din Legea nr.85/2006, a deschis procedura insolvenței împotriva debitoarei SC""SRL.
A fost numit administrator judiciar și s-au dispus celelalte măsuri prevăzute de Legea nr.85/2006.
Prin aceeași sentință s-a anulat ca netimbrată contestația formulată de debitoare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a avut în vedere următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.1311/103 F/2007 creditoarele arătate mai sus au solicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei SC" "SRL, pentru recuperarea unei creanțe de 16.570,50 lei constând în rate de leasing restante și primă de asigurare restantă, creanța decurgând din contractul nr.-/46955.
Debitoarea a formulat contestație la cererea introductivă fără a achita taxa de timbru și timbru judiciar deși judecătorul sindic i-a pus în vedere acest lucru.
Constatând că, creanța pretinsă prin cererea introductivă este certă, lichidă și exigibilă și că debitoarea se află în încetare de plăți, prima instanță i-a anulat contestația și a dispus deschiderea procedurii.
Împotriva sentinței a declarat recurs debitoarea, arătând în motivare că în mod eronat prima instanță a apreciat că se află în stare de insolvență. În realitate, până la data pronunțării hotărârii recurate, recurenta susține că ar fi achitat o mare parte din creanța pretinsă, rămânând de plată doar suma de714,08 leireprezentând
prime de asigurare, sumă care se află sub pragul minim prevăzut de lege pentru admiterea cererii.
Totodată, a mai susținut recurenta, câtă vreme a formulat contestație la cererea introductivă, prima instanță trebuia să procedeze la analizarea ei, mai ales că nu s-a exprimat de către debitoare nici intenția de reorganizare.
Curtea, analizând recursul declarat, constată că nu este întemeiat pentru cele ce vor fi arătate în continuare:
Așa cum a arătat și judecătorul sindic, la data formulării cererii, creanța pretinsă era certă, lichidă și exigibilă iar cuantumul acesteia se situa peste pragul minim prevăzut de lege. Contestația formulată de debitoare nu a fost timbrată, deși s-au acordat în acest sens trei termene de judecată, astfel că soluția anulării acesteia ca netimbrată este legală și temeinică în raport de dispozițiile art.20 al.3 din Legea nr.146/1997.
Pe de altă parte, chiar dacă s-ar primi susținerea recurentei referitoare la faptul că netimbrarea contestației nu ar fi putut să o lipsească de efecte, este de observat, dincolo de lipsa motivării contestației, debitoarea mărginindu-se la a solicita acordarea de termene pentru plata creanței, că aceasta nu a făcut minimele diligențe de a depune la dosar foile de vărsământ prin care susține că a achitat o parte importantă a creanței.
Instanța de recurs, analizând acest aspect, constată că susținerile referitoare la plata creanței până la data pronunțării hotărârii recurate nici nu pot fi primite, cel puțin 3 din plăți fiind efectuate după soluționarea cauzei de judecătorul sindic. Mai mult decât atât, simpla plată a unei părți din creanță nu reprezintă în sine o dovadă că debitoarea nu s-ar afla în stare de insolvență, astfel cum este ea definită în art.3 al.1 pct.1 din Legea nr.85/2006. Astfel, debitoarea ar fi trebuit să facă dovada că fondurile sale bănești acoperă datoriile exigibile ori, plățile invocate de debitoare au fost efectuate prin foi de vărsământ, ceea ce presupune depunerea
de către debitoare în numerar a sumelor de plată direct în contul creditoarelor, ceea ce întărește ideea că în conturile debitoarei nu se aflau sumele necesare pentru plata datoriilor exigibile. Un ultim argument în favoarea legalității și temeiniciei hotărârii primei instanțe îl constituie chiar perioada îndelungată în care recurenta pretinde că a achitat suma restantă, plățile invocate înșiruindu-se de-a lungul a aproape un an.
În consecință, față de cele ce preced, recursul debitoarei urmează a fi respins ca nefondat, judecătorul sindic reținând în mod legal și temeinic că debitoarea se află în încetare de plăți iar creanța creditoarei este certă, lichidă și exigibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de debitoarea " " - prin administrator, împotriva sentinței civile nr.96/F din 19 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr.-, în contradictoriu cu intimatul - lichidator și intimații - creditori: LEASING ROMÂNIA și BROKER DE ASIGURARE
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Iulie 2008.
PREȘEDINTE,
JUDECĂTORI,
Pt.jud.
plecată în -
VICEPREȘEDINTE INSTANȚĂ
GREFIER,
Red.-
Red. - -
Tehnored.- - ex.2
31/31.07.2008
Președinte:Cătălin ȘerbanJudecători:Cătălin Șerban, Claudia Popescu, Mona Gabriela
| ← Contestatie faliment - procedura insolventei. Decizia 113/2008.... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
