Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 498/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 498/2008
Ședința publică de la 15 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gilica Popescu
JUDECĂTOR 2: Doina Hârceagă
JUDECĂTOR 3: Eugenia Florescu
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de pârâtul împotriva Sentinței nr. 124/F din 25 aprilie 2007 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Hunedoara în Dosar nr- (nr. în format vechi 7015/2004).
La apelul nominal se prezintă avocat pentru recurent și avocat pentru intimata creditoare Banca Internațională a Religiilor-Sucursala Zonală Sibiu prin lichidator judiciar Insolvency Specialists B, lipsind restul părților.
Procedura de citare nu este îndeplinită cu intimatul, nefiind restituită dovada.
Referindu-se la obligația dispusă de instanță prin încheierea de ședință din 1 octombrie 2008, avocat depune la dosar dovada că reprezintă lichidatorul judiciar, respectiv contractul de asistență juridică, în copie ilizibilă.
Mai depune Sentința Tribunalului București - Secția comercială nr. 4461 din 10.07.2000 prin care au fost desemnați în calitate de lichidatori ai:SC și Valorificare Activ SA și Management Consultans SRL.; Încheierea Tribunalului București din 21.02.2007 prin care s-a luat act de schimbarea formei de organizare juridică și a denumirii societății de lichidare Insolvency Specialists și înscrisuri referitoare la transferul clientelei și portofoliului activităților de insolvență.
Nu poate depune la dosar încheierea prin care judecătorul sindic a aprobat ca lichidatorul judiciar să-și angajeze avocat.
Instanța constată că dl. avocat nu este împuternicit legal, potrivit Codului d e procedură civilă și legii speciale în materie, pentru că nu a primit împuternicire din partea judecătorului sindic. Este curator litis și nu se poate prezenta în această cauză.
Avocat arată că în aceste condiții se impune amânarea cauzei având în vedere și lipsa procedurii de citare cu și intimatul.
Invocă excepția inadmisibilității cererii de atragere a răspunderii pârâtului întemeiată pe art. 39 alin. 1 din nr.OG 10/2004, considerând că în speță acest temei de drept este inaplicabil invocând prevederile Legii nr. 109/1996 privind organizarea și funcționarea cooperativelor de consum și a cooperativelor de credit coroborat cu art. 286 alin. 2 din OUG nr. 97/2000 privind organizațiile cooperatiste de credit. Depune la dosar note de ședință pentru a fi comunicate cu părțile
Instanța lasă cauza în pronunțare pe excepție.
CURTEA DE APEL
În deliberare asupra recursului de față se constată că prin sentința nr. 124/F/2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr- s-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitorului Casa Județeană a Cooperativelor de Credit Română, s-a descărcat lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități, s-a dispus plata către lichidatorul judiciar Consult Orăștie a sumei de 1542,60 lei din fondul unic de lichidare.
A fost admisă cererea formulată de lichidatorul judiciar și atrasă răspunderea administratorului pentru pasivul instituției de credit în sumă de 282.909,11 lei, s-a respins cererea formulată de lichidator împotriva administratorilor și, s-a dispus notificarea sentinței persoanelor interesate, DGFP H, ORC H pentru efectuarea mențiunii de radiere precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a pronunța această sentință judecătorul sindic a reținut că prin încheierea nr. 2266/2004 pronunțată de judecătorul sindic s-a dispus deschiderea procedurii falimentului debitoarei Casa Județeană a Cooperativelor de Credit Română D fiind numit lichidator SC SRL Orăștie.
S-a afișat raportul final, s-a constatat că instituția de credit nu deține active ce pot fi valorificate motiv pentru care s-a constatat că este aplicabil art. 131 din Legea 85/2006 coroborat cu art. 44 din nr.OG 10/2004.
Referitor la cererea de antrenare a răspunderii administratorului s-a reținut că este întemeiată fiind întrunite cerințele răspunderii civile delictuale deoarece acesta a contribuit la ajungerea instituției în stare de insolvență prin acordarea de credite cu încălcarea cerințelor prudențiale aprobate prin normele în vigoare cât și prin nerespectarea prevederilor legale, fapte prevăzute de litera g și i ale art. 39 alin. 1 din nr.OG 10/2004.
S-a reținut că din întreaga documentație aflată la dosar rezultă că a fost cel care s-a ocupat de administrarea societății și a dispus continuarea unei activități care ducea în mod vădit la încetarea de plăți și acumularea de debite. Mai mult, acesta nu a dus la îndeplinire contractele de împrumut încheiate cu, omițând totodată să achite datoriile față de bugetul general consolidat al statului.
S-a constatat că lipseau sumele disponibile pentru plata obligațiilor exigibile către creditori, că aceștia sunt prejudiciați și această stare presupune nu doar imposibilitatea temporară de plată a creanțelor ci și imposibilitatea de satisfacere integrală a respectivelor creanțe. S-a apreciat că între faptele săvârșite și prejudiciul cauzat există o legătură de cauzalitate ce a condus la ajungerea societății în stare de insolvență.
S-a reținut de către judecătorul sindic că toate activitățile și operațiunile de angajare a instituției de credit au fost efectuate doar de unul dintre administratori, respectiv de, el fiind și semnatarul tuturor documentelor privind activitatea debitoarei, iar în ceea ce-i privește pe ceilalți doi administratori și nu s-a produs dovezi din care să rezulte că au făcut acte de administrare faptică efectivă.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul, fost administrator, care solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii judecătorești în sensul respingerii cererii formulate de de atragere a răspunderii recurentului și obligarea acestuia la plata sumei de 282.909,11 lei reprezentând pasivul instituției de credit conform tabelului definitiv consolidat al creanțelor.
Hotărârea instanței de fond este criticată ca fiind netemeinică și nelegală deoarece s-a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 39 litera i din nr.OG 10/2004 privind reorganizarea judiciară și falimentul instituțiilor de credit așa cum a fost ea modificată prin Legea nr. 278/2004 care prevede că poate fi atrasă răspunderea membrilor organelor de conducere care au întocmit situații financiare, alte situații contabile ori raportări cu nerespectarea prevederilor legale.
Arată că în calitatea sa de președinte al Casei Județene al Cooperativelor de Credit nu a avut ca atribuții de serviciu să întocmească situații financiare, situații contabile și raportări contabil financiare.
Susține de asemenea că lichidatorul nu a fost în măsură să dovedească săvârșirea faptei ilicite determinare, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și cuantumul pagubei produse datorită delictului așa încât faptele sale să poată fi încadrate în ipoteza prevăzută la art. 39 litera i din nr.OG 10/2004.
Mai arată de asemenea că la baza insolvabilității Casei Județene a Cooperativelor de Credit Română stă respingerea autorizării cooperativelor afiliate și nu poate fi reținută afirmația că s-a continuat o activitate care conducea la starea de insolvență pentru că, începând cu OG97/2000nu s-au mai acordat credite, activitatea rezumându-se la încasarea ratelor scadente și a cotizațiilor.
Se mai arată de asemenea că art. 39 al OG10/2004 enumeră limitativ faptele a căror săvârșire atrage antrenarea răspunderii membrilor organelor de conducere și control astfel că răspunderea nu poate fi antrenată în afara celor prevăzute limitativ de lege.
Recursul este legal timbrat.
Analizând recursul de față prin prisma motivelor de recurs și din oficiu, Curtea constată că este întemeiat.
Curtea constată că Banca Internațională a Religiilor a solicitat intrarea în faliment a Casei Județene a Cooperativelor de Credit Română D invocând existența unei creanțe constând într-un împrumut în sumă de 50.000.000 lei.
Temeiul de drept al cererii creditoarei îl reprezintă Legea nr. 64/1995.
Ulterior, judecătorul sindic prin încheierea nr. 2266/2004 a admis cererea și a deschis procedura falimentului debitoarei în temeiul prevederilor nr.OG 10/2004, modificată și completată prin Legea nr. 278/2004.
Creditoarea și-a întemeiat declarația de creanță pe prevederile Legii nr. 64/1995, judecătorul sindic, prin încheierile pronunțate, face referire la Legea nr. 64/1995 (spre exemplu încheierea din 16.08.2005-fila 46) pentru ca ulterior, la 21.02.2007, prin încheierea de la fila 166, judecătorul să-și întemeieze dispozițiile pe Legea nr. 85/2006, lege pe care de altfel o invocă și prin Sentința 124///2007.
Față de aceste inconsecvențe, se constată că speței i-au fost aplicate legi diferite.
Curtea reține că aplicabile speței sunt prevederile Ordonanței de guvern 10/22 ianuarie 2004 privind falimentul instituțiilor de credit coroborată cu prevederile legii reorganizării judiciare și a falimentului aplicabilă la data introducerii cererii, 18.05.2004, respectiv Legea 64/1995.
Față de cele de mai sus, Curtea constată că judecătorul sindic nu a aplicat pașii indicați expres de OG10/22 ianuarie 2004, legea specială aplicabilă instituțiilor de credit, ceea ce face ca hotărârea atacată să fie nelegală.
Față de legea aplicabilă speței se poate aprecia și măsura în care lichidatorul sau creditorii au dreptul de a cere atragerea răspunderii administratorului sau persoanelor responsabile.
În aplicarea legii speciale în materia falimentului cooperativelor de credit, judecătorul sindic avea atribuția de a solicita fișa de identificare cooperativei la data constituirii și înregistrării la Oficiul Registrului Comerțului, in extenso, pentru a determina care este capitalul social al cooperativei, bunurile acesteia și asociații cooperatori.
De asemenea, avea obligația de a solicita toate informațiile și înregistrările de la Oficiul Registrului Comerțului în condițiile în care se constată că administrator a fost și doamna (fila 173).
Hotărârea atacată se constată a fi și nelegală și netemeinică.
Cu privire la cererea privind atragerea răspunderii, nu s-a lămurit în cauză cărui subiect îi este admis dreptul de a formula o asemenea cerere, creditorilor sau lichidatorului.
Sub aspectul acestei cereri se constată că motivele privind răspunderea sunt formulate in globo, având în vedere că, a avut mai mulți administratori.
Se mai constată că la fila 175 există o ordonanță emisă la 9.03.2007 de către parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara prin care s-a dispus trimiterea cauzei privind pe, pentru completarea cercetărilor penale la IPJ
Asupra stadiului acestor cercetări nu s-a concluzionat în dosar, aspect care se impunea a fi clarificat.
Se constată că nu s-a făcut în speță dovada certă a întrunirii cerințelor legii privind antrenarea răspunderii administratorului, și că în cauză se impune completarea probatoriului, Curtea constată că sunt aplicabile prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, urmând ca în baza art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă să fie admis recursul, casată sentința atacată și trimisă cauza spre rejudecare.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite recursul pârâtului fost administrator legal al debitoarei Casa Județeană a Cooperativelor de Credit " Română" D împotriva Sentinței nr. 124/25 aprilie 2007 pronunțată de judecătorul-sindic din cadrul Tribunalului Hunedoara desemnat în procedura executării silite concursuale a debitoarei - Română.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre refacerea actelor de executare silită conform legii aplicabile cooperativelor de credit.
Irevocabilă.
Pronunțată azi 15 oct 2008, în ședință publică.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Ex.2/21.11.2008
Jud fond
Președinte:Gilica PopescuJudecători:Gilica Popescu, Doina Hârceagă, Eugenia Florescu
← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Acțiune în anulare. Decizia 108/2008. Curtea de Apel Brasov → |
---|