Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 504/2008. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 504
Ședința publică de la 03 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Radu Cremenițchi
JUDECĂTOR 2: Cipriana Poiană
JUDECĂTOR 3: Traian Șfabu
Grefier: - -
S- luat în examinare cererea de recurs comercial formulată de " TRANS " BMî mpotriva sentinței comerciale nr. 97/S din 28.02.2008 pronunțată de Tribunalul Iași - Judecător Sindic.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că, dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 27 octombrie 2008, susținerile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și din lipsă de timp pentru deliberare, văzând dispozițiile art. 260 Cod procedură civilă, instanța a amânat pronunțarea cauzei la data de astăzi, când:
CURTEA DE APEL:
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin sentința comercială nr. 97/S/28.02.2008 a Tribunalului Iași, judecător sindic, după parcurgerea altor judecăți anterioare soldate cu trimiterea spre rejudecare, s-a hotărât:
Ia act de renunțarea creditorului Banca Creditului Românesc SA "Credit Bank " - bancă în faliment -, prin lichidator judiciar ency, cu sediul ales la OP 1 B, 243, la judecata cererii de admitere a creanței,depusă la data de 12.03.2002 sub nr. 107/12.02.2002 în dosarul nr. 2500/2000 al Tribunalului Maramureș.
Respinge contestația formulată de debitorul " Trans ",cu sediul declarat în B M,str. - -. nr. 20. 15 împotriva creanțelor declarate de creditorii Banca Creditului Românesc "Credit Bank" - bancă în faliment, prin lichidator " ency", " Trans Serv" B M, prin lichidator judiciar SC "- ",cu sediul în B M,- A, "" SA, cu sediul în B M,-, "" B M, prin lichidator " O".cu sediul declarat în B, b-dul -, nr. 1,. 2,. 3 și " Trans", cu sediul în B M,-/16.
Dispune trimiterea dosarului la Tribunalul Maramureș, după rămânerea irevocabilă a prezentei sentințe.
S-a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 58 ind. 15 din Legea nr. 64/1995,în forma în vigoare la data promovării contestația de față,preluate și de art. 75 din Legea nr. 85/2006,se poate contesta pe temeiul unui fals, dol, eroare esențială sau titlu hotărâtor și până atunci necunoscut, orice creanță sau de prioritate al unei creanțe din tabelul definitiv de creanțe.
Rezultă din aceste prevederi legale,că orice contestație la creanțe după expirarea termenului de depunere a contestațiilor se poate face numai în mod excepțional respectiv în cazul descoperirii,ulterior definitivării tabelului creanțelor,a unui fals,dol,eroare esențială care au determinat admiterea creanței sau a priorității acesteia precum și în cazul unor titluri hotărâtoare,până atunci necunoscute,condiții care în speță nu se regăsesc.
Prevalându-se de aceste dispoziții legale și sub pretextul săvârșirii unei erori esențiale cu ocazia pronunțării deciziei nr. 39/2002 de către Curtea de Apel Cluj, debitorul-contestator invocă prin contestația de față reaua-credință a creditorilor contestatori care doar au enunțat niște pretenții fără a le justifica cu documente, că titlurile de care ei se prevalează privesc de fapt o altă societate comercială " Trans " ce a fost radiată din registrul comerțului, că față de " Trans " care nu este succesoarea societății în nume colectiv nu s-a pronunțat deschiderea procedurii,că nu se află în ență dar pentru că nu a cunoscut de litigiu,nu a avut posibilitatea de a contesta hotărârea de deschidere a procedurii și nici creanțele anunțate de creditori.
Pe lângă faptul că se invocă folosirea de manopere dolosive de către creditori în raport cu hotărâri judecătorești irevocabile,în special decizia civilă nr. 39/14.01.2003 a Curții de Apel Cluj prin care,statuându-se cu putere de lucru judecat asupra existenței creanțelor reclamate de creditorii "" SA B M, " Trans Serv" B M, "" B M și Credit Bank SA - Suc. M, au fost respinse contestațiile debitorului îndreptate împotriva acestor creanțe,hotărâri ale căror efecte nu pot fi anulate pe cale incidentă a contestației speciale,toate aceste motive invocate în contestație și reluate constant de debitor în cursul procedurii au făcut obiect de analiză și judecată atât la instanța de fond cât și la instanțele de control judiciar,în cadrul căilor de atac pe care debitorul le-a promovat în perioada 2000 - martie 2003.
În acest sens se reține că motivul conform căruia procedura a fost deschisă împotriva unei societăți care a fost radiată din registrul comerțului - " Trans " - și că împotriva noii societăți comerciale - " Trans " -nu s-a pronunțat o hotărâre de deschidere a procedurii falimentului și că cea din urmă nu se află în ență a fost analizat de instanța de recurs care, cunoscând transformarea formei juridice a debitorului,a făcut o apreciere asupra acestui aspect cât și asupra cererii introductive promovată de creditorul " " BM, statuând irevocabil prin decizia civilă nr. 595/14.11.2000 că "schimbarea formei juridice din în SRL la data de 10 aprilie 2000.nu este relevantă conf. art. 200 din Legea nr. 31/1990 deoarece în acest mod nu a devenit o persoană juridică nouă așa încât îi sunt opozabile obligațiile asumate " și că necontestând cererea introductivă și nici încheierea de intrare în faliment "nu se justifică susținerea că neplata se datorează refuzului și nu unei incapacități de plată" Curtea de Apel Cluj - dosar nr. 5482/2000 60 ).
Într-adevăr, potrivit art. 205 din Legea nr. 31/1990 modificată,schimbarea formei societății nu atrage crearea unei persoane juridice noi ci are ca efect păstrarea persoanei juridice inițiale a societății comerciale care își continuă existența în condițiile stabilite de lege pentru noua formă juridică organizatorică,societatea rezultată din operațiunea de transformare continuând drepturile și obligațiile contractuale asumate de către societatea comercială până la transformare așa încât nu se poate reține lipsa calității procesuale pasive a " Trans ".L.
Fiind deci vorba numai de o transformare a formei juridice,persoana juridică precedentă " Trans " nu a fost radiată din registrul comerțului ci își continuă existența în noua formă juridică " Trans ", dovada în acest sens fiind încheierea nr. 1006/05.04.2000 pronunțată de Judecătorul delegat la Oficiul registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș. (Curtea de Apel Cluj -dosar nr. 5482/2000 14 ).
Sfidând statuările irevocabile din decizia nr. 595/14.11.2000 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, debitorul perseverează în contestarea creanțelor celor cinci creditori,invocând aceleași motive referitoare la faptul că societatea împotriva căreia s-a declarat falimentul nu mai există,fiind radiată,că noua societate comercială nu se află în încetare de plăți și că debitele reclamate de creditori nu întrunesc condițiile unor creanțe certe,lichide și exigibile,aspecte care în baza probelor prezentate au fost analizate de instanțele de control judiciar în cadrul căilor de atac promovate de debitor și asupra cărora acestea s-au pronunțat irevocabil prin deciziile nr. 560/26.06.2001 și nr. 39/14.01.2003 (Curtea de Apel Cluj -dosar nr. 4167/2002 107-109; curtea de Apel Cluj -dosar nr. 3421/2001 28-29).
Independent însă de aceste hotărâri judecătorești, motivul vizând îndeplinirea condițiilor pentru deschiderea procedurii (existența creanței și caracterul cert,lichid și exigibil al acesteia,încetarea plăților mai mult de 30 de zile și inexistența incapacitatea de plată) nu poate forma obiectul unei contestații reglementată în prezent prin art. 75 din Legea nr. 85/2006, el putând fi invocat numai în faza inițială a deschiderii procedurii fie în cadrul unei contestații fie în cadrul unui recurs ce se putea exercita împotriva hotărârii prin care a fost deschisă procedura întrucât nimic nu a împiedicat pe debitor să uzeze de acestei căi puse la dispoziție de lege.
Debitorul a avut cunoștință de faptul că împotriva lui s-a deschis procedura reorganizării întrucât a fost notificat în acest sens de către lichidatorul judiciar iar urmare acestei notificări,la data de 19.07.2000 (anterior deschiderii procedurii de faliment prin încheierea din 28.08.2000 ) depune la dosar precizări din al căror conținut rezultă că a primit cererea introductivă formulată de " " BM( devenită " Trans" B M, cerere pe care însă a considerat-o ca fiind fără obiect pe motiv că societatea împotriva căreia era îndreptată - " Trans " - și-a schimbat forma juridică, fiind radiată din registrul comerțului iar noua societate comercială - " Trans " - nu are calitate procesuală pasivă în această cererea introductivă ( Tribunalul Maramureș - dosar nr. 2500/2000 40-58).
De asemenea, în cursul procedurii de faliment,paralel cu acțiunea de contestare a creanțelor,prin cererea formulată la data de 20.03.2001 debitorul solicită lichidatorului judiciar constituirea unui cont la dispoziția acestuia pentru suma de 10.000 USD,apreciată ca "suficientă pentru îndestularea creditorilor în cazul în care se va continua procedura falimentului"precizând totodată că în același scop a fost blocată și suma de 10.000 ( Tribunalul Maramureș -dosar nr. 2500/2000 87).
Tot în cursul procedurii de faliment au loc distribuiri de fonduri în contul creanțelor contestate,încuviințate de judecătorul-sindic prin încheierile din 18.06.2003 și 05.04.2004 și care nu au fost contestate de debitorul care,așa cum s-a reținut, își manifestase disponibilitatea pentru îndestularea creanțelor.
Concluzionând, față de situația de fapt mai sus expusă, este evident că prezenta contestație nu reprezintă altceva decât nemulțumirea debitorului cu privire la modul în care instanțele de judecată au stabilit soluția de fapt la contestațiile promovate în timp de acesta,motivele prezentate în redactarea ei nefiind de natura a justifica soluția de admitere pe de o parte pentru că incidența falsului,a dolului sau erorii esențiale nu poate fi reținută în raport cu hotărârile judecătorești ce s-au pronunțat în cauză și prin care s-a tranșat irevocabil atât cu privire la situația debitorului cât și cu privire la creanțele contestate iar pe de altă parte pentru că,nefiind invocate înscrisuri doveditoare noi sau probate împrejurări esențiale cu privire la situația debitorului de la momentul deschiderii procedurii sau cu privire la creanțele contestate și care să fie determinante pentru soluțiile deja pronunțate cu privire la aspectele evocate,nu se poate reține incidența prevederilor art. 75 din Legea nr. 85/2006 doar pentru că debitorul și-a schimbat forma juridică și apreciază că nu are calitatea de a răspunde față de creditori sau că titularii creanțelor contestate au afirmat niște pretenții fără a le proba cu documente,aceste afirmații generale nefiind suficiente pentru o soluție de admitere.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs " TRANS " prin administrator, susținând că în speță este vorba de o contestație specială prevăzută de art. 99 din Legea nr. 64/1995, republicată în forma sa anterioară intrării în vigoare a nr.OG 38/2002. aceasta reprezintă un remediu judiciar, o cale de retractare specifică falimentului de natură a înlătura efectele situațiilor create prin fraudă, dol, conduita necorespunzătoare a creditorilor, eroarea esențială etc. care au făcu ca măsura luată de judecătorul sindic (ori instanța de control) să fie viciată în substanța sa. Până la intrarea în vigoare a Legii nr. 64/1995, falimentul era reglementat de codul comercial român art. 780 alin. 5 cu același conținut iar în aplicarea acestor dispoziții practica era constantă. Așadar, în caz de dol, fraudă, fals, eroare esențială, descoperire de titluri, până atunci necunoscute etc. admiterile judecătorești de creanțe, pot fi contestate, fără ca în astfel de situații să se poată vorbi de violarea autorității de lucru judecat. În astfel de cazuri, nu se poate opune autoritatea de lucru judecat, fiind cazuri speciale prevăzute și de legislația în vigoare care se aplică la fel de riguros (filele 330, 331 dosar).
În contextul dat, susține că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină. Analizând criticile în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale în materie, se constată că recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Conform art. 58 alin. 15 din Legea nr. 64/1995 (în prezent art. 75 din Legea nr. 85/2006), în caz de fals, dol, eroare esențială sau titlu hotărâtor necunoscut până atunci, orice creanță sau de prioritate poate fi contestată.
Această cale este la îndemâna celor implicați în procedura enței care pot uza în condițiile speciale menționate. Aici se regăsește " TRANS ", fără să i se poată opune decizia nr. 39/2002 a Curții de Apel Cluj, deoarece nu se poate pune problema violării autorității lucrului judecat.
Aceasta, pentru motivul că s-au folosit de manopere dolosive creditorii "" B M, " TRANS SERV" B M, "" B M și CREDIT BANK Suc. M în obținerea deciziei comerciale nr. 39/2002. titlurile de care acești creditori se prevalează vizează o altă societate și anume " TRANS " care a fost radiată din Registrul comerțului iar acestea nu pot fi opuse " TRANS ", nefiind succesoarea societății în nume colectiv. O societate în nume colectiv, nu se confundă cu o societate cu răspundere limitată, ele diferă substanțial. Mai mult, " TRANS " a parcurs toate fazele procedurii falimentului în care creditoarele au emis pretenții fiind înscrise pe tabelul credal cu sumele pretins datorate, fiind în final dizolvată și radiată din Registrul Comerțului, ne mai existând. " TRANS " este o societate nouă, nu a fost în procedura enței, încât nu se poate susține că este vorba de una și aceeași societate, că schimbarea formei nu atrage crearea unei persoane juridice noi făcând trimitere la disp. art. 2005 din Legea nr. 31/1990, modificată și republicată, cum greșit a reținut prima instanță.
Se impune sublinierea că art. 205 împreună cu art. 204 fac parte din Titlul IV al Legii nr. 31/1990 intitulat Modificarea actului constitutiv care la al. 1 prevede că acesta "poate fi modificat prin hotărârea adunării generale adoptată în condițiile legii, sau prin hotărârea instanței judecătorești în condițiile art. 223 alin. 3 și 226 alin. 2". aceste texte fac parte din titlul V și se referă la excluderea și retragerea asociaților. Așadar, numai în aceste situații, schimbarea formei societății, prelungirea duratei ei sau alte modificări ale actului constitutiv al societății, nu atrag, crearea unei persoane juridice noi. În speță, cum deja s-a relevat, nu suntem în prezența și sub incidența textului menționat din moment ce " TRANS " a fost în faliment și s-a dizolvat fiind radiată, neputând vorbi de o schimbare a formei acesteia în spiritul art. 205 din Legea nr. 31/1990 și că " TRANS " nu ar fi o societate nouă. Această societate este nouă și nu a fost supusă procedurii falimentului.
Prima instanță, ca și Curtea de Apel Cluj, au comis această eroare esențială, fără citarea contestatoarei de față și fără ca aceasta să cunoască, care nu poate fi îndreptată altfel decât pe calea contestației speciale de față prev. de art. 99 din Legea nr. 64/1995, republicată în forma sa anterioară intrării în vigoare a nr.OG 38/2002 (în prezent art. 75 din Legea nr. 85/2006), fără a se putea opune autoritatea de lucru judecat. Fiind o nouă societate nu are calitate să stea în proces ca debitoare, titlurile pretinșilor creditori nefiindu-i opozabile în sensul unor creanțe certe, lichide și exigibile.
- Pe fondul cauzei, dacă nu ne-am afla în prezența datelor analizate mai sus, " TRANS " nu are nici un raport juridic cu CREDIT BANK și în această situație, nu putea fi obligată să-i restituie vreo sumă. O altă societate condusă de administratorul a avut un contract de credit, la restituirea căruia a fost obligat ca persoană fizică să-l restituie, printr-o hotărâre separată. Așa se explică, renunțarea la judecată a creditorului Banca Creditului Românesc "CREDIT BANK".
- Nici pretențiile formulate de " TRANS SERV" B M nu sunt justificate. Fosta societate a convenit conform contractului de colaborare nr. 85/1998 cu " SERV" B M să efectueze transporturile pe baza unor comenzi ce urma să fie lansate de reclamantă și care trebuiau să fie negociate sub aspectul tarifului și modalităților de plată. " TRANS SERV" nu-și perfectase la acea epocă formalitățile pentru obținerea carnetului și, deși avea dotarea tehnică pentru transporturi internaționale. Pretențiile formulate împotriva " TRANS " se bazează pe o activitate de transport efectuată pentru un client propriu al " TRANS SERV" B M, nefiind comandată de recurentă care să negocieze asupra prețului sau să încaseze vreo sumă.
Fiind în eroare esențială, din cauza relei-credințe a transportatorului, instanța de recurs în pronunțarea deciziei nr. 39/2002 a caracterizat greșit refuzul plății de " TRANS " ca irelevant, față de împrejurarea că transportul a fost confirmat de beneficiar. Nu a dat valoare faptului că în cauză este vorba de un client propriu al transportatorului (pretinsei creditoare), pe care recurenta nu a comandat-o, negociat-o sau să fi încasat vreun preț.
- Cât privește pretinsa creanță a "" B M, comanda către firma LUXEMBURG cuprinde mențiunea că se va factura și își va încasa contravaloarea direct. Din partea " TRANS " s-a făcut doar oficiul de a-i indica transportatorului doar partenerul, fără să se oblige să încaseze contravaloarea sau să facă plata. Transporturile s-au efectuat în 1996 iar "" le-a facturat la 15.04.1998, ori convenția privind contractul de transport internațional prevede că astfel de acțiuni se prescrie în termen de 1 an (art. 32 alin. 1).
- Nici creanța pretinsei creditoare "" B M de 3.850 USD nu se justifică. Greșit s-a apreciat prin decizia nr. 39/2002 că polița de asigurare nu a fost restituită de către debitor decât după expirarea contractului. Această concluzie se datorează relei-credințe ale pretinsei creditoare care a afirmat fără să dovedească că nu i s-a restituit polița de asigurare. În situația în care s-ar fi ivit vreunul din evenimentele asigurate, despăgubirea nu putea opera deoarece nu au fost achitate ultimele 2 rate (în acest sens adresa nr. 833/07.09.2000 a "" ).
Așadar, toate creanțele au caracter litigios, nefiind certe, lichide și exigibile.
Pentru toate aceste motive se va admite recursul și se va modifica în tot sentința recurată în sensul admiterii contestației așa cum a fost formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul formulat de " TRANS " BMî mpotriva sentinței comerciale nr. 97/S/28.02.2008 a Tribunalului Iași, pe care o schimbă în parte.
Admite contestația formulată de " TRANS " BMî mpotriva creanțelor declarate de creditorii: Banca Creditul Românesc Credit Bank, bancă în faliment, prin lichidator ensy, " TRANS SERV" B M, prin lichidator " ", "" B M, "" B M, prin lichidator " RO" B și " TRANS" B M, deoarece creanțele la care se referă contestația nu sunt justificate printr-un titlu valabil și opozabil reclamantei.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 03.11.2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
cu opinie separată,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
02.12.2008
2 ex.-
Opinie separată
Contrar opiniei majoritare, consider că recursul declarat de către recurenta "TRANS " B-M trebuia respins cu păstrarea sentinței recurate ca legală și temeinică pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 99 din Legea nr. 64/1995 (în vigoare la momentul sesizării instanței 23.02.2004), în forma anterioară modificărilor și completărilor aduse Legii nr. 64/1995 prin nr.OG 38/2002 - art. 4 din nr.OG 38/2002:
Art. 99 - Până la închiderea procedurii judecătorul-sindic sau oricare creditor poate contesta orice creanță sau rangul de prioritate din tabelul total de obligații, pe temeiul unei fraude sau al unei comportări necorespunzătoare a creditorului.
Potrivit art. 58 ind. 15 din OG38/2002, de modificare a Legii nr. 64/1995: (2) După expirarea termenului de depunere a contestațiilor, prevăzut la art. 58^13 alin. (2), și până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestație împotriva trecerii unei creanțe sau a unui drept de preferință în definitiv al creanțelor, în cazul descoperirii existenței unui fals, dol sau erori esențiale care au determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferință, precum și în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare și până atunci necunoscute.
În cauza de față, conform dispozitivului deciziei comerciale nr. 15/17 ianuarie 2006 Curții de APEL IAȘI, se analizează contestația formulată de debitoarea " TRANS " B-M formulată la data de 23 februarie 2004.
Potrivit acestei contestații, întemeiată pe dispozițiile art. 99 din Legea nr. 64/1995, debitoarea " TRANS " consideră că soluția la care a ajuns instanța de recurs, prin decizia civilă nr. 39/2003 a Curții de Apel Cluj, a fost determinată de frauda evidentă, de reaua-credință și de conduita total necorespunzătoare a creditorilor. Se mai susține că soluția respectivă are la bază dolul și eroarea esențială la care se referă art. 5815din Legea nr. 64/1995 (modificată prin nr.OG 38/2002).
În esență, debitoarea și-a motivat contestația pe următoarele aspecte:
2. Eroarea cea mai evidentă este determinată de dolul creditoareiCREDIT BANKîn sensul că această creditoare avea raporturi comerciale cu " TRANSPORT", societate pentru care s-a dispus închiderea procedurii falimentului la data de 20.04.2000 (dosar nr. 2936/1998 al Tribunalului Maramureș ).
Susține debitoarea că CREDIT-BANK a manifestat rea-credință și a determinat eroarea esențială a soluției din recurs (decizia civilă nr. 39/2003 a Curții de Apel Cluj ) deoarece a solicitat ca datoriile " TRANSPORT" B-M să fie achitate de " TRANS "
2) Cu privire la pretențiile creditoarei" TRANS SERV" B-M,debitoarea susține că nu sunt justificate conform art. 29 din Legea nr. 64/1995 și că aceeași instanță de recurs s-ar fi aflat într-o stare de eroare esențială când a considerat că refuzul debitoarei de a plăti factura emisă de transportator ar fi irelevant, din moment ce prestarea serviciilor a fost confirmată de către beneficiarii transporturilor.
3) În ceea ce privește creanțele creditoarei"" B-M,debitoarea susține că instanța de recurs (Curtea de Apel Cluj ) a fost într-o evidentă eroare esențială trecând cu vederea dispozițiile art. 32 alin. 1 din contractul de transport internațional, dispoziții referitoare la termenul de prescripție al acțiunii derivând din executarea respectivului contract.
4) În ceea ce privește pretențiile creditoarei"" B-M,debitoarea a susținut că, din nou, instanța de recurs a Curții de Apel Cluj, a ajuns la respectiva soluție, esențial eronată, ca urmare a relei-credințe a creditoarei, care a afirmat, dar nu a dovedit, că nu s-ar fi restituit polița de asigurare.
Ulterior, la data de 25.04.2006, debitoarea și-a completat contestația și cu privire la creditoarea" " B-Mîn sensul că această creditoare nu are calitate procesuală activă deoarece între cele două părți creditoarea " " și " TRANS " nu există raporturi juridice.
Față de textele legale invocate, și anume art. 99 din Legea nr. 64/1995 rap. la art. 58 ind. 15 din nr.OG 38/2002, rezultă că tabelul definitiv al creanțelor poate fi contestat, pe calea contestației speciale, în cazul descoperirii existenței unui fals, dol sau erori esențiale care au determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferință, precum și în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare și până atunci necunoscute.
Din conținutul contestației formulată de debitoarea " TRANS " rezultă că aceasta a formulat contestație împotriva menționării creanțelor creditorilor CREDIT BANK, " TRANS SERV", "", "", " " în tabelul definitiv ca urmare a descoperirii unei erori esențiale făcute de Curtea de Apel Cluj, prin decizia nr. 39/2003, eroare determinată însă de reaua-credință și conduita total necorespunzătoare a creditorilor.
Este adevărat că se poate uza de calea contestației speciale prev. de Legea nr. 64/1995 modificată prin nr.OG 38/2002, în redactarea art. 58 ind. 15, cât și a dispozițiilor art. 75 din Legea nr. 85/2006, însă numai în situații de excepție, de strictă interpretare, adică numai în situația în care cei interesați, printre care și debitoarea " TRANS ", nu au recurs la contestația reglementată de art. 58 ind. 13 din Legea nr. 64/2004 modificată prin nr.OG 38/2002/art. 73 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 ori, deși au recurs la această cale, nu au avut cunoștință de existența acestor cauze (fals, dol, eroare esențială) care, dacă ar fi fost cunoscute, ar fi împiedicat înscrierea în tabelul definitiv de creanțe.
Spre deosebire de opinia majoritară consider că, prin contestația formulată de către debitoare la data de 23.02.2004, s-a adus atingere autorității de lucru judecat asupra chestiunilor de drept și de fapt statuate prin decizia nr. 39/2002 a Curții de Apel Cluj. De altfel, motivația acestei contestații nu reprezintă altceva decât critici aduse deciziei nr. 39/2002 a Curții de Apel Cluj, critici care fuseseră deja analizate în pronunțarea respectivei decizii.
Cu alte cuvinte, debitoarea " TRANS " a uzat de calea contestației la tabelul de creanțe preliminar conform art. 58 ind. 13 din nr.OG 38/2002, contestația respinsă de Curtea de Apel Cluj prin decizia nr. 39/14.01.2003, astfel că aceasta nu mai avea vocație de a formula contestație specială.
Esențial pentru promovarea unei contestații speciale este faptul că persoana interesată să nu fi cunoscut existența unor asemenea cauze majore la momentul judecării contestației la tabelul preliminar de creanțe și, ca atare, acestea au fost descoperite ulterior.
Cum motivele contestației speciale formulate de " TRANS " au fost aceleași cu cele formulate în contestația din dosarul nr. 2500/2000 (în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 1518/03.06.2002 a Tribunalului Mureș ), iar legalitatea și temeinicia acestora din urmă au fost analizate irevocabil prin decizia nr. 39/2000 a Curții de Apel Cluj, aducerea în discuție și pronunțarea, din nou de către instanța de recurs în opinie majoritară, înfrânge principiul autorității de lucru judecat.
Din acest motiv apreciez că, dându-se prioritate principiului autorității de lucru judecat, instanța de recurs nu mai putea analiza temeinicia sau legalitatea susținerilor debitoarei în legătură cu creanțele creditorilor.
Aș fi subscris opiniei majoritare numai în situația în care debitoarea " TRANS " nu ar fi sesizat judecătorul sindic cu o contestație în temeiul art. 58 ind. 13 și că ulterior definitivării tabelului de creanțe ar fi descoperit existența unor cauze majoritare dintre cele prevăzute de legea specială, ceea ce nu este cazul în speța de față.
De asemenea, contrar opiniei majoritare consider că debitoarea " TRANS " este una și aceeași societate cu " TRANS " B-
Opinia majoritară constată că " TRANS " a parcurs toate fazele procedurii falimentului în care creditoarele au emis pretenții, fiind înscrise în tabelul credal cu sumele pretins datorate. Se mai constată că " TRANS " a fost dizolvată și radiată din registrul comerțului, nemaiexistând ca subiect de drept.
Și de această dată s-a trecut peste excepția autorității de lucru judecat deoarece, prin decizia nr. 595/14 2000 pronunțată de Curtea de Apel Clujs -a respins recursul declarat de către debitoarea " TRANS " B-M tocmai cu privire la acest aspect, instanța de recurs reținând că schimbarea formei juridice a debitoarei din în nu este relevantă conform dispozițiilor art. 200 din Legea nr. 31/1990 (în forma în vigoare la acea dată), deoarece nu a devenit o persoană juridică nouă, astfel încât îi sunt opozabile obligațiile asumate.
Un argument în plus îl constituie, din punct de vedere al contestației speciale formulate, faptul că din nou acest aspect nu a fost descoperit de către debitoare ulterior definitivării ui definitiv de creanțe.
În sfârșit, conform înscrisurilor existente în dosarele atașate (dosar nr. 4508/2005 al Curții de APEL IAȘI, fila 71), cu adresa nr. 37906/10.08.2005 emisă de către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureșis -a comunicat dl faptul că, potrivit evidențelor," TRANSPORT",înmatriculată în Registrul Comerțului M la nr. J- din 24.07.1991,este radiată din registrul comerțului potrivit mențiunii nr. 7841 din data de 22.12.2000.
Rezultă, așadar, că societatearadiatădin evidențele registrului comerțului este" TRANSPORT"B-M (având ca administrator pe la acel moment și pentru care s-a dispus și atragerea răspunderii personale conform deciziei nr. 488/2001 a Curții de Apel Cluj ), iar" TRANS "B-M este o altă societate împotriva căreia s-a deschis procedura falimentului conform încheierii pronunțată la data e 30.06.2000 de către Tribunalul Maramureș - judecător sindic (în dosar nr. 2500/2000), administratorul acesteia fiind același începând cu data de 05.04.2000, când s-a dispus și transformarea formei juridice a societății din în (încheierea nr. 1006/05.04.2000 a M, încheierea de autentificare nr. 1872/280/04.04.2000 la. ).
Pentru toate aceste argumente, consider că în cauză contestația formulată de către " TRANS " nu îndeplinește condițiile prev. de Legea nr. 64/1995 (în forma existentă la momentul sesizării) și Legea nr. 85/2006 (în forma existentă la momentul soluționării) în sensul că toate aspectele invocate au fost soluționate irevocabil prin hotărâri judecătorești, ceea ce înseamnă că acestea nu au fost descoperite de către debitoarea "TRANS " ulterior definitivării tabelului preliminar de creanțe.
Pe de altă parte, " TRANS " este una și aceeași persoană juridică cu " TRANS " și că societatea radiată la care a făcut referire opinia majoritară este " TRANSPORT"
În consecință, consider că trebuia respins recursul declarat de către " TRANS " și menținută ca legală și temeinică sentința comercială nr. 97/S/28.02.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, judecător sindic.
Judecător - -
Red.
Tehnored.
08.12.2008
2 ex.-
Președinte:Radu CremenițchiJudecători:Radu Cremenițchi, Cipriana Poiană, Traian Șfabu
← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Alte cereri. Decizia 317/2008. Curtea de Apel Bacau → |
---|