Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 507/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr. 2,-
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 507/2009
Ședința publică de la 10 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marius Irimie
JUDECĂTOR 2: Gilica Popescu
JUDECĂTOR 3: Olimpia Maria
Grefier -
Pe rol se află soluționarea recursului înaintat de către creditoarea Banca Transilvania SA - Sucursala D împotriva sentinței nr.123/F/2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr.- al Tribunalului Hunedoara.
La apelul nominal părțile au fost lipsă.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei și se constată că la dosar nu s-au înregistrat cereri de amânare, iar recurenta a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, împrejurare față de care instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față, constată:
Prin Sentința nr. 123/F/2009 pronunțată de judecător sindic în dosar nr. - al Tribunalului Hunedoara - Secția Comercială contencios Administrativ și Fiscal s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a creditoarei SC SA, prin Direcția Credite B, cât și contestația creditoarei Banca Transilvania - Sucursala D împotriva ordinii de prioritate a înscrierii creanței sale în tabelul preliminar al creanțelor debitoarei SC SRL întocmit de administratorul judiciar IT MANAGEMENT T - Filiala D și în contradictoriu cu creditorii SC SA, SC SRL, DGFP H, Bank SA B și ITM
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că, prin declarația de creanță, creditoarea Banca Transilvania SA - Sucursala Das olicitat înscrierea ca și creditor garantat în baza contractelor de credit nr. 18/12.01.2005, nr. 5/05.01.2007 și nr. 627/06.01.2006, având ca garanție contracte de garanție mobiliară asupra soldului contului deschis la creditori, în cuprinsul cărora nu este identificată în mod clar întinderea garanției constituită de debitor.
S-a motivat că garanția reală trebuie să specifice bunul asupra căruia poartă ori, dacă obiectul material al gajului este fungibil, trebuie identificată câtimea bunurilor fungibile, respectiv că numitele contracte de garanție reală mobiliară ar trebui să prevadă că obiectul garanției este o anumită sumă a soldului contului.
S-a arătata că numita creditoare ar fi avut o garanție doar asupra sumelor de bani aflate în contul deschis la creditoare, rămași din creditele acordate și care n-au fost încă ridicați din cont de către debitoare.
S-a conchis că nu se poate constata că creditoarea are calitatea de creditor garantat asupra tuturor bunurilor debitoarei, în condițiile în care alte bunuri mobile sau imobile ale debitoarei nu au făcut obiectul unei garanții cu banca și nu există dovezi că din sumele acordate ca și credit prin cele trei contracte mai sunt bani în cont.
La pronunțarea soluției au fost avute în vedere dispozițiile art. 1685.civ. și art. 73 din Legea nr. 85/2006.
Împotriva acestei sentințe, creditoarea Banca Transilvania SA - Sucursala Daf ormulat recurs în termen, motivat și legal timbrat, solicitând să fie modificată, în sensul admiterii contestației sale și să se schimbe ordinea de preferință a creanțelor sale, ca fiind cea prevăzută de art. 121 alin. 1 pct. 1 și 2 din Legea nr. 85/2006.
A motivat că judecătorul sindic a interpretat greșit legea și a schimbat înțelesul actului de garanție, extinzând nejustificat dispozițiile privitoare la bunuri din Legea nr. 85/2006, astfel că a încălcat prevederile art. 304 pct. 8 și 9.pr.civ. a susținut că ordinea de prioritate este cea stabilită de art. 121 alin. 1 pct. 1 și 2 și nu cea prevăzută în tabelul preliminar, că în mod greșit a reținut judecătorul sindic că garanțiile sale sunt rămase fără obiect și că Legea nr. 85/2006 se referă la bunuri corporale.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor invocate, precum și sub toate aspectele în aplicarea prevederilor art. 304 1.pr.civ. se constată că recursul nu este fondat.
Așa cum în mod corect a reținut judecătorul sindic, creditorul trebuie să facă dovada că deține o garanție asupra bunurilor din averea debitorului supuse vânzării cu ocazia lichidării, pentru a beneficia de prioritatea instituită de textul art. 121 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 85/2006.
Astfel, în mod expres se prevede că vor fi distribuite în ordinea de preferință prevăzută de pct. 1 și 2 "fondurile obținute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, grevate în favoarea creditorului".
Apoi, în art. 3 pct. 9 din Legea nr. 85/2006 se definesc creanțele garantate ca fiind creanțele persoanelor ce beneficiază de o garanție reală asupra bunurilor din patrimoniul debitorului. Or, garanția contestatoarei nu poartă asupra bunurilor supuse vânzării în procedura de vânzare a falimentului, ci asupra lichidităților din conturile deschise la creditor.
Așa fiind, cum judecătorul sindic a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor privitoare la ordinea de prioritate, din Legea nr. 85/2006, în temeiul art. 312 alin. 1.pr.civ, recursul de față urmează a fi respins ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul înaintat de către creditoarea BANCA TRANSILVANIA SA - Sucursala D împotriva Sentinței nr. 123/F/2009 pronunțată de judecător sindic în dosar nr. -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 10.06.2009
Președinte Judecător Judecător
- - - - - - - -
Semnează Semnează
Vicepreședintele Curții Vicepreședintele Curții
Grefier
-
Red.
Th.
Ex. 2/22.07.2009
Jud. sindic:
Președinte:Marius IrimieJudecători:Marius Irimie, Gilica Popescu, Olimpia Maria
← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
---|