Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 508/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 508/R-
Ședința publică din 09 mai 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gabriela Chiorniță președinte secție
JUDECĂTOR 2: Ingrid Emina Giosanu
JUDECĂTOR 3: Corina
Grefier: -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de pârâții -, domiciliată în,-, județul V, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la avocat, din Rm V,-,. 9,. C, 6, județul V, și, domiciliat în Rm. V, str. - -, - B, 1, județul V, împotriva sentinței nr. 103 din data de 05 februarie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Comercial și Contencios Administrativ Fiscal în dosarul nr-, intimați fiind reclamanta-creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Rm. V,-, județul V, și debitoarea, cu sediul în Rm. V,-, județul V - prin lichidator, cu sediul în Rm. V,-, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns avocat, substituind pe avocat, pentru recurenții-pârâți, și consilier juridic - pentru intimata-creditoare DGFP V, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile sunt legal timbrate cu taxe judiciare de timbru în sumă de câte 20,00 lei, achitate cu chitanțele nr. -/2007 și nr. -/2007 emise de Primăria Mun.Pitești, și cu timbre judiciare în valoare 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează că la dosar s-a depus un borderou cu acte din partea DGFP
Apărătorul recurenților depune la dosar borderou cu acte, comunicând copii ale acestora reprezentantului DGFP
Părțile, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Constatându-se recursurile în stare de judecată, s-a acordat cuvântul asupra acestora.
Apărătorul recurenților depune concluzii scrise, solicitând admiterea recursurilor, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, motivat de faptul că recurenta nu a fost legal citată la instanța de fond, fapt ce atrage nulitatea absolută a hotărârii.
Reprezentantul DGFP V solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică.
CURTEA:
Asupra recursului de față constată:
Prin sentința nr. 103/5.02.2007, judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Vâlceaa admis cererea formulată de reclamanta creditoare DGFP V și a obligat-o pe pârâta să plătească suma de 739.707 lei către debitoarea - falită SC SRL cu titlu de cotă parte din pasivul social. A obligat pe pârâții și să plătească, în solidar, suma de 187.300 lei către aceeași debitoare falită cu titlu de cotă parte din pasivul social. dispus instituirea sechestrului asigurator asupra averii personale a pârâților. A respins cererea pentru anularea transferurilor patrimoniale, formulată de debitoarea falită, prin lichidator, împotriva pârâtului.
În motivarea sentinței, judecătorul sindic a reținut că cei doi pârâți, în calitatea lor de administratori sociali ai debitoarei falite, au săvârșit fapta prev. de art.137 lit.a) din Legea nr.64/1995 (138 lit.a din Legea nr.85/2006), ceea ce atrage răspunderea acestora pentru pasivul social pe care l-au determinat.
În privința anulării transferurilor patrimoniale făcute de debitoarea falită în favoarea pârâtului, s-a reținut că acestea au fost întemeiate pe o convenție legală prin care pârâtul a creditat societatea, iar ulterior sumele de bani împrumutate i-au fost restituite.
Împotriva sentinței au formulat recurs ambii pârâți.
Pârâta, invocând dispoz. art. 304 pct. 5 și 9 și art. 3041Cod pr.civilă, a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că nu a fost legal citată la judecata în fond a cauzei.
Astfel, procedura de citare a pârâtei a fost realizată în localitatea,-, județul V, în vreme ce pârâta nu a locuit niciodată la adresa respectivă, ci la adresa socrului său din localitatea,-, județul Autoritățile administrației publice locale din localitatea au certificat prin adresele nr.2923/2007 și 3216/2007 că în nomenclatorul stradal al localității, nu există nr. 401 și că pârâta locuiește în gospodăria socrului său.
Pârâta a mai susținut că hotărârea primei instanțe nu este bazată pe probe convingătoare, că suma imputabilă este cu mult mai mică decât cea stabilită de instanță și că pârâta nu este vinovată de ajungerea societății în stare de faliment.
La cererea sa de recurs pârâta a anexat copii de pe actul său de identitate, cele două adrese invocate în motivele de recurs și demersurile făcute de avocatul pentru obținerea informațiilor de la autoritățile administrației publice locale.
Pârâtul, invocând dispoz. art. 304 pct. 5 și 9 și art. 3041Cod pr.civilă, a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că pârâta nu a fost legal citată la judecata în fond a cauzei, întrucât acesta nu a locuit niciodată la adresa la care a fost citată, ci la adresa socrului său din localitatea,-, județul
Pârâtul a mai arătat că hotărârea primei instanțe nu este bazată pe probe convingătoare, că suma imputabilă este cu mult mai mică decât cea stabilită de instanță și că el nu este vinovat de ajungerea societății în stare de faliment.
Prin încheierea din data de 8.06.2007, instanța de recurs a constatat suspendată judecata cauzei de către Înalta Curte de Casație și Justiție, până la soluționarea cererii de strămutare formulată de.
La data de 25.04.2008, cauza a fost repusă pe rol, avându-se în vedere respingerea cererii de strămutare.
Instanța de recurs a încuviințat părților proba cu înscrisuri.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate de cei doi recurenți, Curtea constată că recursurile sunt fondate.
Astfel, pe parcursul întregului proces de judecata la instanța de fond, citarea pârâtei s-a făcut prin afișarea citației în localitatea,-.
Din înscrisurile depuse de părți în fața instanței de recurs se constată că imobilul cu nr. stradal 49 de pe str.- din localitatea (unde se află gospodăria socrului pârâtei) este imobilul care până în anul 2003, când s-a procedat la renumerotarea stradală, a avut nr. 401.
Prin urmare, actualul nr. 49 este fostul nr. 401.
Prin cererea de recurs pârâta a recunoscut că a locuit în gospodăria socrului său până în anul 2006, când a plecat din țară.
Afirmația pârâtei - făcută tot în cererea de recurs - conform căreia nu ar fi locuit niciodată la nr. 401 este infirmată de propriile sale declarații date la data de 20.09.2004 în fața reprezentanților organelor fiscale (filele 1099 - 1104 dos. recurs), declarații în care precizează că domiciliază pe-.
Deși, la o privire de suprafață, s-ar putea aprecia că pârâta a fost legal citată la nr. 401, Curtea constată că procedura de citare a acesteia nu a fost corect efectuată, cu atât mai mult cu cât pe dovezile procedurii de citare/comunicare nu s-a făcut vreodată mențiunea că pârâta a primit personal citația sau alte acte de procedură. Chiar dacă nici în actul de identitate al pârâtei, nici la Oficiul Registrului Comerțului, nici în actele sociale semnate de pârâtă nu au declarate/înscrise- în care locuiește aceasta în localitatea, există dovezile din care rezultă că pârâta a locuit în gospodăria socrului său și, respectiv, că în anul 2003 s-a procedat la o renumerotare a imobilelor de pe str. -.
Procedura de citare într-un litigiu are rolul de a încunoștința partea despre litigiul respectiv și, prin urmare, trebuie îndeplinită în acele condiții care asigură realizarea acestui scop.
Având în vedere că judecata în fond s-a desfășurat începând cu anul 2006 și că nr. 401 al imobilului de pe str. - din localitatea a fost desființat încă din anul 2003, pentru a respecta dreptul la apărare al pârâtei și principiul contradictorialității și a elimina orice echivoc în legătură cu legalitatea citării pârâtei și a pronunțării soluției instanței de fond din acest punct de vedere, în temeiul art. 312 alin. 1, 3 și 5 rap. la art. 304 pct. 5.proc.civ. Curtea urmează să admită recursul pârâtei și să dispună casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare la același tribunal.
În raport de primul motiv de recurs reținut, Curtea constată că este de prisos analizarea celui de-al doilea motiv.
În privința recursului formulat de pârâtul, constatând că acesta este obligat în solidar cu pârâta și văzând dispoz. art. 48 Cod pr.civilă, Curtea urmează să admite și recursul acestuia cu aceleași consecințe expuse anterior. Pentru aceleași rațiuni sus arătate, Curtea nu va analiza cel de-al doilea motiv de recurs al pârâtului.
În rejudecare, tribunalul se va preocupa ca procedura de citare/comunicare pentru pârâta să fie corect îndeplinită în raport de domiciliul pe care aceasta l-a recunoscut în cererea de recurs, avându-se în vedere și alegerea de domiciliu făcută de pârâtă prin aceeași cerere de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile formulate de pârâții -, domiciliată în,-, județul V, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la avocat, din Rm. V,-,. 9,. C, 6, județul V, și, domiciliat în Rm. V, str. - -, -. B, 1, județul V, împotriva sentinței nr. 103 din data de 05 februarie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Comercial și Contencios Administrativ Fiscal în dosarul nr-, intimați fiind reclamanta-creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Rm. V, str. -. - nr. 17, județul V, și debitoarea, cu sediul în Rm. V,-, județul V - prin lichidator, cu sediul în Rm. V,-, județul
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la același tribunal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 mai 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
Red.
TC/4 ex.
15.05.2008
jud fond.
Președinte:Gabriela ChiornițăJudecători:Gabriela Chiorniță, Ingrid Emina Giosanu, Corina
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
