Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 556/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - procedura insolvenței -
R O ÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 556
Ședința publică din 16 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Morariu Adriana
JUDECĂTOR 2: Nechifor Veta
JUDECĂTOR 3: Grapini Carmen
Grefier:- -
Pe rol, judecarea recursului declarat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, cu sediul în B,--11, sector 1, împotriva sentinței nr.450 din 20 noiembrie 2007 a Tribunalului Botoșani- secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr-).
La apelul nominal făcut în ședință publică a lipsit creditoarea recurentă B, creditorii intimați S și Primăria Municipiului B, debitoarea intimată - SRL B și intimat parte în proces
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefier, după care:
Instanța, luând act că nu s-au formulat cereri și nu s-au invocat chestiuni prealabile, constată recursul în stare de judecată și în conformitate cu dispozițiile art.150 Cod procedură civilă, trece la soluționarea acestuia.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința nr. 450/20.XI.2007 a Tribunalului Botoșani, s-a dispus, în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006 închiderea procedurii insolvenței debitoarei " & " B și radierea acesteia din Registrul comerțului.
S-a mai dispus efectuarea notificărilor prevăzute de art. 135 din Legea nr. 85/2006, precum și plata administratorului judiciar din fondul prevăzut de art. 4 (4) din același act normativ, în limita sumei de 569,870 lei.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut, în esență, că debitoarea nu dispune de bunuri și nici de disponibilități bănești, încât sunt incidente dispozițiile art. 131 din Legea nr. 85/2006.
Împotriva sentinței tribunalului, a declarat recurs creditoarea criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs a arătat că prima instanță a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă, respectiv că nu i s-au comunicat copii ale raportului fiscal și ale situațiilor financiare, potrivit prevederilor art. 129 alin. 1) din Legea nr. 85/2006, că mai mult decât atât, creditoarea nu a fost convocată nici la ședința adunării creditorilor, în care ar fi trebuit să fie supus analizei și aprobării raportul final întocmit de lichidatorul judiciar.
De asemenea, mai arată recurenta, lichidatorul judiciar avea obligația să întocmească un raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, conform art. 25 alin. 1 lit. a) și art. 59 alin. 1) din Legea nr. 85/2006.
Prin aceste omisiuni, susține recurenta, i-a fost încălcat dreptul constituțional privind garantarea accesului liber la justiție cât și drepturile procesuale ce decurgeau din calitatea sa de creditor.
Recursul este nefondat.
Astfel, obligația comunicării către creditori de copii după raportul final întocmit de lichidatorul judiciar este prevăzută, așa cum și recurenta arată, la art. 129 alin. 1) din Legea nr. 85/2006, dispoziții care se referă însă la situația lichidării bunurilor din averea debitorului nu și la cea în care se constată că nu există bunuri în averea acesteia, ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative (art. 131 din Legea nr. 85/2006), cum este și cazul în speță.
Prin urmare, nu se poate reține că i s-au încălcat creditoarei recurente drepturile constituționale invocate.
Pe de altă parte, potrivit raportului întocmit de lichidatorul judiciar, creditoarea nu s-a oferit să avanseze sumele corespunzătoare pentru acoperirea cheltuielilor administrative, așa cum prevăd dispozițiile art. 131 din lege, deși i s-a solicitat în mod expres de către lichidator.
Cât privește cel de-al doilea motiv de recurs, este adevărat că raportul lichidatorului nu cuprinde datele prevăzute de art. 25 lit. a), art. 59 din Legea nr. 85/2006, însă apreciem că dispozițiile legale referitoare la indicarea cauzelor și împrejurărilor care au dus la insolvență, precum și a persoanelor cărora le-ar fi imputabil acest lucru, nu sunt incidente în cauză, atâta timp cât procedura insolvenței s-a deschis în temeiul art. 270/1, 270/2 din Legea nr. -, societatea în cauză fiind dizolvată de drept, în temeiul art. 30 din Legea nr. 359/2004.
De altfel, lichidatorul judiciar a indicat în cererea introductivă acest temei de drept, încât nu este greu de stabilit cui îi revenea obligația de a preschimba certificatul de înmatriculare și a celui de înregistrare fiscală, obligație a cărei încălcare a condus la dizolvarea de drept a societății în cauză.
Pe de altă parte, este inoportună indicarea persoanei care a determinat dizolvarea de drept a societății și în final lichidarea acesteia, atâta timp cât fapta de a nu îndeplini obligația mai sus amintită nu se circumscrie cazurilor de răspundere a membrilor organelor de conducere reglementate la Capitolul IV din Legea nr. 85/2006.
Față de cele expuse mai sus, și cum nici motive de ordine publică nu au fost reținute, instanța, în baza art. 312 alin. 1) Cod procedură civilă, va respinge recursul, ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, cu sediul în B,--11, sector 1, împotriva sentinței nr.450 din 20 noiembrie 2007 a Tribunalului Botoșani- secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 aprilie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
Jud sindic
Ex. 2/23.04.2008
Președinte:Morariu AdrianaJudecători:Morariu Adriana, Nechifor Veta, Grapini Carmen
| ← Contestatie faliment - procedura insolventei. Decizia 723/2008.... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
