Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 565/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIE Nr. 565/
Ședința publică de la 26 Octombrie 2009
PREȘEDINTE: Simona Gavrila
JUDECĂTOR 2: Alexandrina Zaharia dr. - -
JUDECĂTOR 3: Gina Ignat
Grefier - - -
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de creditoarea, cu sediul în B,- - 11, sector 1 împotriva sentinței comerciale nr. 812/12.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurenta, intimata - debitoare T- prin lichid. jud. G precum și intimații Administrația Finanțelor Publice T, și de pe lângă Tribunalul Galați.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA,
Asupra recursului comercial d e față;
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința comercială nr. 812/ 12.06.2009, Tribunalul Galația respins ca nefondată cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale a administratorilor și, formulată de creditoarea, a admis raportul final al lichidatorului judiciar și a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei T și radierea acesteia.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul sindic a reținut următoarele:
În temeiul disp. art. 131 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, modificată, în orice stadiu al procedurii, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului, Judecătorul-sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.
Conform disp. art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, modificată, o procedură de faliment va fi închisă atunci când Judecătorul-sindic a aprobat raportul final. În urma unei cereri a lichidatorului, Judecătorul-sindic va pronunța o sentință, închizând procedura, iar în cazul persoanelor juridice dispunând și radierea acestora.
În fapt, prin Încheierea nr.9971 din 05.10.2005, la cererea B, Judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Galația dispus lichidarea societății debitoare și înregistrarea în Registrul Comerțului a mențiunii privind numirea în calitate de lichidator a dlui.
Din verificările efectuate de lichidator reiese că debitoarea datorează Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului - B suma de 235,20 lei și Administrației Finanțelor Publice T suma de 72 lei.
Judecătorul-sindic desemnat în prezenta cauză a pronunțat Sentința comercială nr.834 din 07.09.2007 - irevocabilă prin nerecurare - prin care a admis cererea formulată de debitoare, cu consecința deschiderii procedurii simplificate a falimentului acesteia.
La cererea debitoarei, Judecătorul-sindic a desemnat ca lichidator provizoriu pe G, căruia i-a stabilit atribuțiile și remunerația, care urmează fi plătită din averea debitoarei.
În cauza de față, în exercitarea atribuției privind conducerea activității debitoarei, lichidatorul nu a identificat în averea acesteia bunuri sau valori care să poată fi valorificate pentru acoperirea pasivului de 307,20 lei, motiv pentru care a solicitat închiderea procedurii falimentului acesteia.
Față de considerentele expuse, în exercitarea atribuțiilor conferite de disp. art. 11 alin. 1 lit. n din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, modificată și constatând a fi îndeplinite cerințele disp. art. 132 alin. 2 din lege, Judecătorul-sindic apreciază că cererea lichidatorului este fondată, urmând să o admită și pe cale de consecință să aprobe Raportul final nr. 1546 din 13.12.2007 și să dispună închiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei G și radierea societății din Registrul Comerțului, cu aplicarea în cauză a disp art. 135 și art. 136 din lege.
Pentru aceleași considerente, potrivit disp. art. 4 alin. 4 din lege, Judecătorul-sindic consideră că cererea lichidatorului privind plata din fondul de lichidare a cheltuielilor de procedură în sumă de 2.283 lei este fondată, cu consecința admiterii ei.
Cererea creditorului B pentru obligarea pârâților să suporte pasivul debitoarei este nefondată.
Potrivit disp. art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, modificata, la cererea lichidatorului, Judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau din conducere dacă au comis vreuna din faptele prevăzute la lit. a-
Conform dispozițiilor legale menționate, ca natură juridică, răspunderea civilă a persoanelor implicate în conducerea, supravegherea sau activitatea debitorului, dacă au comis vreuna din faptele ilicite enumerate de lege, este o răspundere civilă, care poate fi în funcție de izvorul obligației încălcate delictuală pentru fapta proprie sau contractuală.
Răspunderea civilă reglementată de disp. art. 138 alin. 1 din lege presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: săvârșirea unei fapte ilicite dintre cele enumerate de lege, existenta prejudiciului, existența legăturii de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția (culpa) persoanei care răspunde.
În speță, contrar susținerilor din cererea în răspundere și concluziile orale din 28.05.2009, prin probele administrate în cauză, creditorul nu a făcut dovada că pârâții și, în calitate de administratori ai debitoarei au comis cu intenție faptele prevăzute de disp. art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006, modificată.
Astfel, toate faptele enumerate de disp. art. 138 alin. 1 din lege se caracterizează prin săvârșirea lor cu intenție, care trebuie să fie dovedită cu probe convingătoare în persoana fiecăruia din cei considerați răspunzători.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat recurs creditoarea, solicitând modificarea ei în sensul admiterii cererii de atragere a răspunderii patrimoniale a pârâților.
În motivarea recursului a arătat aceasta că din probatoriul administrat reiese faptul că administratorii societății au desfășurat o activitate nocivă societății, dovadă fiind faptul că la momentul închiderii procedurii creditorii nu au fost îndestulați.
Că în cauză sunt aplicabile disp. art. 138 lit. d deoarece societatea nu și-a îndeplinit obligația păstrării documentelor contabile, administratorii nepunându-le la dispoziția lichidatorului și că sunt îndeplinite toate condițiile răspunderii patrimoniale.
A mai arătat recurenta că din raportul lichidatorului judiciar rezultă că pârâții s-au făcut vinovați de săvârșirea faptelor prev. de art. 138 alin. 1 lit. d și f din Legea 85/ 2006 prin aceea că nu plătit contribuția angajaților către, sumă de bani ce nu aparține societății.
Că această faptă echivalează cu folosirea unor mijloace ruinătoare pentru susținerea activității curente a societății.
În drept, recurenta a invocat disp. art. 304 pct. 8 și 9 și art. 3041. pr. civ.
În cauză nu s-au formulat întâmpinări.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor invocate de către creditoare, dar și a celor ce pot fi invocate din oficiu de către instanță, Curtea apreciază că prezentul recurs este nefondat, urmând a fi respins ca atare pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește cererea de antrenare întemeiată pe disp. art. 138 lit. d din Legea 85/2006, se reține că singura notificare primită de foștii administratori ai societății datează din data de 14.10.2005 (conform raportului final) și că aceștia nu au putut fi găsiți, ulterior fiind citați prin publicitate.
În acest caz, nu se poate reține săvârșirea cu intenție a faptei de a face să dispară documentele contabile, fapt pentru care nu se pot considera îndeplinite condițiile art. 138 alin. 1 lit. d din Legea 85/2006.
În ceea ce privește fapta prev. de art. 138 alin. 1 lit. f din Legea 85/2006 se reține faptul că nevirarea sumelor reținute de la angajați la. este o faptă ilicită dar că aceasta nu echivalează cu folosirea unor mijloace ruinătoare.
În această noțiune se pot înscrie luarea de împrumuturi cu dobânzi cămătărești sau vânzarea stocurilor la un preț derizoriu, dar nu și neplata unei sume de bani urmată de curgerea penalităților stabilite de lege.
Față de aceste considerente, se apreciază că, în mod corect, judecătorul sindic a respins cererea, fapt pentru care, în temeiul disp. art. 312. pr. civ. urmează să se respingă ca nefondat prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea, cu sediul în B,- - 11, sector 1 împotriva sentinței comerciale nr. 812/12.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, ca fiind nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, dr. - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. SG/ 11.11.2009
Tehno MC/ 11.11.2009/ 9 ex.
Fond:
Președinte:Simona GavrilaJudecători:Simona Gavrila, Alexandrina Zaharia, Gina Ignat
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
