Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 61/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 61
Ședința publică de la 25 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Claudia Antoanela Susanu
JUDECĂTOR 2: Anca Ghideanu
JUDECĂTOR 3: Liliana
Grefier
Pe rol judecarea cauzei Faliment privind pe recurent ADM.. PU- MUN. I, intimat " ", lichidator ACORD - ÎN CALITATE DE LICHIDATOR PENTRU. DEBITOARE " " și intimat, având ca obiect procedura insolvenței, recurs declarat împotriva încheierii de ședință nr. 540/28.10.2009, pronunțată de Tribunalul Iași - Judecător Sindic.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că recursul se află la primul termen de judecată, este scutit de plata taxei judiciare de timbru și motivat.
Instanța constată recursul declarat în termen și, având în vedere că recurenta a solicitat judecata și în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare. Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului comercial d e față, reține următoarele:
Prin încheierea nr. 540 din 28 oct. 2009 Tribunalul Iași - judecător sindic a respins cererea formulată de creditorul Administrația Finanțelor Publice a municipiului I, privind autorizarea introducerii acțiunii pentru stabilirea răspunderii personale, prevăzută de art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Pentru a se pronunța astfel, judecătorul sindic a reținut că din raportul întocmit de lichidatorul judiciar, respectiv din situația financiară a debitorului, nu rezultă ca fiind incidente fapte prevăzute de articolul 138 din Legea nr. 85/2006, pentru atragerea răspunderii personale.
Împotriva încheierii a declarat recurs creditoarea Administrația Finanțelor Publice a municipiului I, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului se arată că Administrația Finanțelor Publice a municipiului I, în calitate de creditor bugetar, a dat dovadă de un rol activ în recuperarea creanțelor de la debitoarea în cauză, sens în care - anterior deschiderii procedurii - a întreprins toate măsurile de executare silită prevăzute de nr.OG 11/1996 și - ulterior - de Codul d e procedură fiscală. Întrucât debitoarea se afla în stare de incapacitate de plată, la data de 16.01.2008 Iaf ormulat cerere pentru deschiderea procedurii. Recurenta arată că a manifestat aceeași atitudine și pe parcursul derulării procedurii insolvenței, formulând cerere de admitere a creanței, cerere de autorizare și participând la adunările creditorilor.
Administrația Finanțelor Publice a municipiului I învederează că a solicitat instituirea răspunderii personale a organelor de conducere, în baza disp. art. 138 din Legea 85/2006, în situația în care creanța sa nu va putea fi acoperită în cadrul procedurii.
recurenta că administratorul societății, se face vinovat de intrarea societății în incapacitate de plată, dând dovadă de un management necorespunzător, ce a avut ca rezultat direct acumularea de datorii importante față de bugetul de stat și de alți creditori. În anul 2005, debitoarea SRL a încheiat cu SC SRL contractul de vânzare-cumpărare nr. 33/1.10.2005, prin care a vândut 6 mașini de injecție și 85 de matrițe, la un preț de 739.418,40 lei, din care 621.360 lei valoarea fără TVA și 118.058,40 lei reprezentând TVA aferent vânzării. În raportul final, lichidatorul a precizat că - din cauză că din valoarea totală a facturii a fost achitată doar suma de 179.625 lei - SC SRL a acumulat datorii la bugetul de stat, reprezentând cota TVA aferentă vânzării efectuate și nevirate în contul colector al A aferentă contractului de vânzare-cumpărare nr.33/1.10.2005 este doar de 118.058,40 lei, în timp ce datoriile totale către bugetul consolidat de stat sunt în sumă de 510.495 lei, din care debit în sumă de 248.634 lei, dobânzi în valoare de 255.737 lei și penalități de întârziere în valoare de 6.125 lei. Din suma de 248.634 lei, reprezentând totalul debitelor față de bugetul consolidat al statului, în afara A rezultate din vânzare, SC SRL înregistrează și debite la bugetul de stat provenind din impozitul pe veniturile din salarii - 5.619 lei, impozit venit microîntreprinderi - 687 lei, venituri din amenzi - 1900 lei și impozit pe profit - 83.634 lei, dar și debite către bugetul asigurărilor sociale de stat, în sumă de 25.122 lei, bugetul asigurărilor de șomaj, în valoare de 3.263 lei, precum și către fondul unic național al asigurărilor de sănătate, în sumă de 10.017 lei. La aceste debite, care sunt rezultatul direct al activității desfășurate de societate fără achitarea impozitelor și taxelor, se adaugă dobânzile și penalitățile de întârziere aferente.
Recurenta învederează că în urma analizei efectuate de personalul său de specialitate, asupra dosarului fiscal al societății debitoare, a declarațiilor din programul informatic, a situației depunerilor bilanțurilor contabile din sistemul informatic precum și a ultimului bilanț contabil depus (la 31.12.2008) s-a constatat că SRL avea posibilități financiare să-și onoreze obligațiile fiscale, dacă administratorul societății debitoare ar fi luat măsurile ce se impuneau pentru a valorifica stocurile existente, în valoare de 27.820 lei (RON), dacă ar fi depus diligențe în vederea recuperării creanțelor de la debitorii societății, cărora le-a furnizat produse și servicii în valoare de 650.285 lei (RON) și dacă ar fi utilizat numerarul existent în casierie și în contul bancar, în sumă de 2.546 lei (RON), pentru plata - măcar parțială - a obligațiilor fiscale.
Consideră recurenta că administratorul societății debitoare poartă răspunderea pentru starea de incapacitate de plată a SRL și că, în cazul de față, este incident art. 138 alin.1. Soluția judecătorului sindic - de respingere a cererii formulate de I - aduce atingere dreptului și interesului legitim al creditorului bugetar în recuperarea creanțelor. Autorizarea instituției de a formula acțiunea în răspundere personală a organelor de conducere a debitoarei, arată recurenta că se circumscrie scopului stabilit de legiuitor în art. 2, respectiv instituirea unei proceduri colective, pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență. Dacă lichidatorul judiciar a omis să introducă acțiunea prevăzută de art. 138, apreciază recurenta că solicitarea sa, de a dovedi existența unor împrejurări sau fapte, dintre cele menționate de lege, care să conducă la incriminarea persoanelor vinovate de starea de insolvență a debitoarei, este pe deplin legală, astfel încât, ea nu trebuie privată de dreptul conferit de legiuitor, de a formula acțiunea prevăzută la alin. 1 al articolului 138.
Obligarea organelor de conducere ale societății debitoare la suportarea pasivului acesteia cu bunurile personale reprezintă, în situația închiderii procedurii falimentului fără a fi acoperite creanțele anunțate de creditori, singura posibilitate a creditorilor de a-și recupera creanțele. În lumina dispozițiilor Legii nr. 85/2006, instituirea răspunderii personale a organelor de conducere a societății reprezintă atât o sancțiune pentru persoanele care au contribuit la ajungerea debitoarei în stare de incapacitate de plată cât și, în același timp, o garanție pentru terții aflați în raporturi juridice comerciale cu debitoarea, în ceea ce privește posibilitatea recuperării creanțelor, în caz de insolvență.
În drept, recurenta invocă punctul 9 al articolului 304 Cod procedură civilă, articolul 304 indice 1 Cod procedură civilă și articolele 2 și 138 alin. 1 și 3 din Legea nr. 85/2006.
În cauză nu s-a depus întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului, curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în cele ce urmează:
Punctul 9 al articolului 304 Cod procedură civilă nu este aplicabil în speță câtă vreme - respingând cererea creditoarei, de autorizare a introducerii acțiunii în răspundere personală a persoanelor vinovate de intrarea în insolvență a debitoarei SC "" SRL I - judecătorul sindic a interpretat și aplicat judicios dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. În același timp, criticile care exced cadrului articolului 304 Cod procedură civilă - și care se examinează conform articolului 304 indice 1 Cod procedură civilă - se vădesc nefondate, atât timp cât judecătorul sindic a stabilit corect situația de fapt, ce are corespondent în probele administrate.
Curtea de apel reține că autorizarea introducerii acțiunii în răspundere este condiționată de omisiunea administratorului sau lichidatorului judiciar de a indica - în raportul sau asupra cauzelor insolvenței - persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului ori de omisiunea lichidatorului de a formula acțiune prevăzută de alineatul (1) al articolului 138 din Legea nr. 185/2006, când răspunderea amenință să se prescrie. În speță, aceste omisiuni nu există. În raportul privind cauzele și împrejurările care au determinat starea de insolvență a SC "" SRL, administratorul judiciar ACORD IPURL I argumentează că nu se pot reține fapte dintre cele prevăzute de articolul 138, arătând că - urmare a contractului de vânzare-cumpărare de utilaje nr. 33/01.10.2005, încheiat între SRL în calitate de vânzător și SC SRL, în calitate de cumpărător - SC SRL are o creanță asupra cumpărătorului, reprezentând rest de preț. La data de 25.09.2008, SC SRL a formulat acțiune în anularea contractului de vânzare-cumpărare menționat, acțiune ce nu a fost încă soluționată.
În baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 33/01.10.2005 încheiat cu SC SRL, SC SRL a vândut 6 mașini de injecție și 85 de matrițe, a căror valoare totală a fost de 739.418,40 lei, din care 621.360 lei valoarea fără TVA și 118.058,40 lei reprezentând cota de TVA aferentă vânzării. Din cauză că din valoarea totală a facturii a fost achitată doar suma de 179.625 lei, SC SRL a acumulat datorii la bugetul de stat, reprezentând cota de TVA aferentă vânzării efectuate și nevirate în contul colector al
Administratorul judiciar a constatat că modificarea permanentă a mediului de afaceri și concurențial (fenomen imanent perioadei de tranziție pe care a parcurs-o economia țării noastre în perioada post revoluționară) a determinat și modificarea strategiei de adaptare a societății comerciale la realitățile pieții, nu întotdeauna cu rezultatele scontate. potențialului de business al societății, cunoașterea tot mai dificilă a clientelei potențiale, un management riscant al afacerii au fost câteva din elementele care au generat eșecul societății. De asemenea, deteriorarea continuă a indicatorului de stabilitate financiară și imposibilitatea satisfacerii creditorului bugetar, alături de scăderea continuă a eficienței activității și înregistrarea de pierderi din ce în ce mai însemnate, au condus la dezechilibrarea situației financiare a debitoarei, fapt ce - în lipsa unor decizii strategice - a condus la starea de insolvență a acesteia.
În condițiile în care cerința de la alineatul (3) al articolului 138 nu este îndeplinită, judicios a considerat judecătorul sindic că nu poate fi autorizată introducerea acțiunii în răspundere împotriva administratorului falitei.
Raportat considerentelor expuse curtea, în aplicarea art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod procedură civilă, va respinge recursul, menținând încheierea judecătorului sindic.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I împotriva încheierii nr. 540/28.10.2009 pronunțată de Tribunalul Iași - judecătorul sindic, încheiere pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
01.02.2010
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Claudia Antoanela SusanuJudecători:Claudia Antoanela Susanu, Anca Ghideanu, Liliana
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
