Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 631/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA NR. 631

Ședința publică din data de 6 mai 2008

PREȘEDINTE: Tănăsică Elena

JUDECĂTORI: Tănăsică Elena, Giurgiu Afrodita Nițu Teodor G -

- - -

Grefier - - -

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de debitoarea SC Com, cu sediul în Râmnicu-S,-, jud. B, cod de identificare fiscală -, număr de ordine în registrul comerțului J-, împotriva sentinței nr.145 pronunțată la data de 04 septembrie 2007 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu creditoarele Porche Leasing România SA și Porche Broker de Asigurări SRL, ambele cu sediul în comuna, Șos. --Tunari nr.2, jud. I, Primăria Râmnicu-S, cu sediul în Râmnicu-S, str.-, nr.1, jud. B, Administrația Finanțelor Publice Râmnicu-S, cu sediul în Râmnicu-S,-, jud. B, lichidatorul judiciar al societății debitoare SPPI, cu sediul în B, str. -, -.A,.1,.8, jud. B și intimatul Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Buzău cu sediul în B, Bd.-,.2. parter, jud.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 29 aprilie 2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, Curtea, pentru a da posibilitate recurentei - debitoare SC Com să depună la dosar copie de pe tabelul creditorilor și dovada că are posibilitatea a achita toate creanțele, respectiv factura fiscală cu suma ce trebuie să o încaseze, a amânat pronunțarea la data de 6 mai 2008, dată la care a pronunțat următoarea decizie:

CURTEA

Asupra recursului de față, reține următoarele:

Prin sentința nr. 61 din data de 3 aprilie 2007 JUDECĂTOR 2: Giurgiu Afrodita Nițu Teodor l-sindic a deschis procedura generală de insolvență împotriva debitoarei SC Com.

La data de 4 septembrie 2007, prin sentința nr. 145, s-a decis trecerea la procedura falimentului, la cererea administratorului judiciar, constatându-se îndeplinite condițiile art. 107 din Legea nr. 85/2006.

Dispunându-se începerea procedurii falimentului s-au luat și celelalte măsuri impuse de lege pentru această fază procedurală, respectiv dizolvarea debitoarei, ridicarea dreptului de administrare al debitoarei, fixarea termenelor pentru depunerea și verificarea creanțelor, întocmirea și afișarea tabelului definitiv consolidat.

Împotriva sentinței a declarat recurs debitoarea SC Com, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, susținând că judecătorul-sindic nu a verificat dacă administratorul judiciar și-a îndeplinit atribuțiile stabilite de art. 20 din Legea nr. 85/2006 și nici dacă au fost îndeplinite toate măsurile dispuse prin sentința nr. 61/3.04.2007, prin care s-a hotărât deschiderea procedurii generale de insolvență, și dacă au fost respectate termenele stabilite atât de către judecatorul-sindic cât și de lege.

Mai precizează recurenta că prin rapoartele lunare depuse de către administratorul judiciar s-a precizat că după data deschiderii procedurii insolvenței s-au achitat de către debitor o parte din sumele datorate și la data de 5.06.2007 s-a solicitat continuarea activității debitoarei prin reorganizare și aprobarea elaborării unui plan de eșalonare a achitării creanțelor înscrise în preliminar, deoarece din actele contabile rezulta că debitorul a achitat după deschiderea procedurii, prin aportul personal al asociaților majoritatea debitelor către creditoarea Râmnicu-S, urmând să se achite și celelalte creanțe.

În mod surprinzător, prin raportul lunar întocmit pentru termenul din 4.09.2007, administratorul judiciar a făcut mențiunea întocmirii și afișării tabelului definitiv al creanțelor la 16.08.2007, dar și precizarea că s-a angajat un evaluator atestat în vederea întocmirii raportului de evaluare și începerea procedurii de vânzare la licitație publică a activelor debitorului, solicitând instanței începerea procedurii falimentului.

A mai susținut recurenta că judecătorul-sindic nu a verificat legalitatea cererii administratorului judiciar și neconcordanța între raportul anterior privind existența posibilităților reale de achitare a creanțelor și raportul ulterior prin care se solicita începerea procedurii falimentului fără să se motiveze renunțarea la elaborarea planului de reorganizare a activității debitoarei și supunerea cererii de intrare în faliment aprobării Adunării creditorilor.

Astfel, în opinia recurentei, în mod nelegal, judecătorul-sindic a constatat la data de 4 septembrie 2007 că niciunul dintre subiectele îndreptățite nu a propus un plan de reorganizare în condițiiile prevăzute de art. 94, deși afișarea tabelului definitiv de creanțe s-a făcut la data de 16.08.2007, iar dispozițiile art. 94 pct.1 stabilesc un termen de 30 de zile de la data afișării tabelului definitiv de creanțe pentru propunerea unui plan de reorganizare, termen care nu s-a îndeplinit până la 4.09.2007, când judecătorul-sindic a dispus începerea procedurii falimentului.

Se solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și rejudecarea cauzei cu respectarea dispozițiilor legale.

Debitoarea a solicitat și suspendarea executării sentinței recurate, prin care s-a decis intrarea în procedura falimentului, însă nu a depus cauțiunea necesară, iar recursul s-a soluționat la primul termen de judecată, cererea rămânând astfel fără obiect, motiv pentru care recurenta nu a mai insistat în soluționarea sa.

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și a temeiurilor prevăzute de art.304 Cod pr.civilă, precum și sub toate aspectele potrivit art.3041Cod pr.civilă, Curtea reține că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează:

Procedura falimentului se aplică în cazurile expres prevăzute de lege și are ca scop transformarea bunurilor care compun averea debitorului pentru acoperirea pasivului acestuia.

Judecătorul-sindic a reținut corect că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 107 din lege, întrucât nicio persoană din cele îndreptățite să propună un plan de reorganizare nu a făcut-o, iar administratorul judiciar a solicitat trecerea la procedura falimentului, arătând că există bunuri de valorificat pentru acoperirea creanțelor.

Debitorul nu și-a declarat intenția de reorganizare și nu a propus un plan, iar administratorul judiciar a propus intrarea acestuia în faliment, propunere acceptată de creditori.

Planul de reorganizare putea fi propus de debitor, în condițiile art. 94 lit.a) din lege, însă acesta nu și-a manifestat intenția de reorganizare potrivit art. 33 alin.6 din Legea privind procedura insolvenței.

Trecerea la faliment s-a făcut în baza art. 107 lit. A, la cererea administratorului judiciar, cu respectarea art. 94 alin.2, judecătorul-sindic având posibilitatea scurtării perioadei de 30 de zile prevăzută de art. 94 alin.1 pentru motive temeinice, constând în aceea că niciuna din persoanele prevăzute de lege nu și-a manifestat intenția de reorganizare în termenul impus de lege.

Susținerea debitoarei constând în aceea că trecerea la faliment s-a făcut abuziv, fără a se avea în vedere că putea achita creanțele cu suma ce urmează să o încaseze este neîntemeiată, întrucât la data la care s-a decis intrarea în faliment, respectiv 4.09.2007, aceasta nu dispunea de sumele necesare, factura fiscală depusă în recurs purtând data de 30.11.2007.

Scopul legii îl reprezintă acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență prin reorganizare sau faliment, însă debitorul, manifestând un total dezinteres, nu a propus un plan de reorganizare, fiind necesară trecerea acestuia în procedura falimentului în vederea lichidării averii sale pentru plata creanțelor.

Dacă există posibilitatea încasării facturii depuse de debitoare în recurs, lichidatorul judiciar poate încasa suma respectivă și achita creanțele, potrivit tabelului definitiv consolidat, fără să mai procedeze la vânzarea bunurilor, în cazul în care suma respectivă satisface creanțele în totalitate.

La data la care s-a decis intrarea debitoarei în faliment nu exista o altă posibilitate de acoperire a creanțelor, suma depusă de debitoare anterior fiind distribuită.

Reținând că sentința recurată este temeinică și legală sub aspectul tuturor criticilor formulate, Curtea, în baza dispozițiilor art. 312 Cod pr.civilă va respinge ca nefondat recursul, în cauză nefiind incident niciunul din motivele prevăzute de art. 304 Cod pr.civilă.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de debitoarea SC Com, cu sediul în Râmnicu-S,-, jud. B, cod de identificare fiscală -, număr de ordine în registrul comerțului J-, împotriva sentinței nr.145 pronunțată la data de 04 septembrie 2007 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu creditoarele Porche Leasing România SA și Porche Broker de Asigurări SRL, ambele cu sediul în comuna, Șos. --Tunari,

nr.2, jud. I, Primăria Râmnicu-S, cu sediul în Râmnicu-S, str.-, nr.1, jud. B, Administrația Finanțelor Publice Râmnicu-S, cu sediul în Râmnicu-S,-, jud. B, lichidatorul judiciar al societății debitoare SPPI, cu sediul în B, str. -, -.A,.1,.8, jud. B și intimatul Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Buzău cu sediul în B, Bd.-,.2. parter, jud.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 mai 2008.

Președinte, Judecători,

- - G - - -

Grefier,

- -

Operator date cu caracter personal

Număr notificare 3120

Red. / -2ex./20.05.2008

Dosar fond -- Tribunalul Buzău

Jud. fond.

Președinte:Tănăsică Elena
Judecători:Tănăsică Elena, Giurgiu Afrodita Nițu Teodor

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 631/2008. Curtea de Apel Ploiesti