Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 665/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 665/
Ședința publică din 18 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de, cu domiciliul în Târgu M, 1 - 2. nr. 86E,.12, jud. M, împotriva sentinței nr.1310/12.09.2007 pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată faptul că recursul este declarat și motivat în termen, și este legal timbrat, fiind achitată taxa de timbru de 39 lei, conform chitanței CEC depusă la fila 2 dosar și s-a anulat timbru judiciar de 0,50 lei.
Față de actele dosarului și împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, instanța reține cauza pentru pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința nr.1310/12.09.2007 pronunțată de Tribunalul Comercial Mureșs -a respins planul de reorganizare a activității debitoarei C " " Târgu-M, propus de administratorul special.
Pentru a pronunța această hotărâre judecătorul sindic a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.98 alin.3 din Legea nr.85/2006 "judecătorul sindic va putea admite tui plan propus de părțile legal îndreptățite, care conține toate informațiile prevăzute de prezenta lege. Judecătorul sindic poate să ceară unui practician în insolvență să își exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului, înainte de admiterea lui."
Așadar, legiuitorul a instituit trei cerințe a căror îndeplinire cumulativă trebuie verificată de judecătorul sindic pentru a se putea pronunța în sensul admiterii unui plan de reorganizare a activității unei societăți debitoare ajunse în stare de insolvență, și anume: planul să fie propus de părțile legal îndreptățite, cuprinsul acestuia să fie în concordanță cu dispozițiile din Legea nr.85/2006 și planul să fie realizabil din punct de vedere practic (pentru a verifica îndeplinirea acestei din urmă condiții, judecătorul sindic având posibilitatea să ceară opinia unui practician în insolvență).
Procedând la verificarea îndeplinirii primei cerințe impuse de lege, judecătorul sindic constată ca planul de reorganizare a fost propus de administratorul special al debitoarei,. aceasta prevalându-se de dispozițiile art.18 alin.2 lit.d din Legea nr.85/2006, potrivit cărora printre atribuțiile administratorului special este enumerată și cea de a "propune un plan de reorganizare".
Judecătorul sindic reține că la art.94 alin.l din Legea nr.85/2006 sunt indicate în mod expres și limitativ categoriile de persoane ce vor putea propune un plan de reorganizare, astfel:
a) debitorul, cu aprobarea adunării generale a acționarilor/asociaților, în termen de 30 de zile de la afișarea tabelului definitiv de creanțe, cu condiția formulării, potrivit art.28 a intenției de reorganizare, dacă procedura a fost declanșată de acesta, și potrivit art.33 alin. (6), în cazul în care procedura a fost deschisă ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnării sale și până la împlinirea unui termen de 30 de zile de la data afișării tabelului definitiv de creanțe, cu condiția să își fi manifestat această intenție până la votarea raportului prevăzut la art.59 alin. (2);
c) unul sau mai mulți creditori care și-au anunțat această intenție până la votarea raportului prevăzut la art.59 alin. (2), deținând împreună cel puțin 20% din valoarea totală a creanțelor cuprinse în tabelul definitiv de creanțe, în termen de 30 de zile de la data afișării tabelului definitiv de creanțe."
Din examinarea textului de lege redat anterior se poate observa cu ușurință faptul că administratorul special nu este indicat printre categoriile de persoane îndreptățite să propună un plan de reorganizare, și aceasta chiar dacă la art.18 alin.2 * lit.d din Legea nr.85/2006 se menționează în mod expres că administratorul special are printre atribuții și pe aceea de a propune un plan de reorganizare.
Acest aparent conflict de între cele două texte de lege poate fi soluționat prin luarea în considerare a specificului instituției administratorului special, așa cum a fost ea reglementată li Legea nr.85/2006. Astfel, potrivit dispozițiilor art.18 alin.1 din lege, administratorul special este desemnat de adunarea generală a asociaților/acționarilor societății debitoare față de care s-a deschis procedura insolvenței și el reprezintă interesele societății și ale asociaților/acționarilor și participă la procedură, pe seama debitorului. în plus, în lege se prevede în continuare că "după ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care îi conduce și activitatea comercială, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele acționarilor/ asociaților."
Prin urmare, până la ridicarea dreptului de administrare al debitoarei, aceasta e reprezentată de administratorul special, iar după ridicarea dreptului de administrare e reprezentată de administratorul judiciar/lichidator, administratorul special reprezentând în continuare doar interesele asociaților/acționarilor debitoarei.
O primă observație ce trebuie făcută e aceea că și înainte de ridicarea dreptului de administrare a debitoarei, mandatul de reprezentare al administratorului special se reduce la procedura insolvenței și nu la relațiile debitoarei cu terții, în cadrul acestor din urmă relații societatea debitoare fiind reprezentată prin administratorul judiciar.
Prin urmare, atribuțiile administratorului special enumerate în alin.2 al art.18 din Legea nr.85/2006 trebuie interpretate prin prisma calității sale de reprezentant al debitoarei aflate în insolvență, legiuitorul menționând în mod expres la alin.1 al art.18 că administratorul special participă la procedură pe seama debitoarei.
In aceste condiții, este evident că posibilitatea legală a administratorului special de a propune un plan de reorganizare nu este altceva decât o manifestare a posibilității debitorului de propunere a unui plan de reorganizare, ceea ce presupune analizarea cerințelor prevăzute la art.94 alin.1 lit.a din Legea nr.85/2006.
Ori, potrivit dispozițiilor art.94 alin.l lit.a din Legea nr.85/2006 doar debitorul care a formulat intenția de reorganizare a activității sale în condițiile prevăzute de art.33 alin.6 din lege (deoarece procedura insolvenței a fost deschisă la cererea unui creditor) poate propune plan de reorganizare. Acest din urmă text de lege se referă la debitorul împotriva căruia s-a formulat o cerere de deschidere a procedurii insolvenței de către unul din creditorii săi, care nu contestă starea sa de insolvență și își exprimă intenția de a-și reorganiza activitatea.
În cazul în speță, debitoarea a contestat starea de insolvență, contestația sa fiind respinsă de judecătorul sindic prin sentința comercială nr.37/17.01.2007 prin care s-a dispus și deschiderea procedurii generale Iai nsolvenței față de debitoare; această hotărâre judecătorească a devenit irevocabilă prin Decizia nr.567/R/15.05.2007 a Curții de Apel Târgu -M prin care a fost respins recursul declarat de debitoare.
Prin urmare, coroborând dispozițiile art.94 alin.1 lit.a cu cele ale art.33 alin.6 din Legea nr.85/2006, judecătorul sindic consideră că debitoarea C RX. nu este îndreptățită să propună un plan de reorganizare. Așa fiind, nici administratorul special, ca reprezentant al debitoarei în cadrul procedurii insolvenței nu poate propune un plan de reorganizare a activității acesteia.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs solicitând admiterea recursului, modificarea încheierii în sensul admiterii planului de reorganizare așa cum a fost propus de administratorul special al debitoarei, aflată în procedura insolvenței.
În motivarea cererii de recurs se arată că în mod greșit judecătorul sindic a reținut că administratorul special nu este indicat printre categoriile de persoane îndreptățite să propună un plan de reorganizare, categorii prevăzute în mod expres în disp.art.94 din Legea nr.85/2006, competența administratorului special de a propune un plan de reorganizare rezultă din dispozițiile cuprinse în art.18 alin.2 lit.d din aceeași lege, care-i conferă acestuia atribuția de a reprezenta interesele societății și asociaților. Ori în această calitate el poate propune un plan de reorganizare al societății întrucât această propunere are drept scop apărarea intereselor asociaților și a societății, mai ales că în planul de reorganizare se urmărește reabilitarea economică a societății.
În cursul judecății cererii de recurs se invocă excepția de neconstituționalitate a disp. cuprinse în art.33 alin.4 și art.94 din Legea nr.85/2006, susținându-se că prin aceste dispoziții sunt încălcate drepturile recunoscute prin art.53 și 135 alin.2 lit.a din Constituția României, excepție care a fost respinsă de Curtea Constituțională prin decizia nr.509/8 mai 2008.
Examinând încheierea recurată, în raport de motivele de recurs invocate și având în vedere și soluția pronunțată de Curtea Constituțională, Curtea de Apel constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Judecătorul sindic prin încheierea recurată a respins planul de reorganizare propus de administratorul special pe motiv că administratorul special nu se regăsește printre categoriile de persoane prevăzute de art.94 din Legea nr.85/2006, care pot propune un plan de reorganizare precum și pentru faptul că în speță sunt incidente prev.art.33 alin.2 din lege, în sensul că debitoarea care a contestat starea de insolvență și contestația i-a fost respinsă nu va mai avea dreptul să solicite reorganizarea judiciară.
Art.94 din Legea nr.85/2006 stabilește în mod expres categoriile de persoane care pot propune un plan de reorganizare, termenul în care se poate avansa această propunere de reorganizare, condițiile în care se poate face propunerea dar și situațiile în care debitorului îi este interzis dreptul de a propune un plan de reorganizare.
Verificând dacă în speță sunt aplicabile dispozițiile acestui text legal și dacă cele privitoare la categoriile de persoane care pot propune un plan de reorganizare sunt dispoziții limitative, Curtea constată că prin cererea de recurs formulată recurenta a contestat acest caracter al dispozițiilor așa cum a fost reținut de către prima instanță, arătând că prin această interpretare sunt încălcate prevederile constituționale cuprinse în art.53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți și a art.135 alin.2 lit.a privitor la libertatea comerțului și concurența loială, fiind invocată în acest sens excepția de neconstituționalitate.
Excepția de neconstituționalitate invocată de recurentă a fost respinsă de Curtea Constituțională prin Decizia nr.509/8 mai 2008 iar prin invocarea acestei excepții recurenta practic a recunoscut caracterul limitativ al acestor dispoziții legale și a urmărit de fapt o completare a dispozițiilor textului legal contestat în sensul de a se recunoaște și administratorului special dreptul de a propune un plan de reorganizare.
În condițiile în care în actuala reglementare legiuitorul nu-i recunoaște administratorului special dreptul de a propune un plan de reorganizare se apreciază că în mod corect judecătorul sindic a respins propunerea făcută de administratorul special.
Verificând însă dacă în speță sunt îndeplinite și celelalte condiții prevăzute de lege pentru a se propune un plan de reorganizare, instanța de control constată că în cauză se regăsește una dintre interdicțiile prevăzute de lege, de a formula cerere de reorganizare și anume debitoarea SC SRL a contestat starea de insolvență invocată de creditoare, contestație care a fost respinsă iar potrivit art.33 alin.2 din lege dacă debitorul contestă starea de insolvență iar contestația este respinsă el nu mai are dreptul să solicite reorganizarea judiciară.
În speță nu a fost respectat nici termenul de 30 de zile de la afișarea tabelului definitiv prevăzut de dispozițiile art.94 alin.1 din lege, nerespectarea acestui termen fiind recunoscută chiar de către recurentă prin invocarea excepției de neconstituționalitate, a prevederilor art.94 din Legea nr.85/2006 cu privire la termenul de introducere a planului de reorganizare, excepție de asemenea respinsă de Curtea Constituțională prin decizia mai sus indicată.
Față de cele prezentate mai sus, se apreciază că în mod temeinic și legal judecătorul sindic a respins propunerea de reorganizare formulată de administratorul special și pe cale de consecință, în baza disp.art.312 alin.1 pr.civ. rap. la art.316 din același cod, va respinge recursul ca nefondat și va menține soluția primei instanțe ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul C " " Târgu-M prin administrator special, cu domiciliul în Târgu M, B- 1 - 2. nr. 86/E,.12, jud. M, împotriva sentinței nr.1310/12.09.2007 pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 18 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehn.
1.10.2008
2 exemplare
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
