Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 672/2008. Curtea de Apel Tg Mures
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 672/
Ședința publică din 18 septembrie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de creditoarea B, cu sediul în B, str. -. -.., nr. 50, sector 1, împotriva sentinței nr. 230/06 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată faptul că recursul este declarat și motivat în termen, fiind scutit de plata taxei de timbru conform art. 17 din Legea nr. 146/1997.
Față de actele dosarului și împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, instanța reține cauza pentru pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința nr. 230/6 martie 2008, pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Mureș, s-a dispus respingerea obiecțiunilor creditoarei B împotriva raportului final întocmit de lichidatorul judiciar în cadrul procedurii insolvenței privind pe debitoarea " " și afișat la data de 04.02.2008.
Pentru a pronunța în acest sens, judecătorul sindic a reținut, în considerentele hotărârii mai sus-atacate, că hotărârea prin care a fost angajată răspunderea administratorului statutar a debitoarei nu a putut fi pusă în executare de către lichidatorul judiciar, deși a făcut demersuri în acest sens, din lipsa bunurilor care să poată fi urmărite.
Față de această hotărâre a declarat, în termen, recurs creditoarea B, solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate și admiterea, pe fond, respingerea solicitării lichidatorului judiciar de închidere a procedurii insolvenței și de a dispune ca închiderea procedurii să fie făcută după numirea executorului judecătoresc pentru a se asigura executarea silită asupra averii fostului administrator al debitoarei.
În motivarea recursului AVAS s-a menționat că procedura instituită de Legea 85/2006 rep. are drept scop recuperarea creanțelor de la debitorii rău-platnici, scop neîndeplinit în cauză. S-a apreciat că judecătorul sindic trebuia să desemneze un executor judecătoresc, iar acesta să procedeze la executarea silită a administratorului și la distribuirea sumelor obținute din aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art.138 și ale art.140 alin.1 din Legea nr.85/2006.
Analizând recursul formulat de AVAS, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, instanța reține următoarele:
Pe parcursul procedurii insolvenței s-a dispus și angajarea răspunderii administratorului statutar.
Așa cum rezultă din raportul final întocmit de lichidator, aspect ce nu a fost negat de recurentă, lichidatorul judiciar a demarat procedura execuțională silită față de administratorul statutar.
Instanța de recurs reține, în raport cu această stare de fapt, că închiderea procedurii nu cauzează teoretic nici un prejudiciu creditorilor, având în vedere dispozițiile art. 142 al. 2 din Legea nr.85/2006.
Potrivit acestor dispoziții "după închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silită vor fi repartizate de către executorul judecătoresc, în conformitate cu prevederile prezentei legi, în temeiul tabelului definitiv consolidat pus la dispoziția sa de către lichidator".
Față de aceste dispoziții, închiderea procedurii falimentului nu crează nici un prejudiciu creditorilor, aceștia putând să treacă la executarea silită a sentinței prin care s-a dispus angajarea răspunderii administratorilor și după închiderea procedurii.
Astfel, art. 142 alin. 1 din Legea nr.85/2006 prevede că "executarea silită împotriva persoanelor prevăzute la art.138 al.1 se efectuează de către executorul judecătoresc conform codului d e procedură civilă".
Executarea silită începe la solicitarea creditorului, iar cheltuielile se avansează de către acesta potrivit art. 3717al.1 Cod procedură civilă.
Susținerea recurentei că fără stingerea, într-un mod sau altul, a creanței sale, procedura nu va putea fi închisă, este lipsită de temei legal.
Legea nr.85/2006 prevede mai multe situații în care se poate închide procedura, necondiționând nici una dintre aceste situații de acoperirea integrală a debitului.
Astfel, potrivit art. 131, în orice stadiu al procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului, ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare.
Art. 132 al. 2 din lege prevede că procedura de faliment va fi închisă atunci când judecătorul sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite și când fondurile nereclamate au fost depuse la bancă.
Nu există deci o dispoziție legală care să prevadă obligativitatea numirii unui executor de către judecătorul sindic.
Ca atare, instanța va respinge recursul formulat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de B, cu sediul în B, str. -. -.., nr. 50, sector 1, împotriva sentinței comerciale nr. 230/06 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18 septembrie 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
2 exp./23.09.2008
Jud.fond.-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
---|