Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 697/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 697/
Ședința publică de la 16 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Simona Gavrilă
JUDECĂTOR 2: Sarmisegetuza Tulbure dr. - -
JUDECĂTOR 3: Veronica Păcurariu
GREFIER - - -
.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - B, cu sediul în sector 1,--11, împotriva sentinței comerciale nr. 1107/29.09.2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalului Galați, în contradictoriu cu intimata debitoare, prin lichidator judiciar, intimați creditori G, MUNICIPIUL G - PRIN PRIMAR, B, intimat pârât ,. de pe lângă TRIBUNALUL GALAȚI, având ca obiect procedura insolvenței Legea nr. 85/2006 - atragerea răspunderii patrimoniale.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura ne legal îndeplinită cu intimatul pârât, pentru care citația s-a restituit la dosar cu mențiunea "destinatar mutat de la adresă, nu se cunoaște noua adresă".
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că recursul dedus judecății este la primul termen de judecată, prin cererea formulată, recurenta creditoare a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit disp. art. 242 alin. 2.pr.civ. lipsește întâmpinarea, după care:
Curtea, cu privire la lipsa de procedură cu intimatul pârât, apreciază că trebuia să se aducă la cunoștința instanței schimbarea domiciliului și, din oficiu, ridică excepția lipsei calității procesuale active a recurentei creditoare, urmând a se pronunța asupra acesteia la sfârșitul ședinței de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Din conținutul actelor și lucrărilor dosarului, rezultă următoarele:
La data de 10.06.2009, lichidatorul, desemnată să administreze procedura insolvenței debitorului G, a solicitat să se dispună închiderea procedurii ca urmare a lipsei bunurilor din averea debitorului și a neavansării de către creditori a sumelor necesare pentru acoperirea cheltuielilor de lichidare.
Procedura concursuală, reglementată prin Legea nr. 85/2006, a fost deschisă prin sentința nr. 527 din 28.04.2009.
Lichidatorul judiciar a formulat cerere de antrenare răspundere patrimonială privindu-l pe pentru pasivul neacoperit în sumă de 58.486,42 lei, pentru săvârșirea faptelor prevăzute de art. 138 lit. a, d și e din Legea nr. 85/2006.
Lichidatorul judiciar, în motivarea cererii formulate, a arătat că, în cadrul procedurii, nu s-au putut identifica bunuri.
Debitoarea a avut creanțe de 4.114 lei iar bunuri au fost constituite din active circulante în valoare de 54.627 lei din care stocuri de 49.920 lei, cât și disponibilități bănești în sumă de 593 lei, elemente de activ care ar putea îndestula în parte creditorii.
Ultimele raportări economico-financiare înregistrate la organul fiscal datează din 2006 pentru exercițiul financiar 2006 și este evident că societatea nu a mai ținut ulterior evidența contabilă, situație de care se face răspunzător administratorul societății potrivit Legii nr. 82/1991 privind contabilitatea, incident în cauză fiind motivul de antrenare a răspunderii prev. de art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006. Acesta a fost și motivul dizolvării societății.
Consideră că fapta există prin aceea că societatea nu are listate pe site situațiile financiare anuale.
În privința vinovăției, consideră că a fost dovedită prin aceea că administratorul este cel care răspunde de ținerea evidenței contabile și publicitatea sa potrivit Legii nr. 82/1991.
Consideră că există legătură de cauzalitate între fapta de neținere a evidenței contabile și insolvența societății falite prin aceea că nu au fost evidențiate și aduse la cunoștința publică elementele de activ, cât și veniturile societății care au fost însușite cert de administrator.
Ca urmare a faptului că nu a dat curs notificării lichidatorului în vederea predării lichidatorului societății și contului analitic al debitelor proprii cu care figurează societatea, sunt incidente disp. art. 138 alin. 1 lit. a și e din Legea nr. 85/2006, pârâtul ascunzând și însușindu-și bunurile societății, inclusiv disponibilitățile bănești din casieria societății.
Consideră că fapta există cât timp administratorul este gestionarul bunurilor, este dovedită prin actul care emană de la sine și care confirmă existența acestor bunuri la finele anului 2006 și care au intrat în patrimoniul său.
În privința vinovăției, consideră că este dovedită prin aceea că administratorul societății este gestionarul bunurilor societății și responsabil de acestea.
Prejudiciul este atestat prin existența creditorilor care alcătuiesc masa acestora.
Prin sentința comercială nr. 1107/2009, TRIBUNALUL GALAȚI, în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, a dispus închiderea procedurii falimentului debitorului
S-a dispus radierea debitorului din registrul comerțului.
În conformitate cu art. 135 fost notificată sentința de față debitorului, tuturor creditorilor, administratorului special, Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă TRIBUNALUL GALAȚI pentru efectuarea mențiunii de radiere și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
În baza art. 136 din Legea nr. 85/2006, s-a dispus descărcarea lichidatorului judiciar, judecătorului sindic de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură, debitor sau averea lui.
A fost respinsă cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale formulată de lichidatorul judiciar împotriva pârâtului ca nefondată.
S-a reținut că, în conformitate cu art. 138 din Legea nr. 85/2006, Tribunalul poate dispune ca, o parte din pasivul societății cu răspundere limitată, ajunsă în încetare de plăți, să fie să fie suportată de membrii organelor de conducere - administratori, directori, cenzori care au contribuit la ajungerea societății în insolvență prin una din următoarele fapte: au folosit bunurile societății sau creditele acesteia în folosul propriu sau în cel al unei alte societăți; au făcut acte de comerț în interes personal sub acoperirea societății; au dispus în interes personal continuarea unei activități care duce în mod vădit societatea la încetare de plăți; au ținut o contabilitate fictivă; au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea; au deturnat sau au ascuns o parte din activul societății sau au mărit în mod fictiv pasivul societății; au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura societății fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăți, în luna precedentă încetării plăților au plătit sau au dispus să se plătească unui creditor în daune celorlalți creditori.
În cauză, lichidatorul judiciar nu a dovedit existența raportului de cauzalitate între fapta administratorului și prejudiciul cauzat.
Singura probă cerută de creditor în dovedirea faptelor prev. de art. 138 lit. a, d și e din Legea nr. 85/2006 o constituie raportul final întocmit de lichidatorul judiciar.
Din raportul final rezultă că lichidatorul judiciar nu a intrat în posesia actelor și documentelor contabile ale societății.
Instanța a reținut că, din conținutul probelor administrate și analizate mai sus, se constată că susținerile lichidatorului judiciar au un caracter formal, nu sunt dovedite, astfel că judecătorul sindic a reținut că simpla invocare a disp. art. 138 lit. a, d și e din Legea nr. 85/2006 nu conduce automat la atragerea răspunderii administratorului la plata pasivului societății, în situația în care nu s-a făcut dovada întrunirii cumulative a condițiilor pentru atragerea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie.
Nedepunerea actelor și documentelor contabile ca faptă omisivă nu este suficientă pentru lămurirea legăturii de cauzalitate cu starea de insolvență a societății, ceea ce a determinat respingerea cererii de antrenare a răspunderii ca nefondată.
Împotriva menționatei sentințe a declarat recurs B, criticând soluția pronunțată ca netemeinică și nelegală, din următoarele considerente:
Nu au fost analizate faptele care fac incidente prevederile art. 138 lit. a, d, e din Legea nr. 85/2006, ceea ce a condus la pronunțarea unei sentințe greșite în cauză.
Lichidatorul judiciar nu a intrat în posesia documentelor contabile, deoarece fostul administrator a refuzat orice colaborare, iar debitoarea deținea elemente de activ ce ar fi putut îndestula în parte creditorii.
În al doilea rând, judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii falimentului înainte de a se pronunța o hotărâre definitivă și irevocabilă cu privire la antrenarea răspunderii patrimoniale a administratorului debitoarei.
Conform art. 142 (2) din Legea nr. 85/2006 după închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silită vor fi repartizate de către executorul judecătoresc, în conformitate cu prevederile menționatei legi, în temeiul tabelului definitiv consolidat pus la dispoziție de lichidator.
Ca urmare, în conformitate cu dispozițiile anterior citate, înainte de închiderea procedurii, judecătorul sindic trebuie să desemneze un executor judecătoresc căruia lichidatorul judiciar să-i pună la dispoziție tabelul creditorilor și, în baza lui, să se distribuie creditorilor sumele rezultate din executarea silită a bunurilor fostului administrator al debitoarei.
Numai după soluționarea definitivă și irevocabilă a cererii de atragere a răspunderii patrimoniale a organelor de conducere a debitorului și după executarea silită a administratorului societății debitoare se putea închide procedura.
Recursul de față este nefondat;
Instanța de fond, printr-o apreciere temeinică și legală a probelor pertinente administrate în cauză și interpretarea legală a dispozițiilor Legii nr. 85/2006, art. 138, art. 140-142, pronunțat în cauză o soluție justă.
Recursul de față este declarat de o persoană fără calitate procesuală activă.
Verificând sentința recurată prin prisma condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a declara recurs și din oficiu, Curtea constată că recurenta nu îndeplinește, printre alte condiții, și pe aceea a calității procesuale active.
Potrivit disp.art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, titularul cererii pentru antrenarea răspunderii patrimoniale poate fi administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar și, în condițiile art. 138 alin. 3 din aceeași lege, comitetul creditorilor.
În speță nu s-a solicitat autorizarea comitetului creditorilor în vederea promovării cererii de antrenare răspundere patrimonială, deoarece lichidatorul judiciar a promovat cererea în condițiile art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 - fila 115 dosar fond.
Creditoarea, declarând recurs, nu întrunește, printre alte condiții, și pe aceea a calității procesuale active, nefiind titulara cererii având ca obiect antrenarea răspunderii patrimoniale.
În conformitate cu disp. art. 316 în referire la art. 294.pr.civ. în recurs nu se poate schimba calitatea părților.
În recurs nu pot figura decât părțile între care s-a purtat judecata fondului și cu calitățile reținute de judecătorul fondului.
În speța de față, calitatea procesuală activă a avut-o lichidatorul judiciar și numai acesta este în drept să semnaleze neregularitățile hotărârii de respingere a cererii ale.
În raport cu considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. 1.pr.civ. recursul declarat de urmează a fi respins ca fiind declarat de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - B, cu sediul în sector 1,--11, împotriva sentinței comerciale nr. 1107/29.09.2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalului Galați, pentru lipsă calitate procesuală activă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 16 2009.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, dr. | JUDECĂTOR, |
Grefier,
ST//9 ex/13.01.2010
Fond:
Președinte:Simona GavrilăJudecători:Simona Gavrilă, Sarmisegetuza Tulbure, Veronica Păcurariu
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Contestatie faliment - procedura insolventei. Decizia 357/2008.... → |
|---|
