Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 75/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - procedura insolvenței -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr.75
Ședința publică din17 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Mitrea Muntean Dana
JUDECĂTOR 2: Artene Doina
JUDECĂTOR 3: Galan Marius
Grefier - -
Pe rolul instanței se află judecarea recursurilor declarate decreditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statuluicu sediul în B, sector 1,--11 și de pârâtul, domiciliat în comuna, str.-, județul S,împotriva sentinței nr.414 din 17 septembrie 2007pronunțată de judecătorul sindic de pe lângă Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal - în dosarul nr-, în contradictoriu cucreditorul-intimatMinisterul Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor Publice, cupârâtul-intimat,debitoarea-intimată., lichidator-intimat fiind Management Reorganizare Lichidare I -punct de lucru S șiparte în proces-intimatăfiind Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Suceava.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pârâtul-recurent, lipsă fiind reprezentanții celorlalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care pârâtul-recurent a depus la dosar chitanța nr.- din 16.01.2008, cu care face dovada plății taxei judiciare de timbru în sumă de 20,00 lei și timbru judiciar mobil în valoare de 0,15 lei, recursul său fiind astfel legal timbrat.
Instanța, constatând că recursurile sunt în stare de judecată, a acordat cuvântul la dezbateri.
Pârâtul-recurent a solicitat admiterea recursului său astfel încât să nu mai suporte pasivul societății debitoare-intimată și respingerea recursului declarat de creditoarea
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Suceava - Secția comercială, contencios administrativ sub nr. 196/F din 8 septembrie 2005, creditorul Ministerul Economiei și Finanțelor - Direcția Generală a Finanțelor Publice Sas olicitat deschiderea procedurii prevăzute de Legea nr. 64/1995 împotriva debitoarei SRL, aceasta înregistrând datorii la bugetul de stat în sumă de 82.600 lei.
Prin sentința nr. 411 din 6.12.2005, judecătorul sindic a admis cererea și a deschis procedura reorganizării judiciare și a falimentului față de debitoare, fiind desemnat lichidator judiciar Management Reorganizare SRL
Prin cererea depusă la dosar la data de 2 aprilie 2007 (fila 244), Ministerul Economiei și Finanțelor - Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Sas olicitat antrenarea răspunderii materiale a pârâților și, în calitate de foști administratori ai debitoarei SRL și obligarea acestora la plata sumei de 94.190 lei, în temeiul art. 138 al. 1 lit. a,c și d din Legea nr. 85/2006.
Prin înscrisul depus la dosar la data de 23 aprilie 2007 (fila 247), creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Bao biectat împotriva raportului final al lichidatorului judiciar, datorită faptului că acesta nu a promovat acțiune de atragere a răspunderii materiale a foștilor administratori.
Prin înscrisul depus la dosar la data de 23 aprilie 2007 (fila 250), creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice Saf ormulat obiecțiuni la raportul final al lichidatorului judiciar arătând, în esență, că deși fostul administrator al debitoarei nu a putut justifica lipsa faptică a bunurilor, lichidatorul s-a limitat doar la a lua act despre inexistența acestora, fără a întreprinde măsurile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 85/2006, referitor la comisionul solicitat de lichidator, a invocat dispozițiile art. 7 al. 5 din NR.1186/2006, care stipulează că organele fiscale nu vor accepta ca valoarea onorariului să fie mai mare decât valoarea creanței fiscale stinse prin aplicarea prevederilor Legii nr. 85/2006.
Prin sentința nr. 414 din 17.09.2007 Tribunalul Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal a admis cererea de antrenarea răspunderii materiale a pârâților și și în consecință a dispus obligarea acestora la plata, din averea proprie, a sumei de 94.150 lei.
Prin aceeași hotărâre a respins obiecțiunile la raportul final al lichidatorului judiciar, formulate de S și AVAS B ca nefondate și aprobând raportul lichidatorului judiciar, în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006 a dispus închiderea procedurii falimentului față de debitoarea SRL S, pentru lipsa bunurilor din patrimoniul debitoarei.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut cât privește cererea de antrenare a răspunderii materiale că starea de insolvență a debitoarei se datorează foștilor administratori ai acesteia, și care, prevalându-se de înregistrări contabile neconforme cu legislația în materie contabilă, au continuat activitatea, veniturile realizate fiind folosite în interes personal, fapt ce a condus la intrarea în incapacitate de plată a debitoarei și deci la prejudicierea creditorilor prin neplata obligațiilor restante.
Cât privește obiecțiunile, reține judecătorul sindic că, cele privind nesoluționarea cererii de antrenare a răspunderii materiale nu pot fi primite motivat de soluționarea prin aceeași sentință, cea recurată în cauza de față, și a acestei cereri, iar deosebit de aceasta, creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice S nu a arătat ce acte se impun a se denunța, ce creanțe nu au fost încasate, practic aceste obiecțiuni fiind lipsite de obiect.
În cele din urmă, dată fiind imposibilitatea identificării bunurilor în averea debitoarei, reține judecătorul sindic incidența art. 131 din Legea nr. 85/2006.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtul și creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, ambii criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul a arătat că, în mod netemeinic și nelegal, judecătorul sindic a reținut îndeplinirea în privința sa a elementelor răspunderii materiale, în lipsa unui probatoriu specific, respectiv a unei expertize contabile care să ateste eventualele erori ce le sunt imputabile, în ținerea contabilității. Solicită admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se dispune efectuarea unei expertize contabile.
În drept recurentul a invocat disp. art. 304 pct. 7,8,9 Cod pr. civilă rap. la art. 3041Cod pr. civilă.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Baa rătat, în motivarea recursului că, sentința pronunțată de judecătorul sindic a fost dată cu aplicarea greșită a disp. art. 140, ale art. 142 al. 1 rap. la art. 136, la art. 2 și art. 5 din Legea nr. 85/2006 întrucât, înainte de închiderea procedurii, judecătorul sindic trebuia să stabilească în sarcina lichidatorului obligația de a găsi un executor judecătoresc pentru punerea în executare a sentinței de atragere a răspunderii materiale, căruia să-i pună la dispoziție tabelul creditorilor, în baza căruia să procedeze la distribuirea sumelor obținute și numai apoi să dispună închiderea procedurii.
În drept recurenta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Bai nvocat disp. art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă rap. la art. 3041pr. civilă.
Recursurile sunt nefondate.
Răspunderea materială a organelor de conducere ale societății este o răspundere civilă delictuală specială (atipică), ce nu se poate antrena decât în urma dovedirii elementelor răspunderii civile, raportate la dispozițiile art.139 al.1 din Legea nr.85/2006, respectiv: săvârșirea uneia dintre faptele expres și limitativ prevăzute de art.138 al.1 din Legea nr.85/2006; existența unui prejudiciu în patrimoniul societății; legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu (starea de insolvență).
Din probatoriul administrat la judecata în fond, rezultă că, activul net al societății a scăzut în perioada 21.12.2002 - 31.12.2005, activele societății fiind scoase din gestiune aproape în totalitate în anul 2005, fără ca administratorii să justifice cu documente modul în care s-au realizat operațiunile și fără ca în evidența contabilă să apară înregistrate veniturile încasate.
Pe de altă parte, în condițiile în care societatea nu a desfășurat activitate în perioada 2004 - 2005, a rezultat din probatorii că, totuși societatea a înregistrat cheltuieli cu materii prime și materiale consumabile, ceea ce evident demonstrează ținerea unei contabilități neconforme cu legea și realizarea de venituri folosite în interes personal de către pârâții, foști administratori ai debitoarei.
În considerarea acestor aspecte, în mod just judecătorul sindic a reținut ca fiind îndeplinite condițiile răspunderii materiale, respectiv fapta ilicită, prejudiciu, legătura de cauzalitate și vinovăție, faptele mai sus prezentate realizând conținutul ipotezelor avute în vedere de dispozițiile art.138.al.1 lit."a", "c" și "d" din Legea nr.85/2006.
Cât privește critica din recurs vizând neefectuarea unei expertize contabile la judecata în fond, trebuie de observat și subliniat că, deși legali citați la judecata în fond, pârâții nu au solicitat administrarea unei astfel de probe, astfel că, în aceste condiții, nu pot critica în recurs acest aspect.
Față de aceste considerente, recursul declarat de pârâtul este neîntemeiat.
Cât privește recursul declarat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, în esență criticile formulate se cantonează asupra ideii că, în mod eronat judecătorul sindic a închis procedura falimentului, câtă vreme cererea de antrenare a răspunderii materiale a foștilor administratori nu era soluționată irevocabil, iar sumele rezultate din executarea silită a acestora nu au fost distribuite potrivit tabelului definitiv al creanțelor de către un executor judecătoresc, practică contrară disp. art. 140 și urm. din Legea nr. 85/2006.
Din economia disp. art. 140 din Legea nr. 85/2006, rezultă că, sumele rezultate din aplicarea art. 138 din Legea nr. 85/2006 vor intra în averea debitoarei și vor fi destinate, în caz de faliment, acoperirii pasivului.
Referitor la modul în care sumele obținute din aplicarea art. 138 din Legea nr. 85/2006 vor intra în averea debitoarei și momentul în care se va realiza acest lucru, art. 142 din Legea nr. 85/2006, stipulează că: "Executarea silită împotriva persoanelor prev. la art. 138 al. 1 se efectuează de către executorul judecătoresc conform Codului d e procedură civilă", iar al. 2, "După închiderea procedurii falimentului sumele rezultate din executarea silită vor fi repartizate de către executorul judecătoresc în conformitate cu prezenta lege, în temeiul tabelului definitiv consolidat de creanțe, pus la dispoziția sa de către lichidator.
Așadar, în conformitate cu dispozițiile legale citate, fiind vorba de executarea silită a unui necomerciant, aceasta se va realiza prin executor judecătoresc, sumele rezultate urmând a fi distribuite tot de către acesta.
Evident, demararea procedurii de executare silită va cădea celor interesați a-și recupera creanțele.
În consecință, față de cele ce preced, Curtea constatând că în speță nu este incident nici unul din motivele de modificare a hotărârii prev. de art. 304 pct. 7,8,9 Cod pr. civilă și nici vreun motiv de casare de ordine publică, în temeiul art. 312 Cod pr. civilă va respinge ca nefondate recursurile.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate decreditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statuluicu sediul în B, sector 1,--11 și de pârâtul, domiciliat în comuna, str.-, județul S,împotriva sentinței nr.414 din 17 septembrie 2007pronunțată de judecătorul sindic de pe lângă Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17 ianuarie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. Gh.
BE
Ex.2/4.02.2008
Președinte:Mitrea Muntean DanaJudecători:Mitrea Muntean Dana, Artene Doina, Galan Marius
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
