Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 752/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 752
Ședința publică de la 02 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Radu Cremenițchi
JUDECĂTOR 2: Liliana Palihovici
JUDECĂTOR 3: Traian Șfabu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei Faliment privind pe recurent SC 3000 SA și pe intimat SC SRL V, având ca obiect procedura insolvenței - Contestație cerere introductivă, recurs declarat împotriva sentinței civile nr. 400/F din 28.10.2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui - Judecător Sindic.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că părțile au fost citate cu mențiunea să răspundă la excepția tardivității.
Instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului de față, constată;
Prin sentința civilă nr. 400/F/28 octombrie 2008 a Tribunalului Vaslui, judecător sindic, s-a admis contestația debitorului V și s-a respins cererea creditorului 3000, Astfel, cererea creditorului se consideră fără efect chiar de la înregistrare.
S-a reținut că cererea introductivă prin motivele sale în raport cu contestația debitoarei contestatoare și susținerile părților, și ambele în raport cu probele administrate, Judecătorul sindic constată că cererea introductivă nu este întemeiată, cele două cererii presupunând soluții inverse.
Se constată în principal că față de actele contestatoarei debitoare constând în fișa analitică cont 401 SC 3000 SRL, extras bancar al lunii iunie 2008, registrul zilnic de încasări și plăți pe ultima perioadă, balanța contabilă la 31 decembrie 2007, chitanțe furnizori cu plăți efectuate în luna iunie 2008, debitoarea contestatoare SC SRL V nu se află în încetare de plăți, rulajul plăților efectuate pentru sume considerabile, făcând această dovadă.
Deschiderea procedurii insolvenței presupune pe lângă îndeplinirea condiției unei datorii peste un anumit plafon minimal lichidă, certă și exigibilă, și îndeplinirea cumulativă a încetării plății debitelor datorată inexistenței disponibilului și deci implicit a insolvenței.
In speță, debitoarea contestatoare a făcut dovada, prin actele depuse la dosar, respectiv fișa analitică cont 401 SC 3000 SRL, extras bancar al lunii iunie 2008, registrul zilnic de încasări și plăți pe ultima perioadă, balanța contabilă la 31 decembrie 2007, chitanțe furnizori cu plăți efectuate în luna iunie 2008, că nu se află în încetare de plăți, din care rezultă rulajul plăților efectuate pentru diferite sume importante.
Se reține astfel neîndeplinirea celei din urmă condiții, iar neplata datoriilor la scadență de către debitoarea contestatoare se datorează nu insolvenței, ci priorităților alese de aceasta chiar cu rea credință, situație care nu atrage deschiderea procedurii insolvenței, dar lasă loc căii promovării unei acțiuni civile.
Așa cum subliniază în contestația sa, debitoarea contestatoare SC SRL Vae xprimat disponibilitatea pentru perfectarea unui contract de eșalonare a plăților către creditoare care conține un gaj fără deposedare pe bunurile mobile ale debitoarei contestatoare, fiind de asemeni de acord și cu plata dobânzilor comerciale calculate de la scadența facturii până la data achitării efective a debitului, conform ratei dobânzii de referință a BNR, pentru neplata la scadență a facturilor emise de către creditoare.
Față de cele reținute, va fi admisă contestația promovată și se va respinge în consecință cererea introductivă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs 3000, județul H, susținând că în mod eronat instanța de fond a considerat că prin înscrisurile depuse la dosar debitoarea a demonstrat faptul că nu este în incapacitate de plată. Arată că s-a depus la dosar fișa analitică a contului 3000 A iar din vizualizarea acestuia se observă, fără echivoc, faptul că dețin față de debitoare o creanță care îndeplinește cerințele legale, respectiv depășește limita de 10.000 lei și este mai veche de 30 de zile.
Cu privire la bilanțul depus pentru anul 2007 arată că acest înscris nu are relevanță în cauză, întrucât acesta reflectă situația financiară debitoarei pentru anul 2007, iar debitul pe care îl revendică este din 2008, starea de insolvență a debitoarei a intervenit în anul 2008, nu în 2007, iar pentru 2008 debitoarea nu a depus înscrisuri - bilanț, balanța de verificare certificate de către V, prin care să facă dovada că nu este în incapacitate de plată.
Referitor la registrul de încasări și plăți, în primul rând, consideră că acesta nu poate fi o probă concludentă, întrucât fiind un înscris emis unilateral de către debitoare se ridică problema realității înscrierilor efectuate. Astfel, debitoarea avea posibilitatea dovedirii lipsei stării de incapacitate de plată prin extrase de cont, prin ordine de plată etc. or aceasta nu a depus astfel de înscrisuri în susținerea apărărilor sale.
Consideră că instanța de fond, prin reținerea acestor aspecte, nu a ținut cont de prevederile art. 3 din Legea nr. 85/2006 conform cărora: " În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
1 - insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
a) insolvența este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori;
b) insolvența este iminentă atunci când se dovedește că debitorul nu va putea plăti la scadență datoriile exigibile angajate, cu fondurile bănești disponibile la data scadenței;
Din economia acestui text de lege se observă faptul că înscrisurile depuse de către debitoare în susținerea contestației sale nu pot dovedi lipsa stării de insolvență, iar instanța de fond a interpretat greșit prevederile Legii nr. 85/2006, reținând faptul că debitoarea nu se află în stare de incapacitate de plată.
Dimpotrivă, analizând prevederile articolului analizat mai sus, se constată, fără echivoc, faptul că acțiunea formulată de către recurentă îndeplinește cerințele Legii nr. 85/2006, iar stare de insolvență a debitoarei este dovedită.
Analizând recursul în raport de dispozițiile legale incidente, se constată că recursul este tardiv formulat.
Astfel, termenul de recurs în materia insolvenței este de 10 zile de la comunicarea sentinței judecătorului sindic. Astfel, se constată că recurentei 3000 la 13.11.2008 conform dovezii de comunicare și procesului - verbal de predare fila 83 dosar fond iar recursul a fost înregistrat la Tribunalul Vaslui care a judecat cauza în fond la 2.12.2008, fiind expediat la 27 noiembrie 2008, peste termenul menționat, (fila 3 și 6 dosar recurs).
În contextul dat, recursul este tardiv formulat.
Față de aceste repere, recursul fiind tardiv, face de prisos analizarea motivelor care vizează fondul pricinii.
Prin consecință, se va respinge recursul ca tardiv declarat, urmând a se menține sentința primei instanțe, fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca fiind tardiv recursul declarat de 3000 - Județul H, prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile nr. 400/F/20 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui - judecător sindic, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 2.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
28.03.2009
Tribunalul Vaslui
Jud.
Președinte:Radu CremenițchiJudecători:Radu Cremenițchi, Liliana Palihovici, Traian Șfabu
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
