Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 757/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosarul nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR. 757
Ședința publică de la 15 2008
PREȘEDINTE Lotus Gherghină
JUDECĂTOR 1: Lotus Gherghină
JUDECĂTOR 2: Doina Lupea
Grefier Luciana
Pe rol, judecarea recursului declarat de creditoarea DGFP G, împotriva sentinței nr.590 din 15 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Comercială și de contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu debitoarea SC SRL.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Curtea, constatând cauza în stare de judecată, a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin cererea adresată Tribunalului Gorj la data de 7 martie 2008, creditorul DGFP Gas olicitat să se dispună deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva debitorului SC - SRL, cu motivarea că acesta datorează suma de 33.663 lei, creanță certă, lichidă și exigibilă, reprezentând taxe, impozite și contribuții datorate bugetului de stat, precum si dobânzile și penalitățile aferente, iar, din totalul acestei creanțe, suma de 32.291 lei este garantată potrivit avizelor de garanție anexate. arătat că au trecut mai mult de 30 zile de la data când debitorul încetat în mod nejustificat plata creanței.
Legal citat cu confirmare de primire și cu mențiunea că poate formula contestație la starea de insolvență, debitorul nu s-a prezentat în instanță și nici nu a formulat contestație.
Prin sentința nr.590 din 15 aprilie 2008 Tribunalul Gorj - Secția Comercială respins ca neîntemeiată cererea formulată de creditorul DGFP G, în contradictoriu cu debitorul SC - SRL, cu sediul în, sat, jud.
Pentru a se pronunța astfel, judecătorul sindic a reținut că, potrivit dispoz. art. 31 din Legea 85/2006, orice creditor care are creanță certă, lichidă și exigibilă a cărei valoare prag reprezintă cuantumul minim al creanței în sumă de 10.000 lei RON, poate cere deschiderea procedurii insolvenței și că, potrivit art. 31 al.2 din Legea 85/2006, creditorul are obligația de a atașa documentele justificative ale creanței și ale actelor de constituire de garanții.
Instanța a constatat că cererea creditorului nu corespunde exigențelor dispozițiilor art. 31 al.2 din Legea nr. 85/2006, întrucât, din examinarea actelor anexate de către creditor, nu rezultă că titlurile executorii menționate în sprijinul cererii au fost notificate debitorului, astfel încât acestea să poată constitui creanțe certe, lichide si exigibile.
Împotriva sentinței a declarat recurs creditoarea DGFP G, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
În dezvoltarea motivelor de recurs, a susținut că instanța de fond a reținut în mod eronat că titlurile executorii nu au fost notificate debitorului, întrucât la dosar s-a depus decizia de impunere nr. 513/25.05.2007, care cuprinde mențiunea de primire a administratorului societății debitoare la data de 04.06.2007, precum și semnătura, seria și numărul cărții de identitate a administratorului social, astfel încât s-a făcut dovada creanței DGFP împotriva debitoarei.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs formulate, Curtea constată că recursul este fondat, având în vedere următoarele considerente:
În conformitate cu dispozițiile art.3 pct.6 din Legea nr.85/2006 este îndreptățit să solicite deschiderea procedurii creditorul a cărui creanță împotriva patrimoniului debitoarei este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 30 de zile.
Deci, creanța trebuie să fie certă, în sensul existenței sale neîndoielnice și a cuantumului cert (având expunere monetară), lichidă și exigibilă și să se încadreze în valoarea pragului stabilit de art.3 pct.12 din Legea nr.85/2006.
Potrivit art.379 alin.3 Cod pr. civilă, creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul, iar în conformitate cu dispozițiile alin.4 același articol, creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute de actul de creanță, chiar dacă pentru această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală.
Prin documentele depuse la dosar și anume: decizia de impunere nr.513/25.05.2007 (filele 100-123 din dosarul de fond), titluri executorii, somații de plată, declarații privind obligațiile de plată la bugetul general consolidat, recurenta creditoare a probat existența unei creanțe certe, în condițiile art.379 alin.3 Cod pr. civilă, precum și faptul că această creanță depășește valoarea pragului prevăzută de art.3 pct.12 din Legea nr.85/2006de 10000 RON.
Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală emisă de ANAF - DGFP G la data de 25.05.2007 a fost comunicată reprezentantului intimatei debitoare la data de 4 iunie 2007, astfel cum este menționat pe prima filă a acestei decizii.
Potrivit dispozițiilor art.44 alin.2 din Codul d e procedură fiscală, actul administrativ fiscal se comunică prin prezentarea contribuabilului la sediul organului fiscal emitent și primirea actului administrativ fiscal de către acesta sub semnătură, data comunicării fiind data ridicării sub semnătură a actului.
Prin urmare, din moment ce s-a făcut dovada comunicării actului administrativ fiscal în condițiile art. 44 alin.2 pr.fiscală, se constată că sunt întemeiate criticile recurentei ce vizează reținerea greșită de către instanța de fond a faptului că titlurile executorii nu au fost notificate debitorului.
Cum intimata debitoare nu a făcut dovada formulării unor contestații pe cale administrativă împotriva actelor administrativ fiscale, se reține că, în speță, creanța de care se prevalează recurenta îndeplinește cerințele art.379 Cod pr. civilă, în sensul că este certă, lichidă și exigibilă.
Față de considerentele expuse mai sus, urmează ca, potrivit art.312 alin.3 Cod pr. civilă, să se admită recursul, să se modifice sentința, în sensul că se va admite cererea creditoarei G și se va dispune deschiderea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului privind pe debitoarea SC SRL. Se va trimite cauza instanței de fond pentru continuarea procedurii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de creditoarea DGFP G, împotriva sentinței nr.590 din 15 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu debitoarea SC SRL cu sediul în sat, comuna, jud.
Modifică sentința nr.590 din 15 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr-, în sensul că admite cererea.
Dispune deschiderea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului privind pe debitoarea SC SRL.
Trimite cauza instanței de fond pentru continuarea procedurii.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 2008.
PREȘEDINTE: Lotus Gherghină Lotus Gherghină | JUDECĂTOR 2: Doina Lupea | JUDECĂTOR 3: Carmen Mladen |
Grefier, Luciana |
16 2008
Red. 5 ex./Jud.
Tehnored. /15.10.08
Jud. Fond
Președinte:Lotus GherghinăJudecători:Lotus Gherghină, Doina Lupea, Carmen Mladen
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
