Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 778/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR. 778
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2009
PREȘEDINTE: Nela Ochea
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Țăndăreanu
JUDECĂTOR 3: Ecaterina Moleanu
GREFIER - - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE S, împotriva sentinței nr. 246 din 2 martie 2009, pronunțată de judecătorul-sindic de la Tribunalul Olt - Secția Comercială și de contencios Administrativ, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC SRL S, având ca obiect procedura insolvenței deschidere procedură.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că intimata debitoare nu a răspuns adresei emise de instanță la termenul anterior, în sensul că nu a depus la dosar dovada achitării integrale a debitului față de creditoarea
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului constată următoarele
Prin sentința comercială nr. 246 pronunțată la data de 2 martie 2009, de judecătorul-sindic de la Tribunalul O l t, în dosarul nr-, s-a anulat ca netimbrată contestația debitoarei SC SRL și s-a respins ca neîntemeiată cererea de deschidere a procedurii formulată de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul-sindic a reținut că, deși debitoarea fost citată cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, aceasta nu și-a îndeplinit obligația legală, și astfel, sunt incidente dispozițiile art. 20 din legea nr. 146/1997.
În ceea ce privește cererea creditoarei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE S, judecătorul-sindic a reținut că, debitoarea nu se află în stare de insolvență, întrucât aceasta a achitat creditoarei suma de 3200 lei și în aceste condiții, creanța acesteia nu mai îndeplinește cerința valorii prag, prevăzută de art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006.
Împotriva sentinței pronunțată de Tribunalul O l t, a declarat recurs, în termen legal, creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE S, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 cod procedură civilă și art. 3041cod procedură civilă.
În motivele de recurs, recurenta creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE S, a invocat faptul că judecătorul-sindic, în mod greșit, a reținut că nu sunt îndeplinite cerințele legale prevăzute de art. 3 pct. 12 din legea nr. 85/2006, în ceea ce privește creanța sa, întrucât, chiar și în condițiile în care, la data de 15.01.2009, după introducerea cererii de declanșare a procedurii insolvenței debitoarea SC SRL a achitat suma de 3.200 lei, creanța este superioară valorii prag, fiind în cuantum de 12.279 lei, iar instanța, în virtutea rolului său activ, trebuia să facă verificări în acest sens.
În cauză, la data de 29.04.2009, debitoarea SC SRL, formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, invocând faptul că creanța pretinsă de recurenta creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE S nu este reală, întrucât, pentru accesoriile ce reprezintă 42% din întregul creanțe, nu a prezentat un calcul exact în conformitate cu prevederile legale și, deși societatea nu mai desfășoară activitate, asociații au hotărât achitarea întregii creanțe, al cărei cuantum, în prezent, este sub valoarea prag. În ceea ce privește contestația sa, debitoarea a susținut că aceasta a fost timbrată în mod corespunzător, însă, s-a aflat în imposibilitatea depunerii acestei dovezi, întrucât, nici unul dintre asociați nu a s-a aflat în localitate la data soluționării cauzei.
Analizând sentința pronunțată de Tribunalul O l t, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Prin cererea introductivă, recurenta creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE Sas olicitat deschiderea procedurii insolvenței, reglementată de dispozițiile Legii nr. 85/2006, invocând existența unei creanțe certe, lichide și exigibile, în cuantum de 12.914 lei, superioară valorii prag, dovedită prin titlurile executorii emise conform art. 141 din OG 92/2003, privind codul d e procedură fiscală.
În conformitate cu dispozițiile art. 31 alin. 1 coroborate cu cele prevăzute de art. 3 pct. 6 și 12 din legea nr. 85/2006, orice creditor a cărui creanță împotriva patrimoniului debitoarei, prezumat în insolvență, este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 30 de zile și superioară valorii prag de 10.000 lei, este îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței reglementată de această lege.
În ceea ce privește creanțele care justifică aplicarea procedurii insolvenței, acestea trebuie să îndeplinească aceleași condiții cu cele pentru care se poate începe o executare silită asupra bunurilor mobile sau imobile ale debitoarei, în temeiul art.379 Cod procedură civilă și să fie superioare valorii-prag de 10.000 lei. Prin urmare, creanța trebuie să fie certă, adică existența acesteia să rezulte din însuși actul de creanță sau din alte acte, emanate de la debitor sau recunoscute de acesta; să fie lichidă, adică câtimea ei să fie determinată prin însuși actul de creanță sau determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau a altor acte, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, ori opozabile lui; și, în final, să fie exigibilă, în sensul că aceasta a ajuns la scadență. Aceste condiții trebuie întrunite în momentul depunerii cererii introductive și nu ulterior acestei date.
Or, în speță, Curtea constată că, în ceea ce privește creanța recurentei creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE S, este îndeplinită condiția caracterului cert, lichid și exigibil, conform dispozițiilor art. 379 alin. 3 cod procedură civilă, fiind dovedită prin titlurile executorii emise în baza prevederilor art. 141 din OG 92/2003 privind codul d procedură fiscală (filele 18-27 din dosarul nr- al Tribunalului O l t), ce constituie titluri de creanță necontestate, opozabile debitoarei. Faptul că accesoriile reprezintă un procent de 42% din totalul creanței nu este de natură să afecteze realitatea ori certitudinea creanței, întrucât, în măsura în care debitoarea ar fi avut obiecțiuni, în ceea ce privește modalitatea de calcul a accesoriilor creanței, avea posibilitatea legală a contestării acestora potrivit prevederilor codului d e procedură fiscală.
De asemenea, Curtea constată că achitarea unei sume de 3.200 lei, la data de 15.01.2009, ulterior promovării cererii de către recurenta creditoare, nu dovedește faptul că nu este îndeplinită cerința valorii prag prevăzută de dispozițiile art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006. Îndeplinirea condiției legale se analizează la data promovării cererii, iar nu ulterior, or, în cauză, la acea dată, creanța recurentei creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE S era în cuantum de 12.914 lei, superioară valorii prag.
În ceea ce privește cealaltă condiție referitoare la starea de insolvență a debitoarei SC SRL, Curtea constată că este greșită concluzia judecătorul-sindic. Astfel, achitarea sumei modice de 3.200 lei, ori faptul că asociații au hotărât plata întregii creanțe, susținere de altfel nedovedită în cauză, nu este de natură să răstoarne prezumția legală a stării de insolvență vădită a societății debitoare, instituită de dispozițiile art. 3 pct. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006, în condițiile în care debitoarea nu a achitat integral creanța, în perioada de 30 de zile de la scadență și nici după promovarea cererii de către recurenta creditoare.
Prin urmare, Curtea constată că sunt întemeiate criticile formulate de recurenta creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE S, întrucât într-adevăr, achitarea unei sume modice din totalul creanței, nu face dovada solvabilității societății debitoare și nu răstoarnă prezumția legală a stării de insolvență a acesteia și nici nu afectează cerințele legale în ceea ce privește creanța, care, în speță, sunt îndeplinite.
În consecință, având în vedere considerentele expuse, Curtea constată că recursul este fondat, în speță fiind incidente în cauză motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 9 cod procedură civilă, și în temeiul art. 312 cod procedură civilă îl va admite, va modifica sentința în sensul că admite cererea creditoarei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE S de deschidere a procedurii insolvenței în privința debitoarei SC SRL S și trimite cauza judecătorului sindic pentru luarea măsurilor prevăzute de Legea 85/2006.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE S,-, O împotriva sentinței nr.246 din 2 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC SRL S, str. - Doamna,.16,. B,.7,
Modifică sentința în sensul că admite cererea creditoarei Administrația Finanțelor Publice S de deschidere a procedurii insolvenței în privința debitoarei SC SRL S și trimite cauza judecătorului sindic pentru luarea măsurilor prevăzute de Legea 85/2006.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Mai 2009.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
Red.jud.NO/ex.3
Jud.fond
Tehnored.MI/
22 Mai 2009
Președinte:Nela OcheaJudecători:Nela Ochea, Nicoleta Țăndăreanu, Ecaterina Moleanu
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
