Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 830/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIE Nr. 830

Ședința publică de la 09 Martie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Traian Șfabu

JUDECĂTOR 2: Radu Cremenițchi

JUDECĂTOR 3: Camelia Gheorghiu

Grefier - -

Pe rol judecarea cauzei Faliment privind pe recurent " TEHNO PLUS " și pe intimat " " I, având ca obiect procedura insolvenței, împotriva sentinței comerciale numărul 717/S din 27 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Iași - judecător sindic.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă d-na avocat pentru recurentul creditor, lipsind:

- intimat Debitor - " "

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:

- recurs la prim termen, declarat și motivat în termen, legal timbrat;

- recurentul Precizări la motivele de recurs, după care

D-na avocat depune la dosar împuternicirea avocațială pentru recurentul TEHNO PLUS

Deoarece recurentul creditor prin cererea de recurs nu a indicat numărul hotărîrii recurate, la solicitarea instanței d-na avocat precizează pe prima pagină a cererii de recurs (fila 4 dosar) numărul sentinței comerciale recurate și semnează. Precizează că nu are de formulat alte cereri în cauză iar chestiuni prealabile nu sunt.

Instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvîntul la dezbateri.

Pentru recurentul creditor TEHNO PLUS I, d-na avocat solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat.

Apreciază că din eroare instanța de fond nu a observat că facturile emise în cauză de recurentul creditor au fost semnate de administratorul societății debitoare care, astfel, a atestat și debitul.

D-na avocat susține că partea pe care o reprezintă a dovedit îndeplinirea condițiilor pentru promovarea unei cereri de deschidere a procedurii insolvenței împotriva debitorului

Conchizînd, apărătorul recurentului solicită casarea hotărîrii recurate cu modificarea sentinței în sensul admiterii cererii. Fără cheltuieli.

INSTANȚA

Deliberând asupra recursului comercial d e față;

Prin sentința comercială nr. 717/S din 27.11.2008, pronunțată de Tribunalul Iași - judecător sindic s-a respins cererea formulată de "TEHNO PLUS" I, având ca obiect deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului " "

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că, că prin cererea comună înregistrată pe rolul acestui tribunal sub nr. 7458/99/06.10.2007, creditorul "TEHNO PLUS" a solicitat deschiderea procedurii insolvenței față de debitorul " " pentru recuperarea unei creanțe în sumă de 10252,97 lei reprezentând contravaloarea produselor și a serviciilor prestate conform facturilor anexate.

În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 1 din Legea nr. 85/2006,cererea creditorului s-a comunicat debitorului și s-a dispus citarea acestuia la sediul social înscris la registrul comerțului,fără a se formula contestație.

Verificând, din oficiu, cererea introductivă,se constată că aceasta nu îndeplinește cerința existenței unei creanțe certe,lichide și exigibile într-un cuantum minim de 10.000 lei,condiție obligatorie pentru declanșarea procedurii insolvenței.

Chiar dacă Legea nr. 85/2006 nu cere un titlu executoriu,prevederile art. 3 pct. 6 impun ca insolvența să privească o datorie certă,lichidă și exigibilă,fiind deci obligatoriu a se proba caracterul cert al creanței respective.

În cauză, existența creanței reclamate este discutabilă din punct de vedere juridic întrucât facturile anexate în scop probator, documente întocmite unilateral de creditor și care poartă doar semnătura acestuia,nu îndeplinesc condiția impusă de art. 43 cod comercial-aceea de a fi acceptate la plată de pretinsul beneficiar al mărfii sau serviciului prestat,astfel că,sumele înscrise în respectivele documente nu reprezintă o creanță certă,lichidă și exigibilă în sensul art. 379 alin. 3 cod procedură civilă.

Prin urmare, în lipsa unei creanțe certe, nu se justifică începerea procedurii, motiv pentru care, cererea creditorului a fost respinsă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs "TEHNO PLUS", criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu următoarea motivare:

În fapt, arată recurenta că între societatea recurentă și debitoare s-au desfășurat relații comerciale constând în vânzare produse, prestări servicii de execuție lucrări. În baza acestui contract "TEHNO PLUS" a emis următoarele facturi fiscale, acceptate la plată de către administratorul societății debitoare, dl, prin semnătură: ff -/04.02.2008 - 6.631,30 Ron, ff -/07.03.2008-.93,82 Ron, ff -/21.02.2008 - 1.756,79 Ron, ff -/21.02.2008 - 169,06 Ron, ff -/07.02.2008 - 2.086,52 Ron.

Totalul debitului rămas neachitat fiind de 10.252,97 Ron.

Față de împrejurările prezentate, consideră recurenta că, " " se află în încetare de plăți, recurenta având o creanță certă, lichidă și exigibilă, respectiv între părți au existat relații comerciale constând în livrare marfă, facturile emise către societatea debitoare sunt acceptate la plată de către aceasta prin semnătură, obligația de plată este scadentă de mai mult de 30 de zile, iar debitul nu este achitat nici până la această dată.

În mod greșit arată recurenta că instanța de fond apreciază că certitudinea creanței este discutabilă, neobservând că fiecare factură care atestă debitul este semnată și acceptată la plată prin semnătură de însuși administratorul societății, dl, fapt care, în accepțiunea art. 379, alin. 3 din Codul d e procedură civilă atestă certitudinea creanței recurentei, care "rezultă din însuși actul de creanță, emanat de la debitor sau recunoscut de dânsul".

Mai mult decât atât, un creditor poate să introducă cerere la tribunal împotriva unui debitor care este prezumat în insolvență din cauza încetării plăților față de acesta (art. 31 din Legea nr. 85/2006), și nu neapărat față de toți creditorii societății debitoare. Iar, această condiție este îndeplinită în cazul recurentei, "" încetând plățile față de creditoarea " " de mai mult de 30 de zile.

Analizând motivele de recurs formulate și raportându-le la actele dosarului și la dispozițiile legale aplicabile în cauză, Curtea constată următoarele:

Deși recurenta a depus la dosar copia celor cinci facturi fiscale, aceasta nu a făcut dovada acceptării la plată de debitorul " " I, printr-un reprezentant al acestei societăți, deoarece datele de identificare ale persoanei delegate - - din facturile anexate nu coincid cu cele ale administratorului societății, așa cum este identificat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași.

Așa fiind, în mod corect prima instanță a reținut că, în speță, facturile depuse de recurentul-creditor nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 43 Cod comercial și art. 379, alin. 3 Cod procedură civilă, toate criticile recurentei în acest sens, fiind astfel nefondate.

În consecință, în baza disp. art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul comercial d e față și va menține ca legală și temeinică sentința recurată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge recursul formulat de "TEHNO PLUS" I împotriva sentinței nr. 717/S din 27.11.2008 a Tribunalului Iași - judecător sindic, pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 09.03.2009.-

/PREȘEDINTE, /JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

eliberat din funcție eliberat din funcție

Președinte, Președinte,

Judecător judecător

Grefier,

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași - judecător sindic:

08.04.2009

2 ex.-

Președinte:Traian Șfabu
Judecători:Traian Șfabu, Radu Cremenițchi, Camelia Gheorghiu

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 830/2009. Curtea de Apel Iasi