Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 860/2008. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ

DECIZIE Nr. 860R

Ședința publică de la 26 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Valentina Vrabie

JUDECĂTOR 2: Rodica Dorin

Judecător: dr. - -

Grefier: - -

.-.-.-.-.-.-.-.-.-.

Pe rol fiind soluționarea recursului comercial declarat de pârâții - și - prin.av., cu sediul în G,-, -.7,.42, împotriva sentinței civile nr.559/22.05.2008, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă 2000 SPPI G, cu sediul în mun.G str.- 11, -.1,.45, având ca obiect procedura insolvenței anulare act vânzare -cumpărare.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta asistată de av. care răspunde și pentru recurentul lipsă, lipsă fiind reprezentantul intimatei-reclamante-lichidator judiciar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că nu au sosit relațiile solicitate de către instanță la termenul anterior Tribunalului Galați - Secția comercială. De asemenea arată că prin serviciul registratură al instanței intimata-reclamantă lichidator judiciar a depus la dosar note scrise ce solicită a fi avute în vedere la soluționarea prezentului recurs.

Recurenta prin apărător av., depune la dosar raportul asupra fondurilor obținute din lichidare și din încasarea creanțelor și planul de distribuție, acte ce consideră a fi necesare și suficiente a acoperi lipsa relațiilor solicitate de instanță pentru acest termen de judecată.

Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea motivelor de recurs.

Av. arată că hotărârea pronunțată de instanța de fond este lipsită de temei legal și dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, temeiul de drept al acțiunii introductive formulată de lichidatorul judiciar al SC ELECTRIC SRL fiind art.80 alin.1 lit.c din Legea 85/2006, respectiv situația în care actul de transfer al unui bun a fost încheiat în cei trei ani anterior deschiderii procedurii, cu intenția tuturor părților implicate în acesta de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditor sau de a leza în orice alt fel drepturile. NU se poate reține în cauză existența prezumției de fraudă instituită prin art.85 alin.3 din lege în privința actelor înstrăinate ale debitorului întrucât era obligatoriu a se demonstra în speță existența condițiilor la care se referă art.80 alin.1 lit.c, respectiv intenția tuturor părților implicate de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza drepturile. Mai arată că prețul rezultat din vânzarea-cumpărarea imobilului situat în G,- a fost folosit în totalitate alături de alte sume disponibile la acel moment în contul societății atât pentru susținerea activității curente a acesteia cât și la stingerea prin plată a datoriilor societății către diverși creditori între care se regăseau atât cei care figurează înscriși în prezent la masa credală cât și pârâții, iar expertiza tehnică contabilă confirmă această susținere, iar ceea ce tribunalul a statuat în contradicție cu această situație de fapt dovedită este faptul că din suma reprezentând prețul vânzării asociații au încasat 50% cu mult peste sumele la care aveau dreptul, interesele creditorilor fiind lezate deoarece la data respectivă societatea se afla în incapacitate de plată. Prin urmare nu se reține că actul în sine ar fi fost încheiat cu intenția tuturor părților de a frauda interesele creditorilor ci că ar fi avut acest caracter operațiunea de distribuire a prețului încasat către pârâți, creditori necontestați la acest moment ai societății, situație care evident că nu acoperă cerința legii precizată ca și temei în acțiunea introductivă. Astfel, arată că în mod vădit acest temei legal este greșit, întrucât pârâții, creditori necontestați ai societății, nu aveau nicio limitare în a-și recupera creanța proprie cu care au susținut în timp chiar activitatea societății, fiind evident îndreptățiți să procedeze la stingerea acesteia în momentul când acest lucru a fost posibil. Separat de aceasta și pentru motivul că hotărârea recurată se supune verificării ei în condițiile art.304/1 pr.civ. solicită a se constata că instanța de fond a înlăturat în mod vădit eronat apărarea pârâților privitor la faptul că urmare încheierii Actului de alipire autentificat sub nr.40/26 ianuarie 2007, dreptul de proprietate care a format obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 203/2004, respectiv obiectul material al transmisiunii de la vânzător la cumpărător, în prezent nu mai există în forma inițială, el fiind inclus într-un nou corp funciar sun care este înscris în prezent dreptul privitor la imobilul situat în G,--130. Mai arată că instanța de fond a acordat și ceea ce nu s-a cerut prin dispoziția de obligare a pârâților să predea falitei, prin lichidator imobilul, motiv de recurs ce constituie cauza de modificare a hotărârii prev. de art.304 pct.6 pr.civ. În final solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței comerciale nr.559/22 mai 2008 Tribunalului Galați și în rejudecare să se respingă acțiunea reclamantei ca nefondată.

CURTEA:

Asupra recursului civil de față:

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința comercială nr.550/22.05.2008 pronunțată de JUDECĂTOR 3: Sarmisegetuza Tulbure l-sindic în dosarul nr- AL Tribunalului Galațis -a admis acțiunea formulată de lichidatorul judiciar 2000 și, pe cale de consecință, s-a dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.203/16.01.2004, prin care debitoarea Electric a vândut pârâților și, imobilul spațiu comercial situat în G,-, aferent complexului comercial "-alomița", constând într-o construcție cu destinația de cofetărie și o terasă în suprafață construită de 317,40.

S-a dispus obligarea pârâților să predea lichidatorului debitoarei Electric imobilul.

Pentru a hotărî astfel judecătorul-sindic a reținut că la data de 23.03.2006, la cererea debitoarei s-a deschis procedura falimentului motivat de faptul că a ajuns în insolvență datorită obligațiilor bugetare către conform raportului de inspecție fiscală nr.7289/30.07.2004 în valoare de 37.071,04 lei RON.

S-a motivat că potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză a rezultat că la data de 31.12.2003 sumele datorate de societate cu titlu de dividende către asociați erau de 5.546.772, 74 lei și respectiv 6.214.639,63 lei însumând un total de 1.176.141.237 lei iar în perioada 01.01.- 31.03.2004 asociații au încasat de la societate suma de 2.225.934.702 lei reprezentând o diferență în plus de 1.176.141.237 lei.

S-a relevat că la data de 31.12.2003 societatea avea creditori cu o valoare totală a creanțelor de 4.501.957.613 lei.

Judecătorul-sindic a reținut că în raport de plățile care s-au făcut către asociați, aceștia au încasat 50% din sumele realizate de societate, cu mult peste sumele la care aveau dreptul, interesul creditorilor fiind lezat, deoarece la data respectivă societatea se află în incapacitate de plată.

S-a concluzionat că la data vânzării a activului, 16.01.2004, societatea se afla în insolvență înregistrând datorii către creditorii înscriși la masa credală în dosarul de faliment iar înstrăinarea activului s-a făcut cu intenția părților de a-l sustrage de la urmărirea de către creditori.

S-a înlăturat apărarea pârâților referitoare la actul de alipire de un alt imobil, considerându-se că cele două imobile pot funcționa separat.

Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs pârâții și, înregistrat sub nr- pe rolul Curții de APEL GALAȚI.

Au criticat hotărârea recurată pentru nelegalitate și netemeinicie motivând următoarele:

Hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii (art.304 pct.9 pr.civ.)

În dezvoltarea acestui motiv de recurs a arătat că pentru a se putea reține în mod valabil motivul prev. de art.80 alin.1 lit.c din Legea nr.85/2006 era obligatoriu a se demonstra existența condițiilor la care se referă art.80 alin.1 lit.c, respectiv intenția tuturor părților implicate de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a leza drepturile acestora.

A invocat că în mod constant a susținut că prețul rezultat din vânzarea-cumpărarea imobilului a fost folosit în totalitate alături de alte sume disponibile la acel moment în contul societății pentru susținerea activității curente a acesteia cât și pentru plata datoriilor societății către diverși creditori între care se găseau atât cei care figurează înscriși la masa credală cât și pârâții, iar expertiza tehnică contabilă confirmă această susținere.

Instanța de fond nu a reținut că actul în sine ar fi fost încheiat cu intenția tuturor părților de a frauda interesele creditorilor ci că ar fi avut acest caracter operațiunea de distribuție prețului încasat către pârâți, creditori necontestați la acel moment ai societății, situație care nu acoperă cerința legii precizată ca și temei în acțiunea introductivă.

Au susținut că este lipsit de orice temei legal acest considerent întrucât pârâții, creditori necontestați ai societății nu aveau nici o limitare în a-și recupera creanța proprie cu care au finanțat în timp activitatea societății.

Instanța de fond în mod eronat a înlăturat și apărarea pârâților privitor la faptul că urmare a încheierii Actului de alipire autentificat sub nr. 40/26.01.2007 la., dreptul de proprietate care format obiectul contractului de vânzare-cumpărare respectiv obiectul material al transmisiunii de la vânzător la cumpărător nu mai există în forma inițială, fiind inclus în noul corp financiar sub care este înscris dreptul privitor la imobilul situat în G,--130.

S-a mai invocat faptul că instanța de fond a acordat ceea ce nu s-a cerut prin dispoziția de obligare a pârâților să predea falitei, prin lichidator imobilul.

În drept, a invocat disp.art.304 pct.6 și 9.pr.civ. art.304 ind.1 pr.civ.

S-au citat legal părțile.

Lichidatorul judiciar 2000 nu a formulat întâmpinare însă prin note de concluzii scrise depuse la dosar a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond, ca fiind temeinică și legală.

Recursul este fondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.

Acțiunea în anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 203/16.01.2004 a fost motivată pe argumentul că în perioada în care a fost încheiat acest contract debitoarea se afla în insolvență, înregistrând datorii către creditorii înscriși la masa credală a Electric

Probele administrate în cauză au relevat că la data de 31.12.2003, creditorii debitoarei evidențiați în anexa 1 la expertiza contabilă dețineau creanțe asupra debitoarei în sumă totală de 4.501.957.613 lei.

Instanța de fond nu a analizat complet proba cu expertiza contabilă administrată în cauză pentru a observa că datoriile existente la data de 31.12.2003 au fost achitate în perioada 01.01.2004 - 01.03.2004 până la concurența sumei de 4.455.040.676 lei.

Argumentul potrivit căruia existența datoriilor la data de 31.12.2003 dovedesc că la această dată societatea era în incapacitate de plată este neîntemeiat pentru că nu s-au observat și analizat plățile efectuate în intervalul de timp următor, semnificative prin conținutul lor și prin raportare la creanțele existente.

Circumstanțele în care s-a efectuat vânzarea, relevate de probele existente la dosarul cauzei, erau acelea că societatea își desfășura activitatea curentă în mod normal, iar vânzarea-cumpărarea în acest context, nu va putea fi anulată conform art.82 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței.

De altfel, din conținutul probelor administrate nu rezultă că operațiunea a avut caracter fraudulos, în averea societății existând bunuri semnificative ca valoare, obținându-se din valorificarea acestora suma de 515.116,16 lei astfel cum rezultă din raportul asupra fondurilor obținute din lichidare, iar la acel moment majoritatea creditorilor aveau creanțele acoperite.

Față de cele ce preced, în temeiul art. 312 alin.2 pr.civ. coroborat cu art.304 pct.9 pr.civ. și art.304 ind.1 pr.civ. va admite recursul și va modifica sentința recurată în sensul că va respinge acțiunea în anulare, ca fiind nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâții și - prin.av., cu sediul în G,-, -.7,.42, împotriva sentinței civile nr.559/22.05.2008, pronunțată de judecătorul-sindic în dosarul nr- al Tribunalului Galați și în consecință:

Modifică sentința recurată în sensul că:

Respinge acțiunea în anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.203/16.01.2004 de Biroul Notarului Public, formulată de lichidatorul judiciar 2000 în contradictoriu cu pârâții - și, ca fiind nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 26 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Fond:

Red.

Tehnored:

19.01.2009/2 ex.

Președinte:Valentina Vrabie
Judecători:Valentina Vrabie, Rodica Dorin, Sarmisegetuza Tulbure

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 860/2008. Curtea de Apel Galati