Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 91/2010. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - procedura insolvenței -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.91
Ședința publică din 22 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Rață Gabriela
JUDECĂTOR 2: Surdu Oana
JUDECĂTOR 3: Grosu Cristinel
Grefier - - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul, domiciliat în comuna, județul S,împotriva sentinței nr. 916 din data de 17 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția comercială, de Contencios Administrativ și Fiscal(dosar nr-), în contradictoriu cu debitoarea intimată "" prin lichidator Cabinet de Practician în Insolvență "AV. ", cu sediul în S,-,. 1,. A,. 1, județul S, creditori intimați fiind - A - Sucursala S, cu sediul în S,-, județul S, Comuna - prin Primar - comuna, județul, Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului, cu sediul în municipiul S,-, județul S, Bank SA S, cu sediul în,- A, județul
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns pârâtul, asistat de avocat lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, verifică actele și lucrările dosarului, constată recursul în stare de judecată, acordă cuvântul în susținerea acestuia.
Avocat, pentru reclamantul, pune concluzii de admitere a recursului, casarea sentinței, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe - pentru motivele expuse pe larg în cererea de recurs.
În susținere, precizează că prima instanță nu s-a pronunțat asupra fondului, reținând în mod greșit a reținut că pârâtul se face vinovat de starea de insolvență a debitoarei, admițând cererea de atragere a răspunderii materiale pe dispozițiile art. 138 lit. "d" și "e" din Legea nr.85/2006.
Precizează că societatea figurează în evidențele Primăriei comunei, cu trei mijloace de transport și care puteau fi valorificate în cadrul procedurii de lichidare, pentru acoperirea creanțelor creditori.
De asemenea, lichidatorul judiciar a stabilit în mod eronat creanța, întrucât, creditoarea Primăria, datora debitoarei suma de 5.223 lei și pentru care a operat compensația legală iar creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice Saî ncasat de societatea debitoare suma de 17.892 lei, sumă dovedită cu extrasele de cont depuse la dosar.
Față de acestea, nu este dată nici răspunderea materială reținută în sarcina pârâtului.
Pe aceste considerente, prima instanță nu a examinat toate probele din dosar, motiv pentru care se impune admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea spre rejudecare, urmând ca lichidatorul judiciar să probeze culpa delictuală a administratorului precum și refacerea tabelului creditorilor. Solicită cheltuieli de judecată în cuantum de 952 lei + TVA 19%, conform chitanței nr. 147/03.12.2009 și facturii nr. 00170/03.12,2009, pe cale le anexează la dosar.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului ce constituie obiectul prezentului dosar, în temeiul art.150 din Codul d e procedură civilă, declară dezbaterile închise,
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată că prin cererea adresată Tribunalului Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal la data de 18 martie 2009 și înregistrată sub nr-, creditoarea BRD - Generale SA - Sucursala Sas olicitat deschiderea procedurilor prevăzute de Legea nr. 85/2006 față de debitoarea RL, motivat de faptul că aceasta îi datorează suma de 37.272 lei reprezentând obligații contractuale, creanța fiind certă, lichidă și exigibilă.
Prin sentința comercială nr. 458/28 aprilie 2009, judecătorul sindic a admis cererea creditorului, cu consecința deschiderii procedurii de insolvență față de debitoare și a desemnării, în calitate de administrator judiciar, a practicianului în insolvență Cabinet Individual de Practician în Insolvență "Avocat ".
Prin cererea formulată la data de 5 octombrie 2009, administratorul judiciar a solicitat atragerea răspunderii materiale a pârâtului, în calitate de fost administrator al debitoarei.
În motivarea cererii, a arătat că pârâtul se face vinovat de starea de insolvență a debitoarei, pentru motivele prevăzute la art. 138 alin. 1 lit. d și e din Legea nr. 85/2006.
Prin sentința nr. 916 din 17 noiembrie 2009, Tribunalul Suceava - Secția Comercială, de Contencios Administrativ și Fiscal - judecătorul sindic, a admis cererea de atragere a răspunderii materiale a pârâtului, a obligat fostul administrator al debitoarei "" să suporte din averea proprie pasivul acesteia, până la concurența sumei de 86.913,91 lei; s-a aprobat raportul administratorului judiciar și, în temeiul dispozițiilor art. 131 din legea nr.85/2006 s-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitoarei, radierea debitoarei din registrul comerțului, descărcarea administratorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități, efectuarea mențiunilor de radiere la Oficiul registrului Comerțului și publicarea în Buletinul Procedurilor de Insolvență.
În temeiul art. 4 alin. 4 și 5 din Legea nr.85/2006 s-a aprobat onorariul și cheltuielile de procedură cuvenite administratorilor judiciar Cabinet Individual de Practician în Insolvență în cuantum de 1.160 lei, din fondul de lichidare, prevăzut la art. 4 alin. 4 din legea nr.85/2006.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut, în esență, următoarele:
Articolul 138 alin. 1 lit. d și e din Legea nr. 85/2006, permite atragerea răspunderii materiale a foștilor administratori ai debitoarei care au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea; au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia.
Din raportul administratorului judiciar rezultă că pârâtul, notificat fiind, nu a pus la dispoziție documentele contabile ale societății, că a dat dovadă de o proastă utilizare a resurselor, ceea ce a condus la acumularea de datorii către instituțiile statului, nu a utilizat profitul pentru plata, măcar parțială, a datoriilor, nu a încercat să redreseze activitatea societății.
Sub un alt aspect, din raportul administratorului judiciar rezultă că în patrimoniul debitoarei există două mijloace de transport, însă aceste active nu au putut fi identificate de administratorul judiciar, fapt ce a condus la concluzia că pârâtul a deturnat sau a ascuns cea mai însemnată parte din activul societății, fiind incidente dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. e din Legea nr. 85/2006.
Mai mult, prin nedeclararea insolvenței, majorările și penalitățile calculate sunt imputabile pârâtului.
Conform art. 4, raportat la art. 19 din Legea nr. 85/2006, apreciind asupra activității administratorului judiciar pe parcursul procedurii, în raport de dispozițiile art. 37 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 86/2006 și ale art. 73 alin. 4, 5 și 6 din Hotărârea nr. 3/2007 a Congresului Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România, judecătorul sindic a considerat că suma de 1.160 lei acoperă onorariul și cheltuielile de procedură solicitate de practicianul în insolvență.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul, care a criticat soluția ca fiind nelegală, solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 raportat la art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă.
În motivarea recursului, pârâtul a arătat în esență faptul că societatea debitoare deține bunuri mobile care pot fi valorificate pentru acoperirea creanței unității debitoare, iar din plățile făcute de debitorii societății falite, pe parcursul procedurii insolvenței, s-au acoperit parte din creanțele din definitiv rectificat, așa încât, existând posibilitatea acoperirii creanțelor din veniturile și bunurile societății debitoarei, nelegal, instanța de fond a dispus antrenarea răspunderii materiale a debitorului.
Mai mult decât atât arată pârâtul, creanța totală de 86.913,91 lei reținută în sarcina sa a fost stabilită greșit de practicianul în insolvență.
Examinând recursul prin prisma actelor dosarului și a motivelor invocate, ce se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă,Curteaconstată că este întemeiat pentru următoarele considerente:
În motivarea soluției de admitere a cererii de atragere a răspunderii materiale a pârâtului și obligarea acestuia de a suporta din averea proprie pasivul debitoarei până la concurența sumei de 86.913,91 lei, judecătorul sindic a reținut că starea de insolvență a debitoarei a fost cauzată de neținerea contabilității în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 82/1991, pârâtul refuzând pe de altă parte predarea documentelor contabile administratorului judiciar, precum și prezentarea celor două mijloace de transport existente în patrimoniul societății debitoare.
Astfel cum reiese din tabelul definitiv rectificat al creanțelor întocmit de practicianul în insolvență (fila 85 dosar fond), societatea debitoare datora creditoarei SA Sucursala S suma de 37314 lei, Primăriei suma de 8912 lei, Direcției Generală a Finanțelor Publice S suma de 31.600 lei, iar creditoarei Bank SA suma de 9.087,91 lei.
De subliniat este faptul că Primăria datora societății debitoare suma de 5334 lei pentru care a operat compensația legală, fapt relevat în adresa nr. 7761/3.12.2009 emisă de creditoare (fila 4 dosar recurs), iar creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice Saî ncasat pe parcursul derulării procedurii de insolvență de la aceeași societate suma de 17.892 lei, evidențiată în extrasele de cont depuse la dosar ( 6-8), însă aceste aspecte nu au fost verificate de administratorul judiciar, care astfel nu s-a conformat prevederilor inserate în art. 67 din Legea nr. 85/2006.
În considerarea celor reținute,Curteaconstată că în speță se impune refacerea tabelului definitiv al creanțelor stabilite în sarcina societății debitoare, așa încât, conform art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă raportat la art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza aceleași instanțe pentru rejudecare.
Această soluție se impune cu atât mai mult cu cât pârâtul recurent a dovedit că societatea debitoare se află în evidențele fiscale a Primăriei cu trei mijloace de transport, bunuri care puteau fi valorificate în cadrul procedurii de lichidare pentru acoperirea creanțelor creditorilor.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul, domiciliat în comuna, județul S,împotriva sentinței nr. 916 din data de 17 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția comercială, de Contencios Administrativ și Fiscal(dosar nr-), în contradictoriu cu debitoarea intimată "" prin lichidator Cabinet de Practician în Insolvență "AV. ", cu sediul în S,-,. 1,. A,. 1, județul S, creditori intimați fiind - A - Sucursala S, cu sediul în S,-, județul S, Comuna - prin Primar - comuna, județul, Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului, cu sediul în municipiul S,-, județul S, Bank SA S, cu sediul în,- A, județul
Casează sentința nr. 916 din 17 noiembrie 2009 a Tribunalului Suceava - Secția Comercială, de Contencios Administrativ și Fiscal și trimite cauza aceleași instanțe pentru rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 ianuarie 2010.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red. - -
Jud.fond: G
Tehnodact./
2 ex.16.02.2010
Președinte:Rață GabrielaJudecători:Rață Gabriela, Surdu Oana, Grosu Cristinel
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
