Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 990/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Operator date 2928
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 990/
Ședința publică din 28 septembrie 2009
PREȘEDINTE: Anca Buta
JUDECĂTOR 2: Florin Moțiu
JUDECĂTOR 3: Petruța Micu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE L împotriva sentinței comerciale nr. 491/12.03.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată - SRL prin lichidator judiciar MANAGEMENT, având ca obiect închiderea procedurii insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată depusă la dosar prin registratura instanței la data de 31.07.2008, concluzii scrise formulate de către lichidatorul debitoarei și nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea reține recursul spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 491/12.03.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, Tribunalul Timișa dispus închiderea procedurii insolvenței debitorului - SRL și radierea acestuia din registrul comerțului; descărcarea lichidatorului judiciar IT Management, de orice îndatoriri și responsabilități, precum și notificarea acestei sentințe debitorului, creditoarei Administrația Finanțelor Publice L, Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice, Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș, pentru efectuarea mențiunii de radiere, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că prin raportul depus la data de 12.03.2009, lichidatorul judiciar IT Management desemnat să administreze procedura insolvenței debitorului - SRL, a solicitat să se dispună închiderea procedurii, ca urmare a lipsei bunurilor în averea debitorului; că procedura concursuală a fost deschisă la cererea creditoarei L prin Sentința civilă nr. 1171 pronunțată în ședința publică din data de 05.06.2008; că s-au întocmit și comunicat notificările în condițiile art. 61 din Legea privind procedura insolvenței; astfel că în temeiul art. 131 din legea privind procedura insolvenței, judecătorul sindic a dispus încheierea procedurii insolvenței și radierea debitorului.
Împotriva sentinței comerciale nr. 491/12.03.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, a formulat recurs creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI L, înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr-, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate, în sensul respingerii cererii de închidere a procedurii, dispunând continuarea acestei proceduri cu îndeplinirea prevederilor art. 147 și art. 138 din Legea 85/2006.
În motivarea recursului, se arată că solicită examinarea cauzei sub toate aspectele, conform art. 304 Cod procedură civilă, prezentul recurs fiind îndreptat împotriva unei hotărâri care nu poate fi atacată cu apel, arătând că în mod greșit judecătorul sindic a admis cererea de închidere a procedurii insolvenței debitoarei, cerere formulată de către lichidatorul judiciar, în condițiile în care administratorul societății nu a depus actele prevăzute de art. 28 legea 85/2006, deși a fost notificat în acest sens. La art. 147 din Legea 85/2006 se prevede că refuzul debitorului de a pune la dispoziție aceste înscrisuri constituie infracțiune, considerând că în cauză trebuia formulată sesizare penală pentru cercetarea acestor aspecte, în condițiile art. 11 alin. 1 lit. g din legea insolvenței.
Se arată că raportat la nedepunerea actelor contabile în cadrul procedurii, nu a fost întocmit în cauză raportul privind cauzele insolvenței, premisă pentru formularea cererii de atragere a răspunderii administratorului, motiv pentru care creditoarea recurentă se opune la închiderea procedurii în aceste condiții. Arată că în lipsa registrelor obligatorii prevăzute de Legea 82/1991, este imposibil de urmărit situația datoriilor și a obligațiilor societății, precum și a modului de organizare și desfășurare a activităților comerciale de către organele de conducere.
Creditoarea recurentă învederează instanței că prin adresa nr. 40238/09.03.2009, a arătat că se impune continuarea demersurilor de intrare în posesia actelor societății debitoare, deoarece închiderea procedurii în aceste condiții o prejudiciază, cu atât mai mult cu cât radierea societății o lipsește practic de orice posibilitate de recuperare a debitului.
În ce privește lipsa fondurilor în averea debitoarei raportat la prevederile art. 131 din Legea nr. 85/2006, arată că în cauză s-a acordat un onorariu din fondurile speciale constituite în baza art. 4 din aceeași lege prin sentința civilă nr. 94/15.01.2009, astfel că trebuia urmată întreaga procedură prevăzută de lege, inclusiv prin formularea unei sesizări penale.
MANAGEMENT, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei - SRL a formulat concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca netemeinic și nelegal și menținerea hotărârii recurate, arătând că a depus toate diligențele pentru identificarea bunurilor în patrimoniul societății debitoare, că a încercat să ia legătura cu fostul administrator, însă scrisorile recomandate i-au fost returnate cu mențiunea "firmă desființată", că a procedat la notificarea Primăriei L pentru a i se comunica dacă în evidențele acestora există bunuri ce pot fi valorificate, răspunsul fiind negativ. Arată că răspunderea membrilor organelor de conducere, conform art. 138 alin. 1 din Legea 85/2006, poate fi antrenată dacă au contribuit la ajungerea debitorului în stare de insolvență prin una din faptele enumerate la acest articol, iar practica în domeniu este în sensul că se impune arătarea concretă, atât a faptei, a prejudiciului, cât și a raportului de cauzalitate.
Lichidatorul învederează că un raport juridic comercial poate duce la starea de insolvență a societății fără a fi săvârșită vreo faptă prev. de art. 138 din Legea 85/2006, că legea nu instituie nicio prezumție în ce privește atragerea răspunderii, iar creditoarea nu a dovedit prin niciun mijloc de probă îndeplinirea cerințelor necesare atragerii răspunderii patrimoniale a administratorilor debitoarei.
Analizând recursul de față, prin prisma criticilor formulate de recurentă și din oficiu, raportat la dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta este nefondat, judecătorul sindic pronunțând o hotărâre temeinică și legală, conformă cu probele de la dosar.
Astfel, în cauză închiderea procedurii s-a realizat în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, potrivit căruia "în orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat".
Acesta a fost temeiul juridic care a stat la baza pronunțării sentinței recurate, fapt care rezultă și din motivarea judecătorului sindic, Curtea reținând că închiderea procedurii în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 se poate dispune oricând, nefiind condiționată de vreun act sau moment anume în cadrul procedurii insolvenței, lipsa resurselor pentru acoperirea cheltuielilor administrative justificând această măsură.
Pe de altă parte, din cuprinsul dispozițiilor legii nu se desprinde posibilitatea impunerii obligării practicianului în insolvență, de către instanță, să formuleze vreun act, demers juridic sau de orice altă natură. Ca urmare, formularea unei eventuale plângeri penale nu poate justifica admiterea unei căi de atac.
Raportat la înscrisurile cauzei și la susținerile din recurs, formulate ca simple critici neprobate, nu sunt reliefate motive de casare sau modificare a sentinței recurate, temeinice.
Față de aceste aspecte, în baza art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE L împotriva sentinței comerciale nr. 491/2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28.09.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. /14.10.2009
Tehnored /2 ex./14.10.2009
Instanță fond: Tribunalul Timiș
Judecător:
Președinte:Anca ButaJudecători:Anca Buta, Florin Moțiu, Petruța Micu
| ← Contestatie faliment - procedura insolventei. Decizia 341/2009.... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
