ICCJ. Decizia nr. 3199/2004. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3199/2004
Dosar nr. 7996/2004
Şedinţa publică din 30 septembrie 2004
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 14446 din 15 decembrie 2003, Judecătoria Iaşi a hotărât astfel:
„Respinge excepţia prematurităţii acţiunii.
Admite acţiunea formulată de reclamanţii C.A.D. şi C.D. în contradictoriu cu pârâţii C.C.B.P. şi SC A.G. SRL Iaşi şi dispune radierea ipotecii constituită asupra imobilului situat în Iaşi proprietatea reclamanţilor transcris la Judecătoria Iaşi la 29 februarie 2000.
Obligă pârâţii la plata către reclamanţi a sumei de 35.500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Respinge cererea pârâtei C.C.B.P. de acordare a cheltuielilor de judecată".
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, suma de 120.000.000 lei, care reprezintă creditul a cărei restituire a fost garantată de reclamanţi, a fost achitată în întregime şi, ca atare, stingându-se obligaţia principală s-a stins şi obligaţia accesorie privind ipoteca.
Apelul declarat de pârâtă împotriva susmenţionatei sentinţe a fost anulat ca netimbrat prin Decizia nr. 432 din 2 aprilie 2004 a Curţii de Apel Iaşi.
Pentru a adopta această decizie, instanţa de apel a reţinut că apelanta nu a achitat anticipat taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar a fost citată, pentru noul termen acordat la 2 aprilie 2004, cu menţiunea de a timbra cererea cu 34.000 lei taxă judiciară de timbru şi 1.500 lei timbru judiciar. Cum că nu s-a conform acestei dispoziţii, în cauză au devenit incidente prevederile art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, potrivit cărora neîndeplinirea obligaţiei, până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii.
De asemenea, potrivit art. 9 din OG nr. 39/1995 privind timbrul judiciar, în cazul nerespectării dispoziţiilor ordonanţei, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru.
Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs pârâta.
Se susţine în esenţă că soluţia de anulare a apelului ca netimbrat este criticabilă, deoarece neîndeplinirea obligaţiei de timbrare a cererii la termenul de 2 aprilie 2004 s-a datorat unei situaţii obiective.
Astfel, susţine recurenta, că prin OUG nr. 14 din 1 aprilie 2004 s-a declarat ziua de 2 aprilie 2004 (când s-a judecat apelul) ca zi nelucrătoare şi, ca urmare, instanţele din Iaşi au afişat anunţuri prin care au încunoştinţat justiţiabilii că pentru ziua de 2 aprilie 2004, se vor acorda termene din oficiu.
Existând incertitudine cu privire la desfăşurarea activităţii de judecată în ziua de 2 aprilie 2004, reprezentantul recurentei nu s-a prezentat pentru a timbra şi susţine cererea de apel.
Mai susţine recurenta că, trebuie avut în vedere şi faptul că M. Of. din 1 aprilie 2004, ajunge în teritoriu, cu o întârziere de cel puţin 24 ore faţă de data publicării efective, astfel că, faţă de cele arătate, solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Iaşi.
Pe fondul cauzei, recurenta susţine că cererea de chemare în judecată introdusă de reclamanţi, era inadmisibilă, deoarece înregistrarea sau radierea unor fapte sau acte juridice se efectuează în temeiul dispoziţiilor speciale ale Legii nr. 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare. Încheierea din 20 iunie 2003 pronunţată de judecătorul de la Biroul de Carte Funciară este supusă căilor ordinare de atac, reclamanţii neputând să-şi valorifice dreptul de a cere radierea ipotecii prin introducerea unei noi cereri.
Recursul pârâtei nu este fondat.
Din examinarea actelor de la dosar, rezultă împrejurarea că pentru termenul de la 2 aprilie 2004, reprezentantul legal al recurentei nu a respectat cerinţele referitoare la achitarea taxei judiciare de timbru şi timbru judiciar, indiferent de motive şi nu a depus la dosar un act cu ajutorul căruia să dovedească că este scutită legal de plata acestor taxe. Aceasta constituie motiv pentru anularea ca netimbrată a cererii de apel, hotărându-se în consecinţă.
Nici motivele invocate în recurs cu referire la situaţia incertă, a desfăşurării activităţii instanţelor judecătoreşti în ziua de 2 aprilie 2004, creată prin emiterea OUG nr. 289 din 1 aprilie 2004, nu pot fi luate în consideraţie, întrucât potrivit art. 20 din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat sau oricând, până la termenul stabilit de instanţă 2 aprilie 2004.
Aşa fiind, recursul pârâtei, urmează a fi respins ca nefondat, cu menţiunea că faţă de soluţia pronunţată este de prisos a mai fi examinate şi celelalte critici care vizează fondul pricinii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta C.C.B.P. Iaşi împotriva deciziei nr. 432 din 2 aprilie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 30 septembrie 2004.
← ICCJ. Decizia nr. 4184/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3164/2004. Comercial → |
---|