ICCJ. Decizia nr. 51/2004. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 51/2004

Dosar nr. 7894/2001

Şedinţa publică din 14 ianuarie 2004

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Bucureşti la data de 16 iunie 2000 sub nr. 5172, reclamanta I.C.M.E.T. Craiova solicită ca, în contradictoriu cu pârâta S.C. D.I. SRL Bucureşti, instanţa de judecată să pronunţe o hotărâre prin care să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 137.124.000 lei cu titlu de pretenţii, cu cheltuieli de judecată.

În susţinerea pretenţiilor deduse judecăţii, reclamanta invocă faptul că, în baza comenzii de la 17 martie 1997, pârâta s-a obligat a plăti reclamantei suma de 19.500 USD pentru o instalaţie care avea o perioadă de testare de 6 luni, pârâta neîndeplinindu-şi obligaţia sus-precizată.

Secţia comercială a Tribunalului Bucureşti prin sentinţa nr. 8195 din 8 decembrie 2000 a respins acţiunea reclamantei I.C.M.E.T. Craiova ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă reţine că pârâta S.C. D.I. SRL Bucureşti a solicitat reclamantei I.C.M.E.T. Craiova producerea unui aparat care să fie încercat la locomotivele fabricate de E. Craiova, aflate în exploatare pe teritoriul Greciei. Aparatul avea o perioadă de testare de 6 luni iar, după expirarea acesteia, aparatul nu a corespuns calitativ şi, pe cale de consecinţă, nu a fost acceptat.

Prima instanţă mai reţine că, într-adevăr testările au durat 8 luni, nu 6 luni, însă pârâta nu a avut obligaţia de a anunţa reclamanta într-un anumit termen privitor la aceste texte, iar, întrucât aparatul nu a corespuns, pârâta nu a achitat contravaloarea acestuia, neputând a se reţine vreo culpă pârâtei.

Împotriva hotărârii primei instanţe a declarat apel reclamanta I.C.M.E.T. Craiova invocând netemeinicia şi nelegalitatea sentinţei atacată.

Secţia comercială a Curţii de Apel Bucureşti prin Decizia nr. 1084 din 26 iunie 2001 a admis apelul declarat de apelanta I.C.M.E.T. Craiova, a schimbat în tot sentinţa atacată şi pe fond a admis acţiunea, obligând pârâta la plata sumei de 19.500 USD în echivalent în lei la data plăţii reprezentând contravaloarea instalaţiei şi la 13.388.000 lei cheltuieli de judecată la fond şi în apel.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel reţine că pârâta s-a obligat să plătească instalaţia după expirarea perioadei de şase luni de la data primirii produsului, instalaţie pe care pârâta nu a restituit-o în termenul de 6 luni, păstrând-o până în luna februarie 1999.

Împotriva deciziei pronunţată în apel a declarat recurs pârâta S.C. D.I. SRL Bucureşti întemeiat pe motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., astfel cum reprezentanta recurentei a precizat în cursul dezbaterilor din şedinţa de judecată de la 14 ianuarie 2004.

Recursul pârâtei este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Astfel, din actele dosarului se constată că, în baza comenzii din data de 17 martie 1997 emisă de către pârâta S.C. D.I. SRL, reclamanta I.C.M.E.T. Craiova a livrat instalaţia UCER – 01 în valoarea de 19.500 USD echivalentul sumei de 137.124.000 lei la data emiterii facturii, preţ pe care pârâta nu l-a achitat, deşi s-a obligat la plata acestuia după expirarea perioadei de testare de şase luni de la data primirii instalaţiei.

Pârâta, pe parcursul perioadei de testare de şase luni, nu a restituit instalaţia reclamantei, reţinând-o în continuare cu depăşirea acestui termen cu încă două luni, respectiv până în luna februarie 1999.

În consecinţă, criticile aduse deciziei pronunţată în apel nu pot fi primite, acestea fiind nedovedite şi neavând vreun suport legal.

Aşa fiind, Curtea,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâta S.C. D.I. SRL Bucureşti împotriva deciziei nr. 1084 din 26 iunie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 14 ianuarie 2004.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 51/2004. Comercial