ICCJ. Decizia nr. 39/2006. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr.39/2006

Dosar nr. 10111/2004

Şedinţa publică din 12 ianuarie 2006

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 804 din 25 martie 2004 a Tribunalului Maramureş a fost admisă acţiunea SC I. SRL Baia Mare şi în contradictoriu cu pârâta SC P. SA Baia Mare s-a constatat rezilierea contractului din 26 octombrie 1999 încheiat între părţi, reziliere intervenită la 28 august 2001.

Apelul declarat de pârâtă împotriva acestei sentinţe a fost respins ca nefondat prin Decizia civilă nr. 402 din 7 iulie 2004 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ.

În esenţă, s-a reţinut în argumentarea soluţiei, apărările pe care pârâta le-a făcut într-un alt litigiu ce privea plata unor penalităţi în executarea aceluiaşi contract, în sensul că au încetat raporturile contractuale, statuându-se irevocabil, prin Decizia nr. 3003 din 8 aprilie 2004 a Curţii de Apel Cluj, momentul încetării contractului, respectiv 29 august 2001.

Nemulţumită de această decizie pârâta a declarat recurs solicitând modificarea ei pentru greşita interpretare şi aplicare a legii, art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs recurenta prezintă obiectul celuilalt litigiu la care instanţa de apel face referire în considerentele deciziei, apreciind că instanţele au făcut o greşită interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 111 C. proc. civ., acţiunea reclamantei în constatarea rezilierii fiind inadmisibilă, partea având la îndemână acţiunea în realizarea dreptului, instanţele soluţionând greşit excepţia invocată de ea sub acest aspect, ca şi cea privind autoritatea lucrului judecat.

Prin întâmpinare, intimata reclamantă a solicitat respingerea recursului, cu plata cheltuielilor de judecată.

Recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta:

Prin contract reclamanta, în calitate de antreprenor, şi-a asumat obligaţia executării unor lucrări în favoarea pârâtei.

Deşi în acţiunea iniţială reclamanta ceruse instanţei să constate imposibilitatea continuării lucrărilor, pe parcursul soluţionării la fond aceasta şi-a precizat acţiunea în sensul că solicită a se constata reziliat contractul, prin voinţa părţilor, începând cu 28 august 2001, invocând în drept dispoziţiile art. 111 C. proc. civ., raportat la art. 1020 şi art. 1021 C. civ.

Această precizare s-a datorat şi poziţiei pârâtei în întâmpinare care a recunoscut imposibilitatea continuării lucrărilor motiv pentru care instanţele au pronunţat soluţia în raport de mutuus disensus intervenit între părţi.

Chiar dacă pârâta a invocat în apel încălcarea dispoziţiilor art. 111 C. proc. civ., instanţele şi-au argumentat soluţiile nu pe aceste dispoziţii ci pe cele ale art. 1020 şi art. 1021 C. civ. şi pe consensul părţilor în desfiinţarea contractului.

Din acest considerent, critica recurentei este nefondată ca de altfel şi sub aspectul neanalizării excepţiei autorităţii lucrului judecat (în legătură cu data încetării raporturilor contractuale), Decizia din apel probând contrariul.

În consecinţă, criticile recurentei nu pot fi primite fiind neîntemeiate, motiv pentru care recursul său va fi respins.

Cererea intimatei privind acordarea cheltuielilor de judecată va fi respinsă ca nefondată, ea nedepunând la dosar dovezi în acest sens.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâta SC P. SA Baia Mare, împotriva deciziei nr. 402 din 7 iulie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, în dosarul nr. 7506/2004, ca nefondat.

Respinge cererea de cheltuieli de judecată a intimatei, ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 12 ianuarie 2006.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 39/2006. Comercial